1,130 matches
-
prima tălmăcire românească din Cervantes (Don Chișot de la Mancha, 1840). Dintre romancierii contemporani a ales pe Al. Dumas (Din Corricolo, Speronare) și pe E. Sue (Crucea de argint). În „Curierul românesc” și „Curier de ambe sexe” sunt răspândite articole, fragmente tălmăcite din numeroși autori: Herodot (în manuscris au rămas și primele două cărți din Istorii), Xenofon, Vergiliu, Horațiu, Goethe (Cântecul Margaretei din „Faust” și pasaje din convorbirile cu Eckermann), La Bruyère, La Rochefoucauld, La Harpe, A. Karr, Saint Marc-Girardin, J. Joubert
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Eugen Frunză, Aurel Gurghianu, Ion Horea, Emil Isac, Traian Iancu, Eugen Jebeleanu, Nicolae Labiș, Leonida Neamțu, M.R. Paraschivescu, Veronica Porumbacu, Aurel Rău, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Nicolae Tăutu ș.a. Transpunerile sale au fost adunate în volumul Csillagok osztályosa (1973). J. tălmăcește cu predilecție din literatura română contemporană, dar numele lui se întâlnește și printre traducătorii operei eminesciene (Költeményei, 1966, Válogatott művei, 1967). Traduceri: Mihail Sadoveanu, A balta [Baltagul], București, 1949 (în colaborare cu Sütő András); Mihail Davidoglu, Bányászok [Minerii], Budapesta, 1950
JÁNOSHÁZY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287665_a_288994]
-
Andreev, Ivan Bunin, Valentin Kataev, I. Ilf, Mihail Zoșcenko, Aleksei Tolstoi ș.a. Piesa Anfisa de Leonid Andreev a fost jucată la un teatru bucureștean (1925), iar Teatrul Național din Cernăuți a preluat Lumina lucește în întuneric de Leon Tolstoi (1928). Tălmăcind două dintre cărțile lui Leon Donici (Noul seminar și Floare amară) și scriind despre el, I. a încercat să îl reintegreze în cultura română. Susținută a fost și preocuparea pentru traducerea și cunoașterea unor autori bulgari - Ivan Vazov, Elin Pelin
IVANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287652_a_288981]
-
În Grecia îngrijește o serie de traduceri din literatura hispanică (Justo Jorge Padrón și Octavio Paz, în special) și din literatura română (suprarealiștii, Mircea Eliade, Nichita Stănescu, Gellu Naum), pentru care face prefețe sau postfețe, câteodată fiind chiar cel care tălmăcește textele (Octavio Paz, Nichita Stănescu, Gellu Naum). De altfel, I. s-a afirmat atât în România cât și în Grecia, ca un traducător sensibil și inspirat, mai ales în domeniul poeziei și al eseului, contribuind și astfel la cunoașterea literaturilor
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
fost de a le completa pe celelalte, întregindu-le perspectiva. În același timp - și aceasta ar putea reprezenta a doua coordonată a proiectului istoriografic desfășurat de Al. Zub - monografiile sau câteva din studiile dedicate celor trei cărturari români au fost tălmăcite, într-o formă, desigur, mult mai contrasă, și în limbi străine, tentativă menită de a recupera, atât cât se putea în împrejurările din acea perioadă, cu mijloacele ei precare, tradiția antebelică a deschiderii spre Europa și a dialogului între specialiști
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu verificarea pașapoartelor ori cu schimbarea cailor poștalionului. Ospitalitatea localnicilor, verificată curând de călătorul străin intrat în hanul sătesc de la Călugăreni, i-a asigurat o primă luare de contact cu unele tradiții, practici sau obiceiuri țărănești, ce i-au fost tălmăcite atât de însoțitorul său <C.> Aristia, cât și de un alt compatriot al acestuia cunoscut întâmplător, Voinescu. Cele văzute sau auzite acolo l-au determinat să noteze că „dacoromânii, deși în majoritate analfabeți, au un remarcabil gust pentru natură și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
curtea lui Scarlat-Vodă Callimachi al Moldovei (1812-1818), în vol. cit. Corneliae Papacostea Danielopolu in memoriam, p. 131-144. Cu toate acestea, în jurul lui 1700, viața culturală nu mai e total anacronică sau, cel puțin, inspirația e căutată mai aproape. Nicolae Costin tălmăcește Ceasornicul Domnilor, cu intenția de a introduce regulile unei morale politice; autorul tradus, un spaniol, trăise în secolul al XVI-lea, dar exista o versiune în limba maghiară a cărții, care s-a tipărit în Ungaria în 162853. Desigur că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cunoștințele sale pe romani. Acest „scit” cu maniere „întru totul romane” (cum îl va evoca prietenul său Cassiodorus, prim-ministru sub Theodoric și coleg „de cancelarie” cu Dionisie la școala mănăstirii Vivarium din Roma, unde cei doi predau dialectica) va tălmăci în latinește scrierile din patristica orientală (epistole ale lui Chiril al Alexandriei, Despre crearea omului de Grigorie Nyssis, scrieri ale lui Athanasie al Alexandriei, Grigorie Teologul, Vasilie cel Mare ș.a.), însoțind aceste texte cu prefețe substanțiale, aducătoare de știri necunoscute
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
Renașterii și a barocului - un „Malherbe german” care „a făcut pentru poezie ceea ce Luther făcuse pentru proză” (A. Bossert) -, este o valoroasă mărturie despre identitatea etnică a românilor și, în bună parte, un imn înălțat sufletului românesc. Deși a fost tălmăcit și publicat de G. Coșbuc în „Tribuna” (1885), el rămăsese aproape necunoscut publicului de limbă română. De aceea, G. l-a „răsădit în românește” cu adevărată devoțiune: operațiunea comporta, dincolo de interesul pur literar, o înaltă semnificație patriotică. Transpunerea este - prin
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
de Pușkin, realizată de Al. Donici cu o sută de ani în urmă. O altă literatură frecventată este aceea italiană. Sub titlul Apusul lunii, este reprodusă traducerea poemului lui Leopardi Il tramonto della luna, realizată de N. N. Crețu. Pimen Constantinescu tălmăcește Infinitul de Leopardi (7-8/1942) și Profundă noapte de Giosuè Carducci (15-16/1942). I. Constantinescu-Delabaia traduce Grenadierii de H. Heine, Aurel G. Stino face unele considerații despre Cosmogonia lui Verhaeren, Ion M. Gane oferă o versiune românească a Albatrosului lui
GAZETA CARŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
sunt alese opere care corespund programului gazetei: poveștile lui I. Creangă, versurile lui V. Alecsandri, anecdote de A. Pann, versuri de M. Eminescu și Al. Vlahuță. Câteva traduceri semnate P., din Sacher-Masoch și Lev Tolstoi, dă T.V. Păcățian; D. Jurjovanul tălmăcește din H. Zschokke, iar I. Lazăr din E. Legouvé. Alte traduceri, ale basmelor lui Wilhem Hauff și H.C. Andersen, nu sunt iscălite. În Corespondențe din București, semnate Mercurius, se face o alertă trecere în revistă a evenimentelor culturale și politice
GAZETA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287205_a_288534]
-
, Alexandru (1793 - 31.I.1869, București), traducător. Boier muntean cu rang de paharnic, G.-L. a tălmăcit din rusește Povestiri din spaimile vrăjitorești (1839), o culegere din surse diferite (rusești, franceze ș.a.) de narațiuni cu subiecte fantastice sau mistice. Pentru a atenua caracterul terifiant al povestirilor, traducătorul adaugă la sfârșit mai multe anecdote, relatate cu haz, într-
GEANOGLU-LESVIODAX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287209_a_288538]
-
prezintă românul Pe frontul de vest, nimic nou. Se traduce din Cehov (povestirea Un domn cunoscut, în românește de George A. Petre); se publică interviuri cu scriitori în vogă (Cum se poate lua un interview. Sfaturile lui Maurice Dekobra), este tălmăcit un fragment din amintirile Alexandrei Lvovna Tolstoi, Cum a lucrat Tolstoi. Gavril Blaga se ocupă de Panait Istrati, I. Bradu recenzează traducerea lui Radu Cioculescu a românului Viața lui Stanley de Jakob Wassermann. Cronică dramatică, ținută în genere de St
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
și D. Anghel, un sentimental meditativ, atras când și când de detașarea ironică a lui Alfred de Musset ori de badineria lui Heine, din a cărui operă a și tradus. Avea, de asemenea, afinități cu Arvers, al cărui Sonet îl tălmăcește în „Lumea ilustrată” (1891). Meșteșugar al versului simplu, laconic, muzical, poetul își conturează sentimentele în piruete verbale grațioase, ca mai târziu G. Topîrceanu. Și cugetările, fără profunzime, dar agreabile, se concentrează în versuri gnomice, ușor detașabile, ca niște refrene. Dar
GHEORGHE DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287230_a_288559]
-
Adevărul literar și artistic”, „Sburătorul literar”, „Contimporanul”, „Integral” ș.a.). Frecventează, de altfel, cenaclul Sburătorul, condus de E. Lovinescu. Traduce din poeți francezi și germani pentru revistele „Floare albastră” și „Adevărul literar și artistic”. Sub pseudonime ebraice (Ofir, Ha-shir sau Benjamin) tălmăcește din poeți de limbă idiș și redactează articole pe teme iudaice și sioniste în „Hatikvah”, „Hasmonaea”, „Bar Kochba”, „Lumea evree”, „Mântuirea”. Rod dintâi al entuziasmului pentru literatura franceză, dar și al unei viziuni vitriolante, de polemist, volumul Imagini și cărți
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
Academiei Mihăilene (ținea un curs de algebră). Îl sprijină pe Gh. Asachi în munca de organizare a învățământului în Moldova. A fost și unul dintre redactorii publicației „Albina românească”. Transpunea texte românești în franceză (când ziarul apărea în ambele limbi), tălmăcea noutăți din gazetele străine, redacta articole, făcea corecturi. Pentru trebuințele școlii a prelucrat un tratat de geografie, Elementele gheografiei (1831), și a tradus o lucrare de teologie. În manuscris i-au rămas câteva manuale școlare, o aritmetică, o gramatică latino-română
FABIAN-BOB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286926_a_288255]
-
cuvinte. Tonul variază, ca și în originalul englez, de la gravitatea din Povestirea cavalerului până la umorul suculent din Povestirea târgoveței din Bath sau din comentariile hangiului. Datorită lui D., româna e una dintre foarte puținele limbi moderne în care a fost tălmăcită în întregime opera celui mai mare poet al Angliei medievale. Calitățile sale remarcabile de traducător se vădesc și în versiunile românești ale dramaturgiei renascentiste, îndeosebi în acelea ale teatrului shakespearian; intensitatea tragică din Hamlet, patetismul aspru din Henric al IV
DUŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286923_a_288252]
-
lipsesc, cu excepția piesei Dido. Regina Cartaginei, cu un subiect istoric prelucrat de Lucian Bolcaș. Dintre traduceri se cuvin semnalate pagini din lirica lui Goethe, Uhland și Lenau, transpuse în românește de Sebastian Stanca și Octavian Lupeanu. Totodată, El. A. Nori tălmăcește tragedia lui Gabriele D’Annunzio La nave (Corabia), dar și mitul fenician Facerea (din Cărțile sfinte ale fenicienilor). Se reproduc, aproape în fiecare număr, versuri populare dintr-o „colecție mai veche”, fără a se specifica sursa. Rubrica „Bibliografie”, ce menționează
FAMILIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286944_a_288273]
-
are și o rubrică de anecdote, intitulată „De clacă”, la care ulterior se va renunța. Traducerile reprezintă o preocupare constantă a redactorilor. Apar tălmăciri din literatura persană (Hafez transpus de Florica M. G. Samarineanu, care semnează Flori-Sam), engleză (Oscar Wilde tălmăcit de Al. T. Stamatiad), maghiară (Ady Endre în versiunea lui George A. Petre și Jókai Mór transpus de I. G. Dimitriu), franceză (Victor Hugo tradus de Tache Papahagi), germană (Heinrich Heine tălmăcit de I. Constantinescu-Delabaia). Caracterul militant al revistei este
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
G. Samarineanu, care semnează Flori-Sam), engleză (Oscar Wilde tălmăcit de Al. T. Stamatiad), maghiară (Ady Endre în versiunea lui George A. Petre și Jókai Mór transpus de I. G. Dimitriu), franceză (Victor Hugo tradus de Tache Papahagi), germană (Heinrich Heine tălmăcit de I. Constantinescu-Delabaia). Caracterul militant al revistei este afirmat de Vasile Cotruș în Cuvânt înainte din numărul 1/1926 al F., a cărei activitate va avea în vedere „luminarea și întărirea prin cultură a acestui popor”, „păstrarea la baza organizațiunii
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
Arad. În perioada interbelică colaborează la mai multe periodice transilvănene cu publicistică, nuvele și poezii. Din scrisul lui F. au rezistat timpului doar traducerile. Sub titlul Szerelmes kert [Grădina iubirilor] a publicat în 1924 o antologie din poezia românească modernă, tălmăcind din lirica lui Dimitrie Anghel, Tudor Arghezi, G. Bacovia, Demostene Botez, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Mihai Codreanu, N. Davidescu, Victor Eftimiu, Elena Farago, O. Goga, G. Gregorian, Emil Isac, D. Iacobescu, St. O. Iosif, Al. Macedonski, Adrian Maniu, I. Minulescu
FEKETE Tivadar (2.XI.1894. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286976_a_288305]
-
Iași, probabil între anii 1645 și 1649, împreună cu două fragmente biblice, Cuvinte și jele la robie Ierusalimului, când din Ierusalim la Vavilon i-au mutat Navuhodonosor împărat, și pomenire și de năpaste ce-au năpăstuit acei doi giudecători pre Susana, tălmăcite din slavonă, și o introducere de 48 de versuri originale; din această perspectivă este reconsiderată și data debutului său literar. De sub tiparul reînființat la Iași, la „Trei Ierarhi”, cu ajutorul meșterului Vasile Stadnicki din școala tipografilor de la Uniev, apare apoi, în
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
sunt cu adevărat patetice. Soli ai mitropolitului pribeag, ieromonahul Iona și chelarul Andrei călătoresc în Rusia, aducându-i câte vreun dar în bani sau în blăni de samur din partea țarilor și încurajările patriarhului Ioachim. Pentru a nu rămâne dator prietenilor, tălmăcește, din limba greacă în limba rusă, lucrări de interes teologic, ca Istoria bisericească și Vedenia tainică a patriarhului Gherman al Constantinopolului (în 1690), Împotriva ereziilor de Simion, arhiepiscopul Tesalonicului (în 1691) sau Epistolele lui Ignatie Teoforul, arhiepiscopul Antiohiei, pe care
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
care „seacă” păduceii. Într-o altă tonalitate, profund elegiacă, precum într-o recunoaștere a mitului, presimțind întoarcerea celui „risipitor”, se rememorează blestemul abătut asupra fiilor „streinatici”: „Să li să vechească haine-n căi departe / Și să șchiopeteze cu călcâie sparte”. Tălmăcind, D. regândește poetic temele și motivele cântării dintâi, uneori până la retrăirea stărilor lirice fundamentale. Cu mult mai generos decât în cazul poeziei moralizatoare a psalmilor, triumfă acum expresia originală a poetului român. Prin câteva rare intuiții poetice, unele tablouri ale
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
24 ianuarie 1859, 24 ianuarie 1860, Imn la țară) și evidențiază, fără calități literare, patriotismul sincer al autoarei. Convenționale rămân și stanțele sentimentale, multe scrise pentru a oferi un text muzicii lui Al.Flechtenmacher. Modelul este Lamartine, din care a tălmăcit Lacul. F. este și autoarea unor vodeviluri care s-au jucat pe scenele bucureștene (Un cap romantic, La sânul mamei, 1875). Piesele Post scriptum, Copila schimbă dinții, Cireșica în închisoare sunt prelucrări. Pentru elevele Azilului „Elena Doamna” din București, unde
FLECHTENMACHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287018_a_288347]