573 matches
-
ești și în pămînt te vei întoarce". (Facerea-3.19) Activitatea economică începe imediat după alungarea omului din Rai, economia apare încă în "vechile table" ale antichității, istoria doctrinelor economice începe odată cu decalogul dat oamenilor prin Moise (Daniel Villey), iar pilda talanților reprezintă prima teorie economică adevărată. Începînd cu Renașterea, cu apariția in-dividualismului, dar mai ales cu Reforma, care garantează o valorizare religioasă a muncii, a inițiativei și a responsabilității, economicul apare în prim-planul preocupărilor umane. El nu reprezintă cum s-
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
apar ele criticului de artă Valentin Ciucă, ale cărui prefețe calde, ușor reverențioase, punctează, aproape de fiecare dată, faptul că pentru autor "poezia și pictura nu sunt altceva decât fețele distincte ale unei monede, care poate fi privită, metaforic desigur, ca talantul care i-a fost dăruit la naștere pentru neîncetată înmulțire...". Privite strict din perspectiva criticului de poezie, aceste cărți apar însă ca o dare de seamă, concepută cu amară luciditate, a unei interiorități vulnerate atât de propriile angoase, cât și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de portret prea puțin amical, dacă nu caricat de-a binelea. Autodeclaratul "cămătar de semne" nu iartă viciile prea puțin literare ale unora dintre confrații întru poezie, fixându-le o dobândă nu întotdeauna mică pentru narcisism, ipocrizie, pasiunea neostoită pentru talanți, nuri sau aburi etilici. Iașul poetic de azi se poate de bună seamă recunoaște, cu luminile și mai ales umbrele lui, în dulcile-amărui poetizări secunde ale lui Dumitru Spătaru... Referințe critice (selectiv): Liviu Antonesei, în "Convorbiri literare", nr. 9-10, 1993
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fost, Doamnei Sorohan cel mai simplu să se pronunțe, în stadiul promisiunii, pe care-l radiografiază ca nimeni altcineva. Un cuvânt al Doamnei era, în această privință, un certificat. Însă nu unul în alb. Ce va fi făcut fiecare "cu talantul lui"-, ține de multiple imponderabile. Desigur că, pentru aceia dintre noi care i-am fost studenți, iar apoi, spre șansa noastră, asistenți la Catedră, colegi sau apropiați, colaboratori și discipoli, doctoranzi, îndrumați cu aceeași exigență cu care profesorul se aștepta
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Mitropolitul Ștefan al Ungrovlahiei, într-un dialog confesiv cu cititorul, reflexiv și autoreferențial, cu interogări de sine și mărturisire a lăsării în nădejdea puterii divine, așa cum se configurează el în prefața la Îndreptarea legii, Târgoviște, 1652. Înainte de toate, toposul înmulțirii talantului, ca reper ținând de responsabilitatea asumată, vocația descoperirii, a scoaterii în lumină și a facilitării accesului la sens: "Drept acéia și Smerenia Noastră, văzănd o comoară ca aciasta ascunsî și ca o gradinî încuiată, plinî fiind de toate florile darului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și luminători, carii au împlut toatî lumé de dulcé blagovonie a Duhului, găndii zicănd: ce folos iaste de amăndoaî să sté încuiate? Cum zice Scriptura. Mai vărtos, aducăndu-mi aminte de cuvăntul stăpănului mieu Hristos pentru sluga cé viclénî ce ascunse talantul în pămănt, ziș: să dau și eu ceva Domnulul mieu deîn căte mi-au dat, ca să nu mă arăt să zic că voesc numai folosul binelui mieu. Ce voiiu cu toatî inema ca cerbul la izvoarăle apelor să-m pui
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Domnul. Amin". O nouă virtute a prototipului uman al epocii se decelează: alături de credință și osteneala pentru mântuirea de sine și de obște, iscusenia. Capacitatea de a se forma, cu ingeniozitate și imaginație, dar și, mai ales, de a înmulți talantul prin împărțirea lui cu aproapele. De altfel, aceasta și este una dintre calitățile esențiale ce revin în descrierea unui alt tip de protagoniști-model: domnii, boierii ori erudiții vremii în ipostaza lor de mecena de dăruitori, către ceilalți, a unor mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și în pămînt te vei întoarce". (Facerea -3.19) Activitatea economică începe imediat după alungarea omului din Rai, economia apare încă în "vechile table" ale antichității, istoria doctrinelor economice începe odată cu decalogul dat oamenilor prin Moise (Daniel Villey), iar pilda talanților reprezintă prima teorie economică adevărată. Începînd cu Renașterea, cu apariția individualismului, dar mai ales cu Reforma, care garantează o valorizare religioasă a muncii, a inițiativei și a responsabilității, economicul apare în prim-planul preocupărilor umane. El nu reprezintă cum s-
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de respect și venerație. Și aceasta nu neapărat datorită vârstei, care nu este un atribut al admirației dacă nu e dublată de înțelepcine și de un trecut spre care privești cu mândria unui om ce și-a înmulțit cu chibzuință talanții. Este preot de vocație. Bucuriile sale adevărate nu sunt cele trecătoare, date de reușitele administrativ gospodărești din anii de păstorire de la Galata ci, în mod special, cele spirituale. Cred că nu există durere mai mare pentru un păstor de suflete
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
sori căzători depun rotundul stingerii în lacrimile noastre...” (Amintirea poetului) Acum și-ntotdeauna! Dan Plăeșu Incursiune în proza romanescă „Mă aflu înlăuntrul sufletului meu...” De patru decenii și jumătate, pentru DAN PLĂEȘU viața înseamnă mistuire, vibrație, înnobilare a cuvântului scris. Talantul Kărăzit (dar divin întru îndumnezeire) rodește cu patos, ca o torță arzândă întru iubire, frumusețe morală, sensibilitate. Cunoscut scriitor și jurnalist profesionist, Dan Plăeșu abordează cu egal succes o diversitate de genuri și stiluri literare: poezia, foiletonul, pamfletul, fabula, proza
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
pagubă vine de aci Și uneori pe neașteptate. Fiindcă chiar dacă își va împlini voia, nădejdea nu-i este sigură. Căci chiar dacă ajunge la împlinire scopul lui, el se sfințeȘte, dar nu are prin aceasta decât iertarea păcatelor Și redă Stăpânului talantul nerodit, fără să se fi ocupat cu lucrarea lui”<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Scrieri (Partea a Doua). Glafire la Ieșire, Cartea a Doua a Glafirelor la Ieșire, 2, traducere din grecește, introducere Și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
vine harul dumnezeiesc, astfel că, cei care amânau botezul toată viața și-l primeau doar pe patul morții, primeau doar iertarea păcatelor, neputându-se bucura de toate efectele binefăcătoare ale botezului, nu mai puteau progresa duhovnicește, nu-și puteau dezvolta talanții dăruiți lor de Dumnezeu la naștere, în viață afundându se tot mai mult într-o continuă decrepitudine spirituală. Celor care amânau din varii motive botezul, Sfântul Vasile le lansează persuasive exortații la botez, când zice: „EȘti tânăr? Întărește-Ți tinerețea
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
culeagă de acolo chiar și gloria martiriului. Lumea, auzind de moartea sa, răspândește vestea 11. Prietenul lui Dumnezeu, Francisc, a predicat împreună cu frații săi timp de mulți ani Evanghelia păcii în orașul Roma și în zonele învecinate, restituind creditorului său talantul primit cu o dobândă semnificativ de mare (cf. Mt 25,14 ș.u; Lc 19,12-25), întocmai unui negustor foarte priceput. Însă, în cele din urmă, i-a sosit clipa să se întoarcă din această lume la Cristos (cf. In
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vrut să aibă un prieten atât de deosebit, încât l-a făcut să fie asemenea lui, adică Fericitul Francisc, tot la fel a făcut și diavolul cu Ezzelino. Se spune, cu privire la Fericitul Francisc, că unuia Dumnezeu i-a încredințat cinci talanți (cf. Mt 25,15). Nu fusese, într-adevăr, nimeni pe pământ, în afară de Francisc, în care Cristos să-și imprime cele cinci răni pentru a fi întru totul asemenea lui. Fratele Leon, ce fusese însoțitorul său și era de față, mi-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ta și te-a făcut unealtă mijlocitoare de mi s-au făcut mutare dintr-un scaun într-altul. Și știind că această hotărâre iaste duhovnicească am pus osteneli peste osteneli întru toate și am trudit zi și noapte să înmulțesc talantul Domnului, pentru ca să nu mă număr în rândul leneșii slugi; și am silit, după putința mea și după proasta ajungere a minții mele, de am lucrat în via Domnului, de nu ca cel din al noulea ceas, măcar ca cel din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
va veni Fiul omului. 14. Atunci Împărăția cerurilor se va asemăna cu un om, care, cînd era să plece într-o altă țară, a chemat pe robii săi, și le-a încredințat avuția sa. 15. Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, și altuia unul: fiecăruia după puterea lui, și a plecat. 16. Îndată, cel ce primise cei cinci talanți, s-a dus, i-a pus în negoț, și a cîștigat cu ei alți cinci talanți. 17. Tot așa, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
o altă țară, a chemat pe robii săi, și le-a încredințat avuția sa. 15. Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, și altuia unul: fiecăruia după puterea lui, și a plecat. 16. Îndată, cel ce primise cei cinci talanți, s-a dus, i-a pus în negoț, și a cîștigat cu ei alți cinci talanți. 17. Tot așa, cel ce primise cei doi talanți, a cîștigat și el alți doi cu ei. 18. Cel ce nu primise decît un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
i-a dat cinci talanți, altuia doi, și altuia unul: fiecăruia după puterea lui, și a plecat. 16. Îndată, cel ce primise cei cinci talanți, s-a dus, i-a pus în negoț, și a cîștigat cu ei alți cinci talanți. 17. Tot așa, cel ce primise cei doi talanți, a cîștigat și el alți doi cu ei. 18. Cel ce nu primise decît un talant, s-a dus de a făcut o groapă în pămînt și a ascuns acolo banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
unul: fiecăruia după puterea lui, și a plecat. 16. Îndată, cel ce primise cei cinci talanți, s-a dus, i-a pus în negoț, și a cîștigat cu ei alți cinci talanți. 17. Tot așa, cel ce primise cei doi talanți, a cîștigat și el alți doi cu ei. 18. Cel ce nu primise decît un talant, s-a dus de a făcut o groapă în pămînt și a ascuns acolo banii stăpînului său. 19. După multă vreme, stăpînul robilor acelora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
s-a dus, i-a pus în negoț, și a cîștigat cu ei alți cinci talanți. 17. Tot așa, cel ce primise cei doi talanți, a cîștigat și el alți doi cu ei. 18. Cel ce nu primise decît un talant, s-a dus de a făcut o groapă în pămînt și a ascuns acolo banii stăpînului său. 19. După multă vreme, stăpînul robilor acelora s-a întors și le-a cerut socoteala. 20. Cel ce primise cei cinci talanți a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
un talant, s-a dus de a făcut o groapă în pămînt și a ascuns acolo banii stăpînului său. 19. După multă vreme, stăpînul robilor acelora s-a întors și le-a cerut socoteala. 20. Cel ce primise cei cinci talanți a venit, a adus alți cinci talanți, și a zis: "Doamne, mi-ai încredințat cinci talanți; iată că am cîștigat cu ei alți cinci talanți." 21. Stăpînul său i-a zis: "Bine, rob bun și credincios; ai fost credincios în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
făcut o groapă în pămînt și a ascuns acolo banii stăpînului său. 19. După multă vreme, stăpînul robilor acelora s-a întors și le-a cerut socoteala. 20. Cel ce primise cei cinci talanți a venit, a adus alți cinci talanți, și a zis: "Doamne, mi-ai încredințat cinci talanți; iată că am cîștigat cu ei alți cinci talanți." 21. Stăpînul său i-a zis: "Bine, rob bun și credincios; ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
banii stăpînului său. 19. După multă vreme, stăpînul robilor acelora s-a întors și le-a cerut socoteala. 20. Cel ce primise cei cinci talanți a venit, a adus alți cinci talanți, și a zis: "Doamne, mi-ai încredințat cinci talanți; iată că am cîștigat cu ei alți cinci talanți." 21. Stăpînul său i-a zis: "Bine, rob bun și credincios; ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău." 22. Cel ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
acelora s-a întors și le-a cerut socoteala. 20. Cel ce primise cei cinci talanți a venit, a adus alți cinci talanți, și a zis: "Doamne, mi-ai încredințat cinci talanți; iată că am cîștigat cu ei alți cinci talanți." 21. Stăpînul său i-a zis: "Bine, rob bun și credincios; ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău." 22. Cel ce primise cei doi talanți, a venit și el, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
cîștigat cu ei alți cinci talanți." 21. Stăpînul său i-a zis: "Bine, rob bun și credincios; ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău." 22. Cel ce primise cei doi talanți, a venit și el, și a zis: "Doamne, mi-ai încredințat doi talanți; iată că am cîștigat cu ei alți doi talanți." 23. Stăpînul său i-a zis: "Bine, rob bun și credincios; ai fost credincios în puține lucruri, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]