601 matches
-
în dezvoltare au optat pentru menținerea con trolului asupra cursului de schimb și limitarea ci rculației capitalurilor. Pornind de la observația corectă că globalizarea financiar ă e ste un proces evolutiv, unii autori consideră că „mișc ări le internaționale de capi taluri există de secole“<footnote id=”107”>Albert, M., Capitalism contra capitali sm, Editura Humanitas, București, 1994, p. 135</fo otn ote>. Considerăm că asemenea opinii nu sunt pe de plin întemeiate, deoarece mișcarea internaționa lă a capitalurilor este strâns legată
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
e s -a datorat corporații lor multinaționale, adesea, acestea fiind compa nii americane ce își desfășurau activitatea în Europa și care își depozitau c ș igurile valutare în l c să le repatrieze, sustrăgându se, astfel, controalelor exercitate asupra capi tal ului. Dezvoltarea pieței eurovalutare a creat o tensiune din ce în ce mai mare asupra sistemului Bretton Woods. Ulterior, sp eculațiile în defavoarea dolarului american s au accentuat din cauza diminuării convingerii i nte rnațio orm căreia valoarea sa utea fi menținută în condiții de inflație
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
creditelor sindicalizate. Odată cu dezintegrarea sistemului Bretton Woods, al ratelor fixe de sc him b, țările au putut să per mită o mai mare mobilitate a capitalului, menți nân du-și, în același timp, au tonomia politicilor monetare. Fluxurile de capi tal către țările în dezvoltare, din anii ̕70 și începutul anilor ̕80, au precedat criza datorii lor din Mexic, din anul 1982. Pentru a rezolva această criză a ani lor ̕80, au fost create Obligațiuni Brady, făcând conversia
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
practică frecventă î n t recut. Guvernele reglemen tau sectorul financiar autohton, restricționând al ocarea creditelor, prin con trolul asupra prețurilor și asupra volumului de ca pital tranzacționat. De ase menea, guvernele impuneau diverse constrângeri asu pra mișcărilor de capi tal. Atât controlul, cât și reglementarea secto rul ui financiar intern se realiza din motive întemeiate în economiile în curs de dez voltare, în care guvernele controlau, în mod convențional, alocarea capitalurilor și sup ravegheau dis tribuirea acestora. Conținutul politicii adopta
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
zat e, precum și economiile de piață emergente au urmat și ele acest model<foo tnote id=”140”>Chile, Hong Kong SAR, Korea,Singapore, Taiwan au fost denumite Noile economii indutri alizate</footnote>. Deși sectorul financiar autohton și contul de c api tal erau normate de foarte mult timp, restricțiile au fost îndepărt ate de-a lungul timpului (gra ficul nr. 2.7.). După cum se poate observa, evo luț ia indexului liberalizării fi nanciare ia în considerare restricțiile impuse atâ t sistemului financiar
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
scăderea ratelor de do bândă interne pentru a reduce diferențele de do bân dă față de mediul inter național; creșterea flexibilității cursului de sch imb; menținerea unor restric ții și formularea unor clauze de salvgardare la li beralizarea contului de capi tal, limitarea de către banca centrală a intrăr ilo r de capital; întărirea disciplinei fiscale etc. Din analiza noastră, rezultă că în procesul de liberalizare a contului de capital, majoritatea țărilor în tra nzi ție au aplicat măsurile de mai sus, a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
internaționalizării piețe lor de capital; identificarea principalelor momente ale evo luției piețelor financiare internaționale; precizarea structurii piețelor financiare in ternaționale și a principalelor categorii de investitori; evidențierea principalelor cauze și factori ce determină deplasarea capitalului financiar; identificarea consecințelor mobilității capi talului; analiza fluxurilor de capital internațional, atât în perioada dinaintea crizei actuale, cât și evoluția acestor fluxuri în contextul crizei actuale. Obiective le cercetării din acest capitol: 3.1. Sfera piețelor financiare internaționale În general, piața reprezintă arena afirmării li ber
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
treb ui satisfăcute, readuc produsul, oferta, la starea originară, aceea de mijloc pentru satisfacerea cererii, scop al activităților economice și nu numai, un sc op însă aproape controlat, „administrat“ de către ofertă, deci de către pi ețe le financiare. Nevoia de capi taluri, mai ales, pe termen lung, la nivelul un or țări și, implicit, existența unor disponibilități de capitaluri la nivelul altor țăr i au determinat apariția și dez voltarea pieței financiare internaționale, acea sta asigurând confruntarea ce rerii și a ofertei
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
asume și, de asem ene a, pot folosi diverse instrumente financiare, pentru a se proteja împ otr iva riscurilor asumate. 3.4. Piața financiară globală și evoluția fluxu ril or de capital 3.4.1. Natura fluxurilor internaționale de capi tal Fluxurile internaționale de capital pot fi defi nit e pe baza unei com parații cu operațiunile de comerț internațional , î n care actorii economici participanți sunt exportatorii și importatorii de bunuri și/sau servicii. Astfel, fluxurile internaționale de capital se
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de investițiile de porto foliu pe baza câtorva criterii definitorii<foot note id=”198”>Postelnicu, C., Rus, Adina, Coordonate ale Eco nomiei Internaționale, Casa Cărții de știință, Cluj-Napoca, 2007, p. 78</footnote>: investiția directă reprezintă un plasament de c api tal în străină tate, pe termen mai lung, neputând fi asociată uno r tranzacții punctuale, limitative , imediate, așa cum se petrec lucrurile în comerțul internațional cu mărfuri; de cele mai multe ori, acest plasament urmărește constituirea unui obiectiv economic nou sau achiziționarea activelor unor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
utilaje, instalații, aparatură de mă sur ă, care contribuie la majo rarea valorii capitalului fix aflat în funcțiun e, know-how în domeniul ma nagementului și marketingului; cea mai mare parte a acestui transfer de resurs e c onstă în capi talul real (productiv), ceea ce permite firmei inv estitoare să obțină drep tul de control, total sau parțial, respectiv dr ept ul de participare la luarea deciziilor, în cazul în care aportul său depășește 10 % din totalul activelor; structura internă a investiției
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
e c apital Consecințele fluxurilor internaționale de capit al sunt multiple și în for me extrem de variate, în funcție de premisele m edi ului cu care interferează. Probabil, cea mai importantă consecință a mobilității fluxurilor fi nanciare internaționale constă în alocarea capi tal ului către cele mai pro ductive utilizări posibile, deoarece capitalul est e, întotdeauna, în căutare de medii propice de multiplicare, care oferă cele mai bune randamente deținătorilor acestuia. În ceea ce privește alocarea capitalului, princ ipi ul costului de oportunitate folosit pentru analiza
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
la împrumuturi bancare a reprezentat un rezultat g ene ralizat al influxurilor de capital, iar vulnerabilitatea sectorului financiar a crescut, din cauza măririi costurilor creditelor până la niveluri ce s au dovedit, în final, nesustenabile. 3.5. Evoluția fluxurilor internaționale de capi tal Distorsiunile microeconomice pot, în plus, exacerba impactul negativ al fluxurilor de capital în economie, demonstrând că o țară în dezvoltare poate trece de la o fază de creștere economică, în aintea unei crize financiare, la o fază de profund declin al
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mai ales după mijlocul anilor 19 80). Una dintre cele mai importante modificări ale orientării fluxurilor internaționale de capital din ultimii 20 de ani es te aceea prin care S.U.A. au devenit cel mai mare importator mondial de c api tal, după mai bine de 60 de ani, între 1920 și 1980, când s-a impus ca fiind cel mai mare exportator mondial de capita l. Sistemul de la Bretton Woods induce, pe termen lung, așa-numitul paradox al lui Triffin, conform
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și restructurare. Regimul cursului de schimb, corelat cu o libera liz are extremă a contului de capital, a jucat, cu siguranță, un rol important în aproape toate crizele ce au avut loc de a lungul timpului. Creșterea fluxurilor de capi tal străin a amplificat cererea de monedă națională , c eea ce a dus la o consi derabilă apreciere a acesteia, care, combinată cu politica guvernamentală tipică a ratelor de schimb fixe, în raport cu d ola rul american, a redus mai departe competitivitatea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
din trecut și cele din perioada cont emp orană. Acest capitol oferă, de asemenea, informații consistente despre rolu l ș i importanța actorilor participanți în procesul de globalizare financiară, ei contribuind, în mod definitoriu, la extinderea fluxurilor internaționale de capi tal și, astfel, la accentuarea procesului de globalizare financiară. Procesul de globalizare finan ciară comportă atât beneficii, cât și riscuri, ace stea din urmă fiind principala cauză a apariției crizelor financiare internaționale. În acest context, un rol important le revine guvernelor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
n-am mai știut nimic, nu mai răspundea la telefon. Este dat dispărut. În țară i-au făcut înmormântarea, preo tul a citit slujba în fața unui sicriu gol. Ultima înregistrare despre el este că s-a internat la un spi tal de unde a fugit după ce i s-a acordat primul ajutor. Eu sunt convinsă că încearcă să vândă vreun tablou pe undeva. Oameni buni, nu vă încăpățânați să credeți că Italia e țara tuturor posibilităților! Scrisoarea 166 Să știi că, indiferent
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
că viața politică și mai ales viața de partid nu e făcută numai din idei, dar și din mizeriile vieții reale. Natură complet onestă, omul care nu făcea concesiuni de idei putea face încă și mai puțin concesiuni din capi talul convingerilor sale morale. Este destul să spun că Manolache Costache a prezidat unele din cele mai libere alegeri din România. Dar cu astfel de apucături nu puteai fi șef de partid în România, mai ales la anul 1870. A fost
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lunii și a felinarelor, vai! reaprinse de două zile încoace, îmi dădeam seama că nenorocirea nu se realizase încă. Renunțam la somn și mă gândeam la cei plecați. Zile de groază în așteptarea invaziei, mai grozave chiar decât faptul bru tal, precum agonia e mai chinuitoare decât moartea însăși. Spitalul ne era o diversiune. Din lipsă de trenuri nu putusem evacua pe toți răniții transportabili. Bieții soldați plângeau, văzându-se condamnați la captivitatea în mâna germanilor. Matei Ion, sergentul rănit și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ca nulă și neavenită pacea Puterilor Centrale cu România, ca potrivnică principiilor pentru care se duce războiul. Acest document a fost pus de guvernul român la dosarul guvernului Brătianu, care astfel s-a închis. Pentru noi era un punct capi tal că protestul era colectiv și oficial. Bineînțeles, pe lângă știrile serioase, circulau și multe anecdote, la petite histoire, mai carac teristice atmosferei generale. Astfel, un ofițer german povestea că la Iași a auzit anul trecut muzica frumoasă a lui Enescu la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Rosenberg. Datorită acestor situații resimțite în toată lumea, Franța și alte țări europe‑ ne și în special Parisul orașul marilor revoluții estetice trăiesc din reputația lor. După eliberare, tineri pictori ca J. Bazaine, P. Manassier, J. Estere, L. Le Moal, P. Tal Coat, lansează noua școală din Paris care susține o artă abstractă elegantă inspirată din cubism, utilizând în același timp paleta impresionistă. Este o perioadă în care coexistă și alte mișcări cum ar fi: căutările matieriste ale lui Fautrier, interesul purtat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
essere umano, portatore di una sua propria storia mistica, perché risultato di tânți cocci sparsi che sono stați riuniti nel crogiolo del dolore, forgiati infine come oro, tânte crepe riunite dall'oro e dall'argento proprio del dolore. Riferimenti a tal proposito sono molteplici e già noti: "Poiché egli conosce la mia condotta,se mi prova al crogiuolo, come oro puro io ne esco" (Gb, 23, 10); Îl crogiuolo è per l'argento e îl forno per l'oro, mă chi
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
tradizione del mondo. Tuttavia non și può sostenere che la forma del mondo sia contraddizione di sé, giacché ogni contraddizione del mondo è legată alla sua temporalità. Peraltro le circostanze storiche rivelano gli elemenți discreți del senso del mondo; în tal caso și opera una temporalizzazione del tempo. L'evento nell'accadere continuo è formă della realtà. Nell'evento che îl concetto descrive, emerge ciò-che-può-divenire, condizione probabile di una trasformazione în atto, dunque "accadere del mondo". Îl mondo, tuttavia, non è
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
salvezza în Cristo liberă definitivamente l'amore verso di Lui, amore costretto a lottare contro la prigione dell'esistenza per testimoniare la sua vită, e che è sciolto dalle catene solo quando îl paradosso torna alla sua ricomposizione finale. A tal proposito Edith Stein individua la passione dell'uomo quale sofferenza e ingabbiamento dell'anima nel mortale corpo, corpo che ottiene una sua fisica aristotelica di essere moto nella misura del movimento del tempo, confessando la prodigalità del peccato, che ritorna
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
indomabile nascita e morte di forme continue ed elementidiscreti, perché Nel suo profondo vidi che s'interna/legato con amore în un volume,/ciò che per l'universo și squaderna;/sustanze e accidenți e lor costume,/quasi conflati insieme, per tal modo/che ciò ch'i' dicoè un semplice lume37; în quell'amore che muove îl sole e le altre stelle. Le circostanze di una vită evidenziano metamorfosi della tradizione, coesione nelle trasformazioni degli elemenți della natură nel mondo, perché la
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]