8,025 matches
-
pun boccelele lîngă Leagănul / de Copii, / un gard viu,/ ciorile reci și de-un vid cu ei / le simt vîrfurile de țigări aprinse ale privirilor, / se ridică și fug drăcuind, / pumnale în carnea frigului, / și zvîcnirile cerc de flăcări ale tălpilor goale / mușcînd din scoarță ca gheare / dînd o mînă de ajutor palmelor bătucite, / dînd cu sîrg la porțile raiului" (Culegătorii de vîsc). Se află aici o confruntare cu orașul, văzut nu de pudicul ochi auctorial ci, prin delegație, de culegători
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
mă proiectez într-un personaj al prozatorului - din postura devotatului îndrăgostit de scrisul lui Ștefan Bănulescu - aș alege să fiu femeia care atât îl iubea pe omul ei (un scrib ce însemna morțile și nașterile), încât noaptea îi clipea la tălpi cu genele, ca să-i facă somnul mai dulce. Iar dacă, dintr-un cercetător al operei, m-aș transforma într-un ,,vânzător" al acesteia, aș începe prin a livra potențialilor cititori, pe post de eșantioane, câteva din emblemele imaginarului bănulescian: Câmpia
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
dar nici un pic de lună (să nu ne îndrăgostim prin hoteluri). Ca să nu te mai sperii de moarte, gîndește-te că îți va solicita atenția doar cîteva clipe, la plecare. Plecarea ta. Nu-i mai vorbea deloc, să nu-i rănească tălpile transparente. Pînă să calce strîmb, a călcat, mititica, tone de rufe. Să vă respectați propriile alegeri, ca și cum ar fi ale voastre! Visînd mereu, a cîștigat mult timp pierdut. Mergea mîndru, cu pieptul înainte și cu spatele (altora) în spate. Cînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6962_a_8287]
-
metonimice glumețe și ingenioase care au circulat cu câteva decenii în urmă, dar par să fi ieșit din uz, în formulele: Te fac o pânză? - ca invitație la cinematograf (filmele fiind proiectate pe un ecran de pânză); Te fac o talpă? - ca invitație la plimbare și Te fac o spumă la varice? - ca invitație la o bere băută la bar, în picioare (spuma fiind metonimie "pars pro toto" pentru bere, iar varicele - o metonimie de tipul "rezultat pentru cauză" pentru statul
Metonimii argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6974_a_8299]
-
oferă prin intermediul atelierului de pantofărie situat pe str. Ciprian Porumbescu nr. 32 servicii de reparații de pantofi la cele mai convenabile prețuri din oraș. Doritorii pot apela cu încredere la serviciile atelierului pentru a-și pingeli pantofii, pentru a înlocui tălpile sau flecurile ori pentru a schimba cataramele și fermoarele cizmelor sau bocancilor. Tot aici se pot înlocui, petici, finisa sau vopsi fețele de piele ale pantofilor de damă sau schimba branțurile uzate ale sandalelor. De remarcat este faptul că atelierul
Agenda2006-02-06-comert servicii () [Corola-journal/Journalistic/284608_a_285937]
-
excelentă, a două ghete, ce se vor constitui cu siguranță într-un pol de interes în cadrul expoziției de bază a muzeului. Ultimul nivel aparține secolului al XIV-lea și este reprezentat de o serie de case din lemn, construite pe talpă de bârne de stejar. Această descoperire este deosebit de importantă deoarece plasează începuturile cetății Timișoarei în acea perioadă“, a precizat prof. dr. Florin Drașovean, coordonatorul șantierului de salvare a vestigiilor. Domnia sa a mai anunțat că în această săptămână au fost reluate
Agenda2006-24-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285047_a_286376]
-
Grupaj poetic Amintiri despre țărani Autobiografică Am venit pe lume strângând În pumn gurguiul unei opinci, cu care era Încălțată talpa țării. Vremurile acestea i-au spulberat pe țărani. Trimițându-i În istorie. Eu am rămas orfan. Mustrarea bunicului Pe dealul Străineacului văd Două vaci care trag la un plug, Un bărbat ținând coarnele plugului, Cu pălăria dată pe ceafă. E
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
școlit în marile universități, în marile civilizații, după care s-au întors, în cea mai mare parte, acasă. Pospaiul de civilizație de după „patrușopt”, așa a venit la noi, cam cum vine acum, din sezon în sezon, „gripa aviară”, adusă pe tălpile pantofilor de vreun român care se întoarce din lumea largă, în lumea strîmtă, de acasă. Sîntem prezenți în cultura europeană (și mondială) numai cu scriitori care au trăit, efectiv, în afara României. O vreme au stat în Europa sau au rămas
Întoarcerea la literatură by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4306_a_5631]
-
Iar aici nevastă-mea, pe fundal se vede Acropole. Apoi tot anul duceau o viață sedentară, o viață ciudată, când dimineața te întorci la lucrul din care te-ai oprit seara, unde hainele se impregnează cu mirosul propriei locuințe, iar tălpile bătătoresc neobosit cărări pe covor. Viața asta nu e pentru mine. Se vede că-mi lipsea gena care face ca atunci când petreci mai mult timp într-un singur loc, să prinzi imediat rădăcini. Am încercat de mai multe ori, dar
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
a lansat un atac dur la adresa lui Victor Ponta și Crin Antonescu. Videanu alimentează teoria emisă de Băsescu, xă în cazul în care referendumul este invalidat USL îl schimbă pe Ponta. Despre Crin Antonescu, Videanu consideră că își bate cuie în talpă pentru o viitoare candidatură la președinția României. Conform sondajelor publicate de DeCe News, teoria lui Videanu nu pare plauzibilă pentru că la referendum se îndeplinește cvorumul, iar votul va fi masiv împotriva lui Traian Băsescu. "Victor Ponta nu poate reconstrui încrederea
Videanu: Ponta e un om bolnav, iar Antonescu se bate singur () [Corola-journal/Journalistic/43371_a_44696]
-
zen și, desigur, ca o repudiere a unei formule literare. „Înainte să-mi strîng cortul,/ mia zis ceva foarte frumos din Semiologie,/ că la astm suflul plămînilor e ca vîntul șuierînd pe sub uși,/ la pneumonie ca scîrțîitul zăpezii aerate sub tălpi/ și că plămînii bolnavi de bronșită fîlfîie/ agitați ca porumbeii închiși pe iarnă în voliere” (p. 13) E destul de frumos într-adevăr, și poate că un naiv ar putea considera aceste trimiteri kitsch din imaginarul medical o formă incipientă de
Naivii și sentimentalul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4264_a_5589]
-
de toboșar ale călugărului. Bianca Matei Vița-de-vie N-am mai fost aici de un an. De fiecare dată când vin, pământul îmi pare schimbat, cerul îmi pare schimbat, numai liniștea e mereu aceeași. O respir cu ochii închiși și cu tălpile tenișilor bine înfipte în țărână. Două dâre bătătorite au rămas drumul lung spre șosea. În spatele meu sunt străzile. Ulițele copilăriei, cum le-ar numi Ionel Teodoreanu. Le-am evitat și astăzi, așa cum le evit de cincisprezece ani încoace, de atunci
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
frunzelor de porumb o face și mai tăcută. Din prea multă căldură și din puțină melancolie, mă descalț și pornesc cu pași mărunți spre șosea. Cu un zâmbet în colțul gurii și unul în colțul inimii, privesc în urmă la tălpile ce-mi rămân desenate în praf. Tălpile sunt mai mari decât îmi aduceam aminte și zâmbetul mi se stinge încet. În drumul meu îmi răsare înaintea ochilor o bucată de pământ părăsită, cu viță-de vie ce respiră greu printre buruieni
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
tăcută. Din prea multă căldură și din puțină melancolie, mă descalț și pornesc cu pași mărunți spre șosea. Cu un zâmbet în colțul gurii și unul în colțul inimii, privesc în urmă la tălpile ce-mi rămân desenate în praf. Tălpile sunt mai mari decât îmi aduceam aminte și zâmbetul mi se stinge încet. În drumul meu îmi răsare înaintea ochilor o bucată de pământ părăsită, cu viță-de vie ce respiră greu printre buruieni. Sau invers. Mă opresc cât să-i
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
încerc să merg mai departe, motivația pălește. Fiecare pas e o performanță, mă mint iar și iar, dar rucsacul greu, durerea dintre umeri și cea din șolduri sunt cât se poate de reale. La fiecare pas zăpada scrâșnește surd sub talpa rigidă a bocancilor grei. E un zgomot pe care ajung să îl învăț, să îl știu, să îl aștept. E sunetul cu care îmi pictez toate gândurile, secunda împleticită a clepsidrei ce-mi măsoară înaintarea. Și scrâșnetul nu mai vine
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
niciodată nu m-am simțit mai fotogenică. Concertul începuse, berea se împuțina. Sticla dădea semne că alunecă, dar o țineam destul de bine, schimbând mâna, în vreme ce băteam ritmul melodiilor cu piciorul. Cu fiecare sorbitură, țineam ritmul din ce în ce mai bine, deși îmi simțeam tălpile cum lovesc haotic podeaua. Brusc, știam toate versurile, nimeream notele pe chitara mea invizibilă, eram prietenă cu toată lumea și ciocneam într o veselie cu toți cei care se simțeau, atunci, boemi. Ultima gură de bere a fost cea mai a
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
făcut asta ca să-și ascundă pantofii demodați și un pic scâlciați. Sigur i-a observat pe-ai mei. Îmi intind picioarele ușor către culoar, în așa fel încât să-i vadă mai bine la următoarele ocheade: sunt shiny și pe talpă se poate citi Boss. Cu asta l-am zdrobit. Și-mi mai permit o joacă, până se încarcă Windowsul: îmi rotesc privirea și îi întreb tacit pe toți ce-i mai interesează din suita elementelor care mă recomandă: cămașa, parfumul
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
plantelor depinde atât de intensitatea compactării cât și de adâncimea la care apare. După adâncimea la care apare stratul compact de sol deosebim: - compactarea de suprafață care se manifestă la nivelul stratului arat (0 - 25 cm); - compactarea la mică adâncime (talpa plugului) care se manifestă sub stratul arat (25 - 35 cm); - compactarea, de adâncime care afectează orizonturile subiacente stratului arabil, situată la adâncime mai mare de 35 cm. Compactarea solului poate fi primară (specifică solurilor care nu au fost afânate prin
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
în umbrele pomilor adierea vântului în crengi. Prinse să soarbă cu nările dilatate mirosurile grele, dospite-n beznă; mirosurile acelea de paragină, de ziduri coșcovite și de vreme hapsână strecurată în crăpăturile pământului, în țărâna ce-i scrâșnea strivită sub tălpile bocancilor. Cu senzația că pașii ei trezesc glasurile grădinii și picioarele ei încălțate în bocancii omului ei se auzeau departe, unde o fi fost, ajungând ca o chemare până la el, călca greu, dinadins zgomotos, respirând odată cu lumina lunii sfidând parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
foșnete, șoapte și zvonuri ca de ape în mișcare. Valurile de uscăciune alternau, într-o nesfârșită legănare, cu adierea jilavă, miraculoasă, care-mprăștia picuri răcoroși de rouă peste fața ei încinsă și peste ierburile sălbatece, răscoapte de arșiță, strivite sub tălpile ei. Dincolo de poarta grădinii strada se vedea ca ziua, cu pomi rari, clădirea mătăhăloasă a cârciumii Invalidului, drumul intrând în oraș pe la barieră, și-n partea cealaltă, câmpul și pădurea din depărtare topindu-se albăstrui în dealul din fața orașului. "Aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
venea din urmă, suspendat pentru o clipă în aer, într-un fel de buimacă măreție, apoi prăbușindu-se amenințător, peste corpurile lățite dinainte, epuizate de elanul vital, stâlcindu-le și prefăcându-le într-o pastă densă, scorțoasă, cornoasă, în care tălpile se năclăiau ca-ntr-o nădejde înșelată. Cerboaica ridică fruntea spre stele să treacă ultimul vad. Picioarele, zvelte și pline, ieșiră la iveală în toată lungimea lor albă și fragedă, ca niște lujere de lumină. Făcându-și vânt să sară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
dumneata?! Eu rămân să-i țin pe loc. Fugi la Irina. Ia-o prin canal. Era o nebunie tot ce se-ntâmpla, nu se mai întâmplase și n-avea să se mai întâmple niciodată. Îl trecură fiori din creștet până-n tălpi. Dacă nu gâfâia ca o locomotivă, era numai de frică să nu fie auzit. O găsi singură, în baie. Se uită la ea și uită de frică. Era prima dată când o surprindea așa, când îi putea vedea sânii mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
critic al filozofului, administrându-i una dintre cele mai severe corecții: falanga. Întrucât memoria pedepselor otomane s-a cam șters printre români, amintim că falanga este sulul de lemn de care se legau picioarele celor condamnați să fie bătuți la tălpi. Acest tip de bastonadă publică era preferat altor sancțiuni punitive nu doar pentru umilirea subiectului ei, ci mai ales pentru durerea extremă pe care o provoca și pentru că rănile astfel cauzate necesitau o foarte lungă durată de vindecare. Condamnatul era
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
scos din circulație pentru o bună bucată de vreme, iar când reapărea purta marca unei cumplite înjosiri, care îl menținea pentru totdeauna sub limita frecventabilității. Procedeul naște multiple întrebări. De ce a trebuit să i se administreze 50 de lovituri la tălpi? De ce numărul inițial, de 25, a fost dublat după împotrivirile stârnite de prima sentință? Justifică o carte precum cursul de metafizică toată această mobilizare punitivă? Care au fost cauzele exorcismului practicat de Marta Petreu? Faptul că majoritatea probelor și argumentelor
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
idei, care refuză să dispară din „identitatea și conștiința de sine a românității“. De aceea trebuia pedepsit exemplar. Nu mai contează dacă, pentru aceasta, se spun neadevăruri, se comit exagerări și măsluiri. Corectitudinea politică o bate pe cea științifică. La tălpi. V Critica originalității pure. Actul trei Pentru echilibrarea perspectivei istoriografice și comparatiste, care a dominat discuția până acum, am fost tentați să abordăm chestiunea și dintr-un unghi filozofic: funcția epistemologică a plagiatului. Am fi început desigur cu întrebarea: în ce măsură
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]