1,049 matches
-
Toate Articolele Autorului Pe hrisovul vieții mi-ai scris numele la întâmplare mult prea înclinat spre stânga... l-ai rostogolit apoi în focul oglinzilor părtinitoare... ... Pe cărări de „cumpănă” îți deschideai câte o floare ademenind întunericul să-i smulgă frumusețea tăvălind-o ( fără urmă de regret) în primele noroaie... ... Se înălța un cântec în dimineața damnată când zâmbete voalate se scăldau în sânge și-n pudoare... și flăcările dansau, dansau prefăcute-n argint curgător... ... Mult prea înclinat spre stânga mi-era
ÎN DIMINEAŢA DAMNATĂ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 617 din 08 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343720_a_345049]
-
de ură, nebănuită, i se pot strecura în gândirea lui răvășită. Uni chiar au pus mâna pe un băț, sau o piatră, pe o sabie , sau pe tăișul lingvistic al vorbei și s-au angajat într-o luptă a onoarei, tăvălind iubirea pierdută prin cele mai întunecate cotloane ale simțirii umane. Iubirea pură, însă, ca energie supremă a universului, rămâne acolo unde îi este locul. În zâmbetul copilului ce își privește mama care i- a dăruit viață, în imaginația visătorilor de
INVENŢII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340100_a_341429]
-
și buimace De stai înmărmurit și te cutremuri. Acest copac este credința noastră Și veac de veac ne-a stat și stă de pază, E calea spre Lumina cea firească, În drumul mântuirii - aspră strajă. Versate, încrezute și limbute, Se tăvălesc și își arogă drepturi, În cor afon se vor recunoscute, Prin fel de fel intrigi și de certuri. Te uiți la ele, mare li-e prostia De cred că pot opri în loc Lumina, Maimuța mea, să-ți văd acrobația Când
INVAZIA MAIMUŢELOR de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377468_a_378797]
-
simbolistica sfârșitului cimitirele, dacă nu nesățioase flori carnivore? În „Caut umbre“ e implorată Divinitatea întru iertarea păcatului, dar nu în paradigma evitării căderii din nou în greșeală, ci în implacabilitatea tentației imposibil de ocolit: „Raza am zărit-o/ De pe când tăvăleam iarba/ Din Rai// Eu sunt copilul cel rău/ Chiar și-n tăcere,/ Când urc o treaptă-n rugăciune,/ Ispita mă linge, păcatul mă cere...“ Amurgul se pliază și pe sufletul mamei („Optimismul mamei“), care refuză a percepe evidența că fata
RISIPIRE DE CONSTANTIN ARDELEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378468_a_379797]
-
am ales (ca și-n ceilalți ani), să-mi petrec câteva zile la soră-mea. Atracția cea mare n-a fost, ca altădată, meniul, că sunt la regim, ci câinele Oli, o jucărie vie, cu care aveam ocazia să mă tăvălesc prin iarbă și să mă joc, până obosesc. Profitând de prezența mea în reședința lor, soră-mea și cumnatul și-au luat tălpășița...la cumpărături (după miel și ied, după torturi...etc.), și duși au fost, mai bine de o
ALBUMUL DE HAINE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379991_a_381320]
-
mângâie. În fiecare zi vei șterge ceașca de vise din cafea, În amintirea noastră cu iluzii ce-s duse, nu învie. Când ne făceam că fentăm viața și multe mai aveam, Iar greieri dansau în vie, în iarbă noi ne tăvăleam. Și așezat așa în amintire vor crede că sunt adormit, Se vor usca strugurii în vie și vinul gata de sorbit, Vor chefui de fericire, de parcă nimeni nu a plecat. Poate o să fiu plecat când mă vei chema acolo, Dar
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
mângâie.În fiecare zi vei șterge ceașca de vise din cafea,În amintirea noastră cu iluzii ce-s duse, nu învie. Când ne făceam că fentăm viața și multe mai aveam,Iar greieri dansau în vie, în iarbă noi ne tăvăleam.Și așezat așa în amintire vor crede că sunt adormit,Se vor usca strugurii în vie și vinul gata de sorbit,Vor chefui de fericire, de parcă nimeni nu a plecat.Poate o să fiu plecat când mă vei chema acolo,Dar
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
-năuntru sau duse-s pe carapacea simțurilor zgrunțuroase-acele ariceli dintâi fără de care nu se poate altfel de culoare târzie ciudată că e - da, sigur asta o fi cauza nu coada și nici mustățile ori sprâncenele prelungi de la o pisiceală leneșă tăvălită-n simpla nefericire de-a privi fără a mai face altceva decât a fi galeșă pătrunsă de clipa fostă ieri muză ca o buburuză care nici n-a fost pentru că e iubirea care nu are cale de-ntors decât cel mult
LICENŢĂ PENTRU ZBOR INTERIOR de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381873_a_383202]
-
acestea sunt chiar cuvinte plăcute lui Dumnezeu. Dar urmarea este îngrozitoare. Îi spune lui Dumnezeu: eu trăiesc într-adevăr bine; ceilalți sunt răi: sunt hoți, nedrepți, desfrânați, nu țin Legea. Iată acest îmbogățit care este „în spatele bisericii” și care se tăvălește în desfrâu... Bine că nu sunt ca acest vameș! Eu țin Legea: sunt un adevărat evreu. Putem să vedem că această rugăciune, care de fapt nu este o rugăciune, arată două păcate grave: pe de o parte arată o judecată
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
sărut! Cum o poți ucide, strivi fără milă? -Așa crezi? Ne-am iubit fără minciună, fără amăgiri, fără promosiuni, chiar fără speranță, visând, crezi că e ușor să renunț? Nu, nu e ușor să renunț, mi se zvârcolește sufletul, se tăvălește de durere, îmi urlă! -Atunci, de ce? -Pentru că nu pot face altfel, tu faci parte din trecut, iubirea noastră la fel...așa sunt eu, îmi pare rău... Deja o simțea că s-a depărtat de el, în timp și spațiu
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
care cădea peste noi ca o pâlcă cernută dintr -un ciur aflat deasupra pământului. Unchiul Gică și cu Natașa lui, erau îmbrăcați în treninguri albe cu dugi roșii, încălțați cu Addidași albi cu cu dungi albastre. Erau numai buni de tăvălit prin vâltoarea aceea a prafului deslănțuit de bezmeticul ăla care gonea cu o țigară înfiptă între buze, hâțâind volanul când în stânga când în dreapta ca să- i sperie pe pupăcioși. Mai încet, băi besmeticule , tu nu vezi ce praf faci, se
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
or lumina Să-mi pui, în păr, busuioc. * Plouă-ncet, cu amintiri, Ochii plânși se pleacă uzi, Curg din pleoapa ta iubiri, Tânguiesc, dar nu le-auzi. * Plouă crâncen, sec, mărunt, Sufletele-s în război . Luptă pân' la moarte, crunt, Tăvălindu-se-n noroi. * Plouă... Plouă... Oh! a stat. Raze aurii se-ncurcă, Fuse trist cât a plouat, Trist mai pare totul, încă... Referință Bibliografică: Plouă trist / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1704, Anul V, 31 august 2015
PLOUĂ TRIST de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379356_a_380685]
-
Să-ntreb o lacrimă de te-a zărit când steaua nopții se prăbușea în mare când luna se plimba agale pe valul frânt de-o întrebare. Să-ntreb o lacrimă de unde înflorirea într-o tăcere sfidătoare când toate amintirile se tăvălesc la soare în alte brațe și alte mângâieri provocatoare? Să-ntreb o lacrimă luceferii de zi, de noapte pașii pe nisip, de ce pantera - din sângele adormit poartă-n privire iubirea sfâșiată și fuga ta - mereu o vânătoare - ... Citește mai mult
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
-n privire iubirea sfâșiată și fuga ta - mereu o vânătoare - ... Citește mai mult Să-ntreb o lacrimăde te-a zăritcând steaua nopțiise prăbușea în marecând luna se plimbaagalepe valul frântde-o întrebare.Să-ntreb o lacrimăde unde înflorireaîntr-o tăceresfidătoarecând toate amintirilese tăvălesc la soareîn alte brațeși alte mângâieri provocatoare?Să-ntreb o lacrimă luceferii de zi, de noaptepașii pe nisip,de ce pantera - din sângele adormitpoartă-n privireiubirea sfâșiatăși fuga ta- mereu o vânătoare -... Abonare la articolele scrise de valentina becart
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
DE PÂINE + Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Colindul Hieratic II Fiu de Pâine + de David Sofianis reeditare 29.11.2015 Săgețile gândurilor noastre infinite plutesc adânc printre suspine sacre ne tăvălim cu patimă în vorbe cerșind lumina sferelor de noapte într-un târziu adâncul se preumblă ca un volum de carte incunabul deschis în Taine filă către filă sunt însăși Mana Cerului pe aripi și dacă zborul va rămâne singur ca
COLINDUL HIERATIC II- FIU DE PÂINE + de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381228_a_382557]
-
Și tu crezi în toate prostiile astea ? întrebă candid. Apucasem să-i povestesc despre experiența prin care trecusem în timpul operației ortopedice, experiența de decorporare care pe mine m-a marcat pentru toată viața, cea din anul 1989, pe când ea se tăvălea - foarte probabil - în pat cu boxerul. - Ai visat ursuleț, continuă ea, zâmbind șăgalnic. Nu există nimic după moarte, doar întuneric și un vid inconștient etern. Se ridică din pat, își îmbrăcă pe trupul gol halatul ei rozaliu de casă, după
MIZERABILA POVARĂ DIN IUBIRILE PIERDUTE ÎN CONTINUUMUL SPAȚIU-TIMP de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381400_a_382729]
-
era cât pe ce să greșesc mărirea voastră. Era cât pe ce să cred că îl pot aresta! -Cum? Ce vrei să spui? întrebă procuratorul nedumerit. -Vă voi istorisi mărite procurator, spuse Hasim. Spectatorii izbucniră în urale căci ,,Samintul” îl tăvălea pur și simplu prin arenă pe bietul ,,Thracian”. Lupta părea a fi foarte aproape de final. -Am găsit un adept al lui Iisus aici în Ierusalim care mi-a spus că El se va arăta ucenicilor în Galileea. Intuiția mi-a
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
Am rămas încremenită, țintuită cu piroane pe crucea revelațiilor. Bubuie încă năvalnic în curgerea vremii emoții răscolite de viață. Mă întorc cu fața spre adolescență. Atunci am învățat să repet pentru auzul inimii: ,, se schimbă mereu chipul zilelor, se răstoarnă tăvălite de drumuri de-a lungul și de-a latul căutării.” Cu ce neputință să încep lepădarea de timp? Pe care s-o îmbrac mai ușor în ascultare? Probabil că și cutremurele așază pământul pe temelia harului, revelând slăbiciunea materiei. O
TREZIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371396_a_372725]
-
pentru ea, chit că vei sta în temniță șapte vieți! - Bă, zise vecinul meu, Ioniță, eu simt că de la asta mi se trage ori moartea, ori fericirea! Am făcut război, am scăpat de la Cotul Donului și din Tatra, m-am tăvălit ca un tâmpit pe lunca Mureșului în lupta cu nemții, am umblat și-n răsărit și-n apus, da’ să fiu eu al dracului dac-am mai întâlnit așa făptură! Eu mă duc s-o întreb cum o cheamă! Fata
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
zâmbi lingușitor Sofica. Dar noi cu ce ne-alegem? --Las’ că vă dau eu la fiecare, câte una mare. Să v-ajungă! Hă, hă, hă! --Tot porc ai rămas, nenorocitule! îi șuieră-n față Irina. Fetele astea își lasă demnitatea tăvălită în noroi de niște porci ca tine și tu ce le dai în schimb? Nerușinatule! Până când ai să-ți bați joc de ele? --Hă, hă, rânji Buhăianu. Ești geloasă pe ele că s-au frecat de fostul tău iubit? L-
TRANDAGIRUL SIRENEI-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374899_a_376228]
-
de amor și în sinapse, Mi-a implantat cornițe roz de iezi. Când mi te urci sălbatecă, mioapă, Pe muntele măslinului imberb, Te-aș înghiți ca pe-o silabă șchioapă. Te-aș murseca cu-n apetit de cerb. Te-aș tăvăli prin ghimpii de măceș. Ti-aș coase gura cu mătasea lunii iubita mea din scoarță de cireș! Te-aștept la începutul săptămânii. Și-n marți, și-n joi și-n vinerea postită de-asceți ce se înfruptă din sabine. Apoi
CÂND.... de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375396_a_376725]
-
-l neînduplecată în ghiozdanul prea gol, căci unicul caiet folosit la toate materiile și cele două manuale cu coperțile transparente, de atâta folosit (și nu mă refer la prea mult studiu, ci la nenumăratele generații de elevi care le-au tăvălit prin ghiozdane, fără să le deschidă, măcar), nu riscau să ne rupă de spate, așa cum se întâmplă cu școlarii zilelor noastre. Îmi vine în minte o întâmplare foarte hazlie, acum că a intrat în sfera amintirilor, dar care atunci îmi
FARSĂ CU NĂBĂDĂI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375623_a_376952]
-
îmbracă-ndată în mantie de catifea. Iar vântul intră-n jocul iernii și viscolește fulgii toți, Cu veselie îi adună pe toți copiii pe la porți. Ei vântul îl aleargă-n vale și fulgii-i prind din zborul lor, Apoi se tăvălesc râzând, pe-al iernii drag și alb covor. Iar iarna se înveselește și-n jocul lor cu drag se prinde, Din ceruri cerne iar ninsoare, ce lumea-ntreagă o cuprinde. Din râsul pruncilor ea face pentru văzduhuri zurgălăi, Ce-n
POVESTE DE IARNĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372927_a_374256]
-
XIX. POVESTEA FURTUNII, de Irina Bbota, publicat în Ediția nr. 1495 din 03 februarie 2015. POVESTEA FURTUNII Din orizontul cu nori negri presărat fulgere-orbitoare cerul l-au brăzdat. Sunt atât de aproape de sol, încât ai crede că totul s-a tăvălit pe pământ. Mă-ntreb, deși nu-i nimic mistic, dacă nu mâna zeilor se joacă artistic. Zeii cei mânioși pe sărmana natură, ce se joacă cu degetele pe claviatură. Apoi, după un moment scurt de respiro natura-și deschide al
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
O liniște-aparentă, căci ploaia-și varsă năduful cu sunete-nfundate stropii lovesc pământul. Picurii grei ... Citește mai mult POVESTEA FURTUNIIDin orizontul cu nori negri presăratfulgere-orbitoare cerul l-au brăzdat.Sunt atât de aproape de sol, încâtai crede că totul s-a tăvălit pe pământ.Mă-ntreb, deși nu-i nimic mistic,dacă nu mâna zeilor se joacă artistic.Zeii cei mânioși pe sărmana natură,ce se joacă cu degetele pe claviatură.Apoi, după un moment scurt de respironatura-și deschide al ei gri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]