33,332 matches
-
în luxosul catalog al acesteia, să scoată în evidență importanța lui excepțională. Virtuțile lui sunt complexe, întrucât vin în atingere cu o întreagă succesiune de modalități picturale care s-au manifestat pornind de la Valenciennes și până în 1874, an al execuției tabloului și totodată al primei expoziții impresioniste. Prezentă într-o manieră foarte diversificată, dată fiind cuprinderea ei, problematica umbră/lumină își află în această creație târzie a lui Corot (artistul avea să moară în anul următor) ilustrarea cea mai deplină din
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
și pe podea? Vedeți trăsurica de jucărie așezată pe comodă și micul vas de pe șemineu? Sunt din Sicilia și se mai află și acum în casă". Ai spune că asiști la un moment de evocare biografică, în timp ce Picasso proiectează imaginea tabloului pe un ecran, comentând-o spre a satisface curiozitatea unor oaspeți. Când privești însă lucrarea realizezi că între tine și ea se interpune nu simpla și banala realitate, ci spiritul creativ care transformă această realitate în ceva neașteptat și indefinibil
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
creativ care transformă această realitate în ceva neașteptat și indefinibil, pentru că sfidează tot ce ni se pare obișnuit. Umbra lui Picasso e pretextul unei prezențe care se vrea exterioară, un misterios "uite-mă fără să fiu!", care se strecoară în tablou ca o nălucă întunecată, rămasă în contemplarea interiorului intim, mult îndrăgit și de aceea puternic scăldat în lumină, acel alb menit s-o invoce ca pe un dat benefic. în afară de negru, albastruri și brunuri vin să completeze dispersiunea cromatică a
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
Nu, în măsura în care "autoportretul" transcende episodul autobiografic și referința la faimoasa capodoperă din muzeul Prado, pentru a se insinua ca o ingerință a plasticului și picturalului, cu imperativele pe care le impune ceea ce se vrea a fi întâi de toate un tablou, sustras limbajului vizual comun, tocmai prin valențele deja amintitei ambiguități. Cum bine se știe, orice a creat Picasso, într-un fel sau altul, intrigă. Nu este un secret pentru nimeni că România datorează enorm școlii de pictură franceze, care i-
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
Leahu, Vitalie Ciobanu, Emilian Galaicu-Păun și Iulian Ciocan, iar dintre cei foarte tineri pe Lucia }urcanu și Dorina Bohanțov. Aceasta este ordinea din sumar, după anul de naștere a autorilor, ordine pe care am reprodus-o pentru a da un tablou al numelor și al generațiilor. Probabil că încadrările ar fi altele, dacă am lua în seamă anii debutului, dar nu vreau să intru în detalii de acest fel, întotdeauna discutabile în funcție de momentul primei afirmări. Cum nu e vorba de o
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
frontalitate ce amintește de reprezentările egiptene. Dar poate că această antropomorfizare în spațiu nu este atît o modificare a unor forme tridimensionale deja preexistente , cît o materializare a iluziei bidimensionale, o întrupare a semnului care altădată funcționa doar în convenția tabloului. Civilizația bizară ( și pierdută), pe care Paula Ribariu o invoca permanent prin citate plastice, prin fragmente de imagini recuperate, prin aluzii ceremoniale și printr-o cromatică în care tonul viu, lumina și apăsarea nocturnă comunicau pînă la contopire, este acum
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
a patra) Graviditatea asigură, așadar, o continuă pendulare a stărilor și a gîndurilor din interior în exterior, fluidizînd granițele mentale și corporale. Imaginea ,comunității" gravidelor, din poemul Cotitură, așteptînd în anticamera cabinetului medical are forța stranie, absurdul și candoarea unui tablou suprarealist: , Afară așteaptă multe gravide... Subțiri sau rotunde, tăcînd sau cu pulpe umflate. Mă-nchipui toate deodată, îmi par aglomerația cea mare. În scaunele sălii sînt oftaturi și vorbe... În coșul pieptului, pilote din perne. Pe fețe se-ntind dureri
Întîmplări în miraculosul imediat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11556_a_12881]
-
și în cel al psihologiei (numitul Crin încearcă o teamă, ,teama de a rămâne cu sine însuși", pentru ca, la alineatul următor, să aflăm că are ,păcatul indiferenței"). Există însă o structură de adâncime bine marcată, ce dă greutate simbolică diferitelor tablouri și susține, prin câteva imagini-cheie, întregul edificiu. Pe de o parte, vedem pâcla gălbuie dinspre ,locul unde ar fi trebuit să fie cerul", praful înecăcios ce intră în ochii și în plămânii oamenilor, un fel de cenușă produsă prin combustia
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
luciditate și pe melancolie. Teama sa este aceea de a se prăbuși cu fața la pământ pe un tărâm netrebnic, rușinos, când n-ar mai putea să-și aleagă singur sfârșitul. Este mesajul esențial al poemului, care se termină printr-un consolant tablou de triumf postum: cei patru prieteni (atenție, ei pot fi oameni în carne și oase, dar și... cele patru puncte cardinale!) l-ar lua pe umerii lor pe aedul căzut (Viața-ntreagă gânduri am rostit / și cântece am spus) pentru
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
nimic niciodată". Cîte o imagine burlescă precum cea a individului care, ,cu degete butucănoase", ia la rînd sticluțele cu parfum franțuzesc, lăsînd impresia unui ,mujic care caută vodkă", nu are decît rolul unui contrast, precum prezența unei negrese în cadrul unui tablou faimos, înfățișînd un nud strălucitor.
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
cu o familiaritate autoritară, specifică grobianului limbaj prietenos al activiștilor PCR, ,tovarășul Camil". În esență, scriitorului i se cere să facă din I.L.Caragiale un precursor al luptei de clasă, de pe poziția celor ,exploatați" de burghezo-moșierime și să scoată din tabloul de epocă personaje repudiate retroactiv de comuniști. Mihai Novicov (ignorant: crede că I. L. Caragiale a scris și romane) dă ca exemplu de falsificare justificată a istoriei un film documentar despre Lenin făcut de sovietici din care au fost eliminați Troțki
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
lor în carte își are tîlcul ei, formînd un diptic împreună cu victimele gulagului, prezente într-o digresiune spre final. Așadar, victimelor nazismului din proiectatul roman al femeii cu părul scurt le stau alături victimele, la fel de nevinovate, ale stalinismului, într-un tablou denunțător. Este cel în care tatăl natural al Zairei (fugit din Italia pe vremea lui Mussolini, revenit după șaizeci de ani din exil) descrie viața dusă în Siberia, alături de opozanții regimului sovietic. Comunist italian de bună-credință, nu numai antifascist, el
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
joc toate resursele pentru a-și redobîndi căminul și autoritatea. Apolodor, ce-i drept, nu are parte de nici o confruntare deschisă la finalul rătăcirilor sale, ba chiar rudele îi pregătesc cea mai călduroasă primire văzută vreodată la Polul Sud. În tabloul triumfal al revederii, poetul a strecurat însă un indiciu discret care face o notă discordantă în atmosfera de sărbătoare generală: neamul pinguinilor lui Apolodor sălășluiește în Golful Terror. Numele este destul de straniu pentru un centru al lumii îndelung visat, pentru
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
era dedicată altui stat: Maria Stuart (Anglia), Don Carlos (Spania), Wilhelm Tell (Elveția), Fiesco (Italia), Fecioara din Orleans (Franța). Germaniei i-a dăruit Hoții, titlul e o aluzie, o trimitere fără echivoc la epoca tâlhăriei, instaurată de cancelarul despot. La stânga tabloului s-au instalat marxiștii care l-au anexat pe Schiller, ca un apologet al luptei de clasă și al victoriei proletariatului. într-o epistolă către Minna Kautski (1885), Engels decide că întâia dramă germană cu tendință politică e Kabale und
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
de veche curtezană, gătelile cochete. În locul lor crește, din spinarea personajului, deodată cu cartea, un fel de cochilie în care poate, în sfîrșit, să se coacă. Să rabde și să iubească, nu cucoane pe jumătate pierdute, ci scene, colțuri de tablou pe care rama le taie la scară. Să scrie, apoi, cu cotul ridicat de pe masă, fără relief, fără forță, din vîrful degetelor, pătînd ciorna din nebăgare de seamă. Să treacă pe curat, păstrînd aceeași linie pensată, cu ștersături. Asiști, la
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
de limba română și desen, iar după căsătorie ea însăși funcționară la societatea la care lucra soțul său. Urmase și Belle Arte, unde-i avusese profesori, între alții, pe Francisc Rainer la anatomie și pe Jiquidi, acesta dăruindu-i un tablou. După studiile liceale la liceele bucureștene "I. Heliade Rădulescu" și "Regina Maria", Andriana Madeleine Ivonne urmează, între anii 1947 și 1951, Facultatea de Litere din București, fiindu-i profesori Al. Rosetti, Tudor Vianu, G. Călinescu, G. Oprescu, J. Byck și
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
realizat fotografiind oameni și dormitoare în șase metropole: Londra, Paris, Roma, Berlin, New York și Moscova, le-am spus "modelelor" că pot alege ce postură preferă. Am fotografiat încăperea ca atare - și ea transmite un mesaj, prin arhitectură, prin decorațiuni, prin tablourile agățate în perete, apoi ocupanții dormitorului, cu propriul lor limbaj corporal... Prin scurte "statement"-uri le-am cerut subiecților să povestească ceva despre ei, despre semnificația spațiului în care se află, cum dorm, ce visează, dacă cele trăite peste zi
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
pună într-un context și să-i releve mai bine intențiile. Ceea ce spune autorul însuși în textul preliminar, Câteva lămuriri, nu e de ajuns. E adevărat că, perioada fiind mai puțin cercetată, iar anumite opere - ignorate, era nevoie de un tablou de actualizare și de repunere în circulație a unor scriitori, dar decupajul e arbitrar. Al. Piru știa foarte bine că "istoricul literar viitor nu va menține deceniul 1940-1950 ca perioadă literară", pentru că e un interval de tranziție, cu mari fisuri
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
categorică, punând în fruntea generației vârstnice în loc de E. Lovinescu, cum ar fi fost firesc, pe G. Călinescu, făcând o rocadă între cei doi. E încă un gest public de afiliere a lui Al. Piru. Pe lângă această licență istorică, absențele din tablou, destul de numeroase, agravează deficiențele panoramării. Lipsesc N. Cartojan (pe care Al. Piru l-a plagiat în sinteza sa despre literatura română veche), Carol Ardeleanu, Romulus Cioflec, Tudor Teodorescu-Braniște, Octav Șuluțiu, Mircea Streinul, V. Beneș, Edgar Papu, Laurențiu Fulga, Ovid Caledoniu
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
plagiat în sinteza sa despre literatura română veche), Carol Ardeleanu, Romulus Cioflec, Tudor Teodorescu-Braniște, Octav Șuluțiu, Mircea Streinul, V. Beneș, Edgar Papu, Laurențiu Fulga, Ovid Caledoniu, Ioana Postelnicu, iar dintre exilații pe care cenzura oricum i-ar fi eliminat din tablou: Vintilă Horia, Constantin Virgil Gheorghiu, Petru Dumitriu. Deși ar vrea să fie completă, panorama lui Al. Piru nu e. Nici măcar inventarierea nu e ireproșabilă. Pentru Al. Piru modelul călinescian era totul. În principiu, admirația e o premisă a emulației. Însă
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
despre Richelieu, i se datorează consemnarea, extrem de prețioasă prin realism și obiectivitate, a câtorva întâlniri semnificative cu Hermann Keyserling, pe care l-a cunoscut în deceniile trei și patru ale secolului trecut. Cele două episoade, plasate în 1935, ne oferă tabloul de neuitat al filosofului pus la index prin hotărârea personală a lui Goebbels și supravegheat pas cu pas de Gestapo, efectuând o vizită-fulger în Elveția și Franța, urmărit și acolo de coșmarul existenței de "animal în cușcă" și de presimțirea
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
curé, și primarul radical, și fabricantul de nuga, și fetele lui în rochii de mătase, în echipaje, și Café du Commerce." Keyserling iubea Franța și pe francezi. De aceea, pe când tot vorbea astfel, descărcându-și iritările de moment, simțeai un tablou de ordin superior care se-nfiripa în spatele prafului învolburat al supărării, dar redispărea imediat.- O înghițitură de rachiu din gâtul sticlei, apoi brusc amenințător: "De ce te numești Carl J. ca un american? E complet absurd, lipsit de gust. La ce-
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
un fel de zicătoare: Nu te bate în duel cu unul care nu știe să se bată, că e periculos...". Interesant este faptul că în Suflete tari dramaturgul intră în detalii tehnice privind instituția duelului. În actul III, un întreg tablou al piesei este dedicat unei tainice ședințe a unui Juriu de onoare, care dezbate post factum modul de desfășurare a duelului. Bazîndu-se pe prevederile Codului de onoare și pe conținutul procesului-verbal întocmit de cei patru martori, membrii juriului conduși de
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
o inserție inutilă. Se pare că autorul a vrut să-și etaleze cunoștințele referitoare la "masoneria" dueliștilor. De altfel, într-o notă de subsol, Camil Petrescu deplînge faptul că, la premiera din 12 mai 1922, "ca să nu se lungească spectacolul, tabloul nu a fost reprezentat pe scena Teatrului Național".33 Poate că acest episod a fost exclus și din unele ediții de teatru camilpetrescian, o dată ce G. Călinescu greșește, notînd că Andrei Pietraru "fusese pe cale de a se bate în duel cu
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
căror unitate era mult mai strictă, atît prin repertoriul tematic, cît și prin dominanta stilistică, cercetările ei mai recente extind zona de interes în trei direcții mari: una dintre direcții este aceea care îl preocupa și pe Horia Bernea, a tabloului total, a picturii în pictură, a imaginii ca infinit de informații într-un spațiu finit, a cărei sursă istorică ar putea fi nabismul și, în special, marile compoziții ale lui Eduard Vuillard. Cea de-a doua direcție se referă la
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]