6,840 matches
-
cobre și cinteza, fochistul și acarul din gara Balaci, și mierla ciufută, și primarul cel fălcos și fără maniere, toți cei ce au acces la brațul de turbă al vieții...” De mai bine de 40 de ani, poetul trudește pe tărâmul poeziei cultivând în chilia sa, în singurătate și insensibil la „galerie”... „cuvinte de rămânere!” Matricele sale existențiale devin reguli și obsesii, animat deopotrivă de aflarea sensului magic, cât și de secretul ieșirii din labirintul Logosului, de miracolul ființei, de credința
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
decât ar face-o un pictor criticându-le. Dar, iată că tablourile acestuia au avut în sine suficientă valoare pentru a se prezenta singure foarte favorabil. Cu ele, artistul pe care îl cunoșteam cântând, creează surprize frumoase pe un nou tărâm al spiritualității, cel al picturii. Vernisajul expoziției de la Parlamentul României, cu genericul „Casa părintească” aduce în lumină, așadar, casele ajunse pustii azi de pe urma netrebniciei multora dintre locatarii cu stagiu ai „catedralei” politicii șovăielnice românești. Sunt reclădite în „Casa poporului” cu
PAUL SURUGIU. POEZIA CASEI, DIN CÂNTEC PE SIMEZE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1473261571.html [Corola-blog/BlogPost/344778_a_346107]
-
pe prunc. Amintirea timpului în care mama ne citea povești nu se poate șterge niciodată. Ea reînvie, ori de câte ori ni se face dor de copilărie, nouă, celor care am străbătut meleagul fermecat al basmelor, de mână cu mămica sau cu frățiorii. Tărâmul poveștilor este iluminat feeric de Soarele copilăriei, blând și darnic care-i încălzește pe toți. Georgeta Muscă-Oană subliniază aceste adevăruri în cartea care poartă acest nume: Soarele copilăriei. Ea a scris cartea închinată unui copil de excepție, care acum este
SOARELE COPILĂRIEI VERSURI PENTRU COPII- CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/De_a_ascunselea_n_poveste_cronica_la_cezarina_adamescu_1352814280.html [Corola-blog/BlogPost/351303_a_352632]
-
familia. și cu celularul închis. Felicitări ! Fiul nostru, de 11 luni, se târaște prin bucătărie de-a busilea, în "patru labe". De multe ori alege că ținta preferată... găleată de gunoi. Doamne, da-ne înțelepciune să renunțăm să ne mai tărâm "în patru labe", în coate și-n genunchi, după gunoaie. Acum, ți se pare mult 5 ore pe zi cu familia? Dacă vrei să-ți echilibrezi barcă și să-ți câștigi casă, nu e mult 5 ore pe zi cu
5 ORE PE ZI CU FAMILIA de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_5_ore_pe_zi_cu_familia.html [Corola-blog/BlogPost/356603_a_357932]
-
împreună cu tine și lăcrimează la fiecare vers. Ador călătoriile spre orizonturi deschise altor culturi și civilizații și am fost fascinat de orice destinație în care întâlnirile mele muzicale și demersul meu artistic au rezonat cu inimile oamenilor, indiferent pe ce tărâm al lumii s-au aflat. Totuși, fără a da dovadă de un fals patriotism, sunt mândru că sunt român. Nu mi-aș asuma niciodată riscul dezrădăcinării, convins fiind că ar fi o pierdere de identitate. Acasă oamenii au nevoie de
SCRISOARE DESCHISA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_rodica_elena_lupu_1354150443.html [Corola-blog/BlogPost/351350_a_352679]
-
mâine, de... Nu uita că nu ești stăpân peste Anii și darurile primite... Nu nesocoti căile drepte ale vieți! Adună rouă din cioburi de lacrimi, Spală rănile din ființă și cuvânt. Lasă aripile să crească pe umeri, Să-ncolțească pe tărâmul zilei, Lumina din izvorul cel sfânt. RECUNOȘTINȚĂ Ochii văpăilor se rotesc Prin arderi și suspine, Înfricoșați privim orarul ... neantului. De sus curg în valuri subțiri Cuvinte cu faguri de miere, Raze de speranță cresc peste Potecile din anotimpuri. Încă privesc
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ionel_marin_dincolo_de_colin_ionel_marin_1371470277.html [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
sau al curții care să nu ne amintească de o vorbă de-a lui sau de vreun gest. Nu e un pom din care să nu ne fi adus primele fructe, cu plăcerea ofrandelor. Cu adevărat, casa părintească rămâne un tărâm în care voi fi mereu prințesă. Mă gândeam, cu emoție, ce mândru ar fi fost de noi că am adus un meșter, apoi o echipă, care a rebetonat curtea, a făcut porți noi și a reparat hambarul, a pus gresie
DRUMUL SPRE ACASĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Drumul_spre_acasa_.html [Corola-blog/BlogPost/360866_a_362195]
-
trecător ochiurile de geam prăfuite ale ferestrelor de la etajele vechilor clădiri - după toate aparențele nelocuite - imprimându-le un aer de tristețe și Smarandei i se păru pentru o fracțiune de secundă, cu tot zgomotul din jur, că rătăcește într-un tărâm pustiit și părăsit de sute de ani, în care mai răsună doar ecoul... absenței. Absența cui, sau a ce anume, nu putea încă să-și răspundă. Și totuși, continuând să privească atentă fațadele vechilor clădiri, râul de oamenii ce se
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443725272.html [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
Speranța-nnoadă lacrima-i zidită În sanctuarul tâmplei ostenite. Gânduri robite-n nevăzute chingi Ce strâng cumplit, se zbat neostoite Șoptind mereu: învingi, învingi, învingi! Speranța-mi se-ncovoaie, plâng și tac Ce zbucium scurmă-n spaima depărtării! Sunt pe-un tărâm - un petec de uscat Ca o batistă pe obrazul mării. Atâtea vise prinse-ntr-un grăunte Se trec prin mine, ce năvalnic dor De trai tihnit, la poalele de munte Inundă astăzi sufletu-mi - izvor ... Îmi plec genunchii-n clipele
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_poeme_de_d_georgeta_resteman_1359568802_ua8hv.html [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
bani. Ne place să spunem că, în economia de piață, contractul ideal e o strângere de mână. Am citit, cândva, că negustorii arabi de blănuri din secolul al XIV-lea, care făceau comerț în nordul Asiei, cu populațiile din zona „Tărâmului Întunericului”, recurgeau deseori la înțelegeri tacite, al căror liant era morala. Localnicii lăsau marfa într-un loc știut, noaptea, apoi se retrăgeau pentru ca dimineață să vină cumpărătorii și să aleagă. Dacă marfa nu fusese aleasă, era semn de refuz, așa că
Până unde pot băncile şi clienţii să întindă coarda creditării by https://republica.ro/pana-unde-pot-bancile-si-clientii-sa-intinda-coarda-creditarii [Corola-blog/BlogPost/338924_a_340253]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEȘNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului O CARTE A SFINTEI LUMINI DE PE UN TĂRÂM IDEATIC Ioana Stuparu, Sfeșnic târziu, Editura Rawex Coms SRL, București, 2011 Prozatoare, poetă, dramaturg, autoare de cărți pentru copii, publicist și critic literar, prezență activă ca și redactor al diferitelor publicații on-line, promotor cultural, prin întreaga activitate literară pe care
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_a_sfintei_lumini_ioana_stuparu_sfesnic_tarziu_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
câțiva poeți și scriitori (citiți: frumoși nebuni ai marilor orașe!) - scot la iveală semințe de frumusețe și gingășie, semințe de lumină adevărată, semănate cu generozitate în pământul reavăn al inimilor noastre și care ne conferă bucurii neasemuite. Însuși poemul inaugural “Tărâm ideal” - constituie năzuința omului spre perfecțiune, spre înălțimea pe care doar sufletul neprihănit o poate atinge. Cartea este o adevărată bijuterie de purtat pe dinăuntru. Poemele, scurte și dense, sunt și ele mărgăritare de suflet. Sunt perlele găsite în stridiile
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_a_sfintei_lumini_ioana_stuparu_sfesnic_tarziu_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
suflet. Sunt perlele găsite în stridiile pe care autoarea le-a cules de pe “țărmul plin cu alge/ Când soarele ieșea semeț din mare”. Autoarea se vede în spațiul târziu, călcând pe “cioburi milenare” în timp ce “Pe valuri se vedeau dansând catarge”(Tărâmul ideal). Ceea ce se remarcă încă de la primele pagini ale acestui volum, este tonul grav, discret, obosit, aproape solemn, nostalgic, cu care-și rostește discursul, ca un mesaj trimis într-o sticlă, pe ocean. Cine să-l găsească, cine să-l
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_a_sfintei_lumini_ioana_stuparu_sfesnic_tarziu_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
de apărare și scară spre înălțimi; cu el am învățat și-am liturghisit, cu el am iubit, cu el am trăit; el mi-a fost început și tot el îmi va fi sfârșit, iar când m-oi călători pe celălalt tărâm, el mă va pomeni de pe o cruce, dintr-o inimă, ori de pe fila unei cărți. Prin el am fost mai mult decât o viețuitoare pe pământ; el mi-a fost binecuvântare și uneori blestem, el mi-a fost însuși sensul
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1384750765.html [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
uluiseră pe toți călătorii care trecuseră prin acel unic loc. Temple, terme, clădiri publice, ori locuințe durate în roca moale duseseră faima acelui loc. Perla trandafirie a deșertului. Foarte buni negustori și comercianți, nabateenii făceau legătura pe drumurile deșertului dintre tărâmurile situate la răsăritul Mării Mediterane cu teritoriile cărora romanii le denumeau Arabia Felix. Dar nabateenii aveau legături și cu regatele de peste Marea Roșie, cu Abisinia, adică străvechea țară Cuș dar și mai departe, spre țara faraonilor. Egiptul. Nabateenii dețineau în vremea
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1403853414.html [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
să afli lideri... ...eternă noapte fi-va - iar zeul: biet mahmur tobe stelare - mistic - reduse-s la murmùr... ÎN LOC DE PROHOD AL POETULUI vântoase de venin m-adună mă răsădesc în hârb de lună prohod pe-un stih - vulcan emfatic câtu-i tărâmul de jeratic * spetit de-o viață fără rost bătrân - încovoiat și prost mă legăn - mie însumi ștreang: nicicând n-am fost în mai 'nalt rang! singur - becisnic - fără rod stricat-am - zornic - calapod: e-atât de hâd - urlând la lună
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Momente/adrian_botez_1497499082.html [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
Stihia morții se-așterne în al meu vis, Aș vrea să sărut iarăși prin lumină, Acel miracol numit PARADIS. Efervescenta vieții este tristă, Cadavrele calcă pe caldarîm , Iar viața după moarte chiar există , Dar nu aici ,ci pe un alt tărîm. De ce urîm frumosul ,de ce ne preaiubim ? Trăim în România ,dar fără cer senin. Corupția e-n floare , eroii sunt uitați , Vă-ndemn la o strigare : Români , toți suntem frați ! Și la final de tristă poezie , Când moartea mă așteaptă-n
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/andrei_toader/canal [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
vinăStihia morții se-așterne în al meu vis,Aș vrea să sărut iarăși prin lumină,Acel miracol numit PARADIS.Efervescența vieții este tristă, Cadavrele calcă pe caldarîm , Iar viața după moarte chiar există , Dar nu aici ,ci pe un alt tărîm.De ce urîm frumosul ,de ce ne preaiubim ? Trăim în România ,dar fără cer senin.Corupția e-n floare , eroii sunt uitați ,Vă-ndemn la o strigare : Români , toți suntem frați ! Și la final de tristă poezie ,Cănd moartea mă așteaptă-n
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/andrei_toader/canal [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > VIVIANA MILIVOIEVICI - ALABASTRU... Autor: Viviana Milivoievici Publicat în: Ediția nr. 1873 din 16 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Misterul își deschide orizontul spre tărâmul necunoscut al speranței, confundându-se cu o grădină precum un Eden... Ne-amintește de trecerea timpului într-o supraviețuire ce-nfățișează călătoria spre-un larg ecou fragmentat de rostiri fugare... Se contopește-ntr-un izvor de cunoaștere, lăsând urme adânci
ALABASTRU... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 by http://confluente.ro/viviana_milivoievici_1455617753.html [Corola-blog/BlogPost/340398_a_341727]
-
AUZI-L,DOAMNE! Autor: Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Glasul meu,auzi-l Doamne! Ascunde,Doamne,dintre oameni,răutatea, Și strânge suferință și durere la un loc, Poți pune lacăt,pe tărâmul ce ascunde moartea, Și arde tot păcatul,cu-ale Vieții limbi de foc! Atingeți haina de păcatul lumii, Spală-ne ochii,cu un leac făcut din tină, Și ne învață iar abecedarul rugăciunii, Ca să aflăm la suflet,Calea spre Lumină
GLASUL MEU AUZI-L,DOAMNE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1485100715.html [Corola-blog/BlogPost/380767_a_382096]
-
stau așa, culcat pe spate în sicriul ce mă poartă spre mine însumi, iată, pot să-mi număr mai bine stelele și păcatele, zâmbetele și visele ucise, laurii și bătăliile pierdute. Undeva, departe și târziu, dincolo de orizontul însângerat al acestui tărâm pârjolit, pustiit, se odihnesc morții la lumina lumânărilor de ceară dintr-o poezie încă nescrisă. Îi simt, îi invoc, le vorbesc. Ceva mai aproape, rug lângă rug și rugă lângă rugă, un alt fel de incendiu străbate istoria până la cer
SUSPIN ȘI BUCURIE COLECTIVE ÎN NOAPTEA DE ÎNVIERE (30 APRILIE 2016, DUPĂ 6 LUNI DE DURERE ŞI TĂCERE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1465825162.html [Corola-blog/BlogPost/378788_a_380117]
-
a bardului iubire, De jertfa împlinită, Mult mai presus de fire... Am întrebat și piatra Augustului mărit: Pedeapsa lui Ovidius De unde-a răsărit? Dar peste tot răspunsul Mi-a fost șoptit în taină Și însuși împăratul A dat tăcerii haină... Tărâmul ce odată Te-a luat în găzduire Îți poartă amintirea În veșnică iubire. Iar stihurile tale Pieirii n-au fost date, Izvod latinității Și astăzi sunt scandate. -------------------------------- * Poetului latin Publius Ovidius Naso exilat la Pontus Euxinus Gabriela Gențiana GROZA Cluj-Napoca
PRIN ROMA LUI OVIDIUS de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/gentiana_groza_1496290946.html [Corola-blog/BlogPost/352689_a_354018]
-
plină de taine și ispite, le ascultam gemând și cum vânturi rele le face nevăzute. * Ai plecat tinerețe! spre-o zare de dor, necunoscută, și-n dimineața poleită, clară, te-ai strecurat în taină, nevăzută... nălucă albă, pe-un alt tărâm... fără hotară... * Seară de seară, mă furișez în gara veche, ostenită... și gândul meu nebun te caută, te cheamă! o, tinerețe, tren nostalgic, nălucă fără de hotare, pierdut să-mi fie visul, flămândă clipa, căzută frunză în uitare? Referință Bibliografică: Cu
CU-N TREN NOSTALGIC… AI PLECAT TINEREŢE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1422392831.html [Corola-blog/BlogPost/359045_a_360374]
-
țării noastre, ci în întreaga lucrare se resimte (lucru demn de apreciat) apartenența puternică la aceste ținuturi, motiv de mândrie și frumoasă aducere aminte. Pe deplin ancorată în sacrul pământ natal, Elena Buică - în Partea I - transformă locurile copilăriei în tărâmuri fermecate, de poveste, ale căror magnetism îl depășește cu mult pe cel al „găurilor negre” ale memoriei noastre afective. Iată gândurile sale, sublim zămislite în florilegii de cuvinte: „Nu de puține ori mă așez la masa de scris și încep
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_elena_buica_intoa_elena_buica_1341283470.html [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
amăgește: Lasă visu-acuma să mai stea un pic! De-l alungi din tine, nu te mai iubește Și din toată soarta nu mai e nimic... M Știi că soarta crudă nu ne mai îndură Ne alungă iute spre un alt tărâm, Când în jur e noapte și în noi e ură Cum să-mi fii aproape, cum să mai rămân?... A Unde este noaptea, unde este ura? Eu, în mine nu simt, doar în jurul meu; Tu le simți în tine? Dă-le-acum
DIALOG POETIC ADINA ŞI MIRCEA (D-ALE NATURII) de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Dialog_poetic_adina_si_mircea_violetta_petre_1361536329.html [Corola-blog/BlogPost/341290_a_342619]