3,451 matches
-
și bătrânețea... Scârțâia din toate încheieturile Pe osie,tristețea. “Mamă?”-am întrebat-o,când noaptea ardea pe pe rug... ea trăgea la jug și tata rătăcea prin gând. “Ce este Patria,mamă?” -Eee...! Ce vezi,muică! Eu trăgând la plug Taică-tău trudind la țuică. Patria?! E pâinea pe care nu o avem, E cuvântul de care mă tem. “Ce este patria noastră,mamă?” - întrebai, privind la Regele Mihai, din ramă. -Eee...! Sunt președinții ce ne amăgesc cu-n ciur de
CE ESTE PATRIA, MAMĂ? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Ce_este_patria_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/373123_a_374452]
-
Umbră, fum?/ Toți alergăm .... pe-același drum....!/ Adesea însă mă gândesc,/ Dac-am să plec, oare lipsesc?!... (Mircea Cârțișorean-Rațiu). Enunță, la final, câteva titluri din repertoriul tău. „Măiculița mea bătrână”, „Trecui dealul Gruiului”, „Măi peline, măi peline”, „M-o trimis taica la târg”, „De la Cârța, mai la vale”, „Dragu mi-i cioban să fiu”, „La Sibiu și-n Boișoara”... Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Mircea Cârțișorean-Rațiu. Iubirea de melosul folcloric, vocație primordială și ireproșabilă / Aurel V. Zgheran
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433133576.html [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
S‑a uitat lung la ei. Gabriel săpa cu spor, înaintând vitejește cu prășitul pe două rânduri odată. Gavrilă se lăsase pe vine și se prefăcea că plânge, tânguindu‑se fără cuvinte în timp ce privea furiș să vadă ce va face taică‑său. Acesta i‑a mai privit vreme de câteva secunde și a strigat la ei: - Ia veniți amândoi la mine! Hai, fuga! nu se aude? A strigat el și mai tare, observând că cei doi nu se grăbeau să‑i
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_12_.html [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
din sărit, a ridicat ochii limpezi, poznași și plini de satisfacție ironică și a zis doar atât: - Tată, neica m‑a bătut și nu... - Și nu te‑a bătut bine! Asta ai vrut să‑mi spui, nu? l‑a întrebat taică‑său, privindu‑l încruntat. Ce‑i cu pălăriile astea rupte? Am venit la muncă, ori la distrus recolta? Din semințele care le făceau astea rupte se putea produce aproape o jumătate de litru de ulei. Ori tu nu ai știut
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_12_.html [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
naiba de păsări că le omori! Stai locului, n‑auzi? Adună surcelele și du‑le în bucătărie că am nevoie de ele! i‑a poruncit Ioana care tocmai se întorcea de la fântână cu două găleți pline cu apă. Unde‑i taică‑tău și Gabriel, vin și ei acum? l‑a mai întrebat ea, încetinindu‑și mersul. - Ba nu vin! i‑a răspuns Gavrilă fără să se uite la ea. M‑au pus pe mine la treabă, să toc astea la păsări
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_12_.html [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
de muncă niciodată, i‑a răspuns Ioana împăciuitor. Dacă nu rupeai alea fără nici‑un rost... - Da’ ce, ai văzut matale că le‑am rupt eu? a exclamat Gabriel, mai mult nemulțumit decât surprins. - Nu le rupea Gabriel și nici taică-tu, că ei știu bine ce rost au turtele astea verzi, abia crescute puțin. Să nu mă contrazici pe mine. Eu știu când minți și când spui adevărul. Să‑mi spui dacă mai au mult de lucru, ca să știu când
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_12_.html [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
boală grea în familie, rog acordarea unui concediu de zece zile, Eminescu” Poetul Mihai Eminescu asistase neputincios și la moartea maică-si pe 15 august 1876 la Ipotești, chemat urgent de la Iași de tatăl lui. Auzind vești triste și de taică-său, E. Ocășanu ne relatează că numai cu o săptămână înainte de prăbușirea lui Mihai, Eminescu i-a declarat: „Eu mă apropii, cu pași repezi, de nebunie; să aveți grijă de mine...” De aproape patru ani, poetul avusese presimțiri negre cu privire la
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1464499205.html [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
am cât de cât cu engleza!? Noaptea următoare celui de al doilea examen o petrecusem în casa Monei Lisa. Căci bunicii îi plecaseră la băi. Asta pentru că în septembrie biletele erau mai ieftine. În seara aceea o auzisem vorbind cu taică-său la telefon. Am cunoscut un băiat de milioane, îi spusese între altele. O să ți-l prezint când vii. Vom fi colegi la Filo! Nu încape nicio îndoială! Urma examenul la istoria României. Voiam să o fac să învețe ceva
EXAMEN LA FILO de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1439819856.html [Corola-blog/BlogPost/373542_a_374871]
-
dintre băieți dar acest fapt îl ambiționează să obțină notele cele mai bune. Dacă toți ar fi ca el, stegulețul de clasă fruntașă ar ajunge să se lipească de la sine de această catedră. Aurel cam are veleități de vedetă, doar taică-său este tare-mare la el în comună. Dacă ar avea mai multă ambiție, băiatul ăsta ar putea ajunge departe. Era cât pe ce să și-l rupă de la suflet, căci prea s-a uitat de sus când ai lui l-
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470151486.html [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
lung la ei. Gabriel deja dădea lucru sapei cu spor, înaintând vitejește cu prășitul pe două rânduri odată. Gavrilă se lăsase pe vine și se prefăcea că plânge, tânguindu-se fără cuvinte în timp ce privea furiș să vadă ce va face taică-său. Acesta i-a mai privit vreme de câteva secunde și a strigat la ei: - Ia veniți voi, amândoi, la mine!... Hai, fuga! Nu se aude? a strigat el și mai tare, observând că ei nu se grăbeau să-i
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
din sărit, a ridicat ochii limpezi, poznași și plini de satisfacție ironică și a zis doar atât: - Tată, neica m-a bătut și nu... - Și nu te-a bătut bine! Asta ai vrut să-mi spui, nu? l-a întrebat taică-său privindu-l încruntat. Ce-i cu pălăriile astea rupte? Am venit la muncă, ori la distrus recolta? Din semințele care le făceau astea rupte, se putea produce aproape o jumătate de litru de ulei. Tu..., tu nu ai știut
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
naiba de păsări că le omori! Stai locului, n-auzi? Adună surcelele și du-le în bucătărie că am nevoie de ele! i-a poruncit Ioana, care tocmai se întorcea de la fântână cu două găleți pline cu apă. Unde-i taică-tău și Gabriel, vin și ei acum? l-a mai întrebat ea încetinindu-și mersul. - Ba, nu vin! i-a răspuns Gavrilă fără să se uite la ea. M-au pus pe mine la treabă, să toc astea la păsări
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
fuge de muncă niciodată, i-a răspuns Ioana împăciuitor. Dacă nu rupeai alea fără nici-un rost... - Da’ ce, ai văzut matale că le-am rupt eu? A exclamat Gabriel, mai mult nemulțumit decât surprins. - Nu le rupea Gabriel și nici taică’tu, că ei știu bine ce rost au turtele astea verzi, abia crescute puțin. Să nu mă contrazici pe mine! Eu știu când minți și știu când spui adevărul... Să-mi spui dacă mai au mult de lucru, ca să știu
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
să fie, băiatule. Toate au rostul lor în viață... Le-a încasat Gavrilă pe toate zece, auzind ce trebuie să mai știe la fiecare, fără să plângă. Doar a scâncit, strângând din dinți. Știa că nu-i de glumă cu taică-său. Îl cunoștea destul de bine ca să fie convins că ar cere degeaba îndurare și iertare. Știa că adaugă loviturile promise cu mai mare tărie și încrâncenare. Nu suporta văicărelile și lacrimile celor vinovați de ceva. Iar băiatul era conștient de
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
accidentului? Cum ar fi suportat tatăl său și cea de a doua pierdere a unei ființe dragi sufletului? Ea nu a avut parte de un frate sau o soră cu toate că și-ar fi dorit-o. Vineri, Dalia a mers cu taică-su la firma Auto Tivoli din oraș să-și aleagă mașina. Nu ar fi vrut să-și mai ia aceeași culoare ca cea a primei mașini, de vișină putredă, să nu-și mai amintească de ea și de accident. Alese
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1397117011.html [Corola-blog/BlogPost/347775_a_349104]
-
mamă? - se auzi de undeva glasul Ralucăi, surprinsă de venirea băiatului. Mihai privi spre șură, se sculă și o îmbrățișă: -Sărut mâna, mamă! Ce să fie? Am venit acasă... -Și examenele? -Nu le-am mai dat! -Aoleeeoo, ce-o să zică taică-tău? -O să zică până o să tacă! -Și-am dat de rușine și cu domnul Maiorescu! -O să fie rușinea mea! Ce vină aveți voi? -Mihai, Mihai! - îl mustră ea. Și ca să nu-l mai supere, schimbă vorba: Te văd obosit
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398768900.html [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
plămâni și trebuie tratat și îngrijit, Șerban cere și el bani, Matei de la Botoșani, la fel, soru-ta, Aglaia, s-a măritat și ne cere dotă, tu spui că-ți trebuie pardesiu și-acum ne-ai făcut-o și cu examenele... Taică-tău vrea să vândă Ipoteștii... -Știu, mamă! Și te rog nu mai plânge, de aceea am hotărât și eu să mă retrag de la examene... Nu mai vreau să mai adaug și eu alte greutăți la cele ce le aveți. Am
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398768900.html [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
să-mi caute vreo ocupație pe-acolo pe la Ieși... Sau mă voi duce pe la Botoșani să mai stau pe la mătușa! Știu starea voastră. Nu doresc să vă mai fiu și eu o povară! - Nu-i vorba de nicio povară, Mihăiță! Taică-tău voia să scoată din tine om, mai ales că te-ajuta și domnul Maiorescu... Raluca îi așternu masa, îi puse brânză cu mămăliguță, supă de găină și lapte dulce. Îl lăsă singur să mănânce și merse în bucătărie după
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398768900.html [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
ajuta și domnul Maiorescu... Raluca îi așternu masa, îi puse brânză cu mămăliguță, supă de găină și lapte dulce. Îl lăsă singur să mănânce și merse în bucătărie după treburi. Gândul ei nu mai fugea de la Mihai. Dacă va apare taică-său, iar o să-l certe! Era mai bine să mai rămână câteva zile pe la mătușe-sa pe la Botoșani până-i pierea mânia bătrânului. - Când vine tata? - întrebă Mihai. -Trebuie să sosească, e la prașilă în Dealul Budăului cu lingurarii de pe deal
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398768900.html [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
Raluca îi aduse hainele băiatului. Mihai se îmbrăcă și plecă pe jos spre Botoșani. Se lăsase întunericul. Durerea din sufletul lui fu estompată repede de decorul campestru pe care noaptea pusese stăpânire definitivă. Îi păru rău că-l supărase pe taică-său, poate avea și el dreptate, îi făcuse atâtea necazuri, plecase de la Cernăuți de la școală, fugise de-acasă cu trupele de actori prin țară și-l adunase de pe drumuri, cheltuia cu nemiluita, acum venise fără nici un rezultat... Pe mătușe-sa o
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398768900.html [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
la spital, dar m-a trimis tataie Gogu să vă aduc și vouă ceva de mîncare pentru Paști. I-am luat bucuroasă sacoșă din mînă. S-a oprit în fața mea și privindu-ma cu milă, mi-a spus. -Stii că taica-tu o sa moara ? M-am uitat lung la el și barbă a început să-mi tremure și dintr-o dată mi-am simțit inima plină de ură, împotriva lui. M-a strigat odată și a plecat. Știam că nu voi uita
PRIMA INTILNIRE CU ISUS de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Prima_intilnire_cu_isus.html [Corola-blog/BlogPost/356370_a_357699]
-
rus, care își dăduse sfârșitul prin Tatra sau poate pur și simplu se întorsese în țara lui, uitând de promisiunile făcute unei românce cu cozi lungi, în trecerea lui prin Ardeal. Maică-sa se prăpădise încă înainte de începerea războiului iar taică-su, om harnic și în gospodărie nu numai la făcut copii, nu reușise să se adune după moartea ei destul de timpurie și începuse să își aline durerea la crâșma din colțul străzi. Maria era cu șase ani mai mare decât
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392029273.html [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
a devenit potrivnică chiar de ziua sfântului Dumitru, când dimineață trebuia să meargă la biserică să-i aprindă lumânări lui neica Mitru ăl bătrân, care-l crescuse ca pe propiul lui copil. Rămăsese orfan de la vârsta de trei anișori, când taică-său Nicolae Apostol, fratele mai mic al lui Mitru, căzuse la datorie în apropierea Mărășeștilor. Niciunul din cei care au fost alături de Nicolae, când se dădeau ultimile lupte cu nemții în 1918, nu și-au adus aminte în ce loc
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_ultima_spoved_marin_voican_ghioroiu_1376459555.html [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
se îndepărtează de formele clasice de exprimare, ceea ce în anii noștri de tulbure exchibiții literare și existențiale nu este deloc rău, dimpotrivă, ne trebuie și un calm filosofic, o CUMINȚENIE de care nu ne putem rușina. Superficialii ar spune - ehei, taica, ai întârziat cu un secol. Eu le-aș spune unora dintre exchibiționiștii pe care nu-i iubesc, dragilor, voi ați întârziat cu milenii, peșterile nu mai sunt loc de inspirație. Ce spune poetul Vălăreanu? - Pe corzile la harpe îmi sun
RECENZIE DE BORIS MEHR de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_de_boris_mehr_llelu_nicolae_valareanu_1368543262.html [Corola-blog/BlogPost/354873_a_356202]
-
De multe ori, câte o nevastă supărată pe bărbatul ei, îi mai strigă și astăzi, furioasă: - Tu nu iești om, mă, iești drac, paică te-ar fi făcut Mărian Frântu! Mai mult, chiar maică-mii îi intrase în cap că taică-meu fusese făcut chiar așa - cu Mărian Frântu, ce mai! Bineînțeles că, de câte ori auzea această remarcă din melița ei, pe taică-meu îl apucau pandaliile. Nu-l deranja atât faptul că Mărian Frântu i-ar fi putut fii ta- tă
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477326880.html [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]