1,353 matches
-
despre Mâna Nevăzută Ce Ne Călăuzește Pe Toți era ceva de care s-ar fi lipsit cu bucurie. Henrietta îngenunche pe marginea căzii victoriene uriașe și o săpuni pe Lottie pe spate. Lumina soarelui care apunea se reflecta pe somptuosul tapet cu reproduceri din Burne-Jones din spatele ei. — Bănuiesc, zise Henrietta suflănd un vălătuc de spumă înspre prietena ei, că următoarea invitație va fi la botez. Fran clătină din cap. Ăsta era unul din lucrurile la care chiar se gândise și luase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
alb și scorojit - ca orice lucru de acolo. Turnul acesta șters, periferia asta diformă și departe de lume, când te gândești că Emma și-ar fi putut păstra apartamentul cu șemineu și cu verandă Închisă și camera lui Kevin, cu tapetul ce părea o adevărată grădină, atât de multe flori și păsări erau pe el. Iar aici copiii erau forțați să doarmă pe canapeaua din bucătărie, În timp ce ea dormea cu bătrâna, baba aceea zgârcită care o disprețuia, Îl disprețuia, și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de la fereastră, dar nu zări nimic, căci În fața blocului, dincolo de parcare, se Întindea un teren deșert neluminat, cufundat În Întuneric. Atunci, sperând ca Emma să se Întoarcă Înainte de apariția Valentinei, Începu să privească posterele de pe pereții bucătăriei, acoperiți cu un tapet de un portocaliu stresant. Marilyn Manson, rânjind Într-un costum demonic. Campionul de volei Andrea Lucchetta. Bestia lui Disney și elefănțelul zburător Dumbo. Alături, o reproducere decolorată a sistemului solar. Preotul răspunse: — La un moment dat mi-am dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
lăsat gura Înveninată. — Vino, murmură agentul simplu cu o voce vlăguită. Vino. La capătul unui coridor Îngust, gol și anonim este aprinsă lumina. Agentul principal intră În ceea ce pare să fi fost camera unei fetițe, căci are pereții acoperiți cu tapet impermeabil roz pe care sunt Împrăștiate zâne și personaje din lumea lui Walt Disney. Pe podea, un corp alb chircit. Pare să fie Învelișul unei fantasme. E un capot. Grămada aceea de stofă fără viață Îi provoacă o neliniște surdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
dezordine disperată, indiferentă și murdară. Ziare vechi, aruncate peste tot, la Întâmplare, deschise la pagina sportivă. O cutie zdrobită de presiunea unui picior care a șutat-o În cufărul de la intrare. Camerele care fuseseră ale copiilor, oribil de goale, pe tapetul plin de păsări, copăcei și Îngerași, urma unor postere smulse de mult timp - rame goale, absență, absență. Două pătuțuri pliante, din lemn, nimic altceva. Paturile nici măcar nu erau acoperite, cu saltelele la vedere. Nici nu s-a gândit să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
vezi, nu avem nici copii, nici animale... Fumezi ? mă întreabă brusc, trăgând fumul în piept. — Îhm... nu. Mulțumesc. — Nu ne deranjează, să știi. Coborâm niște scări micuțe și pun mâna pe perete pentru a-mi păstra echilibrul, dar florile de pe tapetul din fața mea o iau la vale. — Te simți bine ? spune Eddie, prinzându-mă chiar în clipa în care mai am puțin și mă prăbușesc pe podea. Cred că analgezicele alea au fost un pic cam tari, șoptesc. — Un picuț. Trish
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
clipe, gândindu-mă bine. Mă întorc fără grabă și o iau înapoi spre lift. Mai am o unică șansă. N-am nimic de pierdut. Urc două etaje și ies din lift. E aproape identic cu etajul meu - aceeași mochetă, același tapet, aceleași lămpi. Doar că ușile au alte numere. 31 și 32. Nu-mi amintesc pe care dintre ele o caut așa că, până la urmă, optez pentru 31. Are un preș mai moale. Mă las jos pe podea, îmi las geanta jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
să elibereze Franța de ocupația evreiască. Englezii, care erau aliați cu evreimea, complotau Împreună cu aceasta să distrugă la France, care devenise, după el, o casă de toleranță a evreilor. Un lupanar Juif - Bordel de Dieu. Cazul Dreyfus fusese readus pe tapet. Autoritățile primeau milioane de scrisori de la antisemiții anti‑dreyfusarzi. Eram de acord cu Ravelstein că Céline n‑ar putea pretinde că n‑a luat parte la soluția finală a lui Hitler. Și nu l‑ar fi dat pe fundașul Grielescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
se voia a fi povestea vieții lui - nimic adevărat. Mi-a spus că era văduv din orașul Indianapolis. În tinerețe, zicea el, dorise să se facă artist, dar până la urmă s-a băgat în comerț - în comerțul cu vopsele și tapete. — Soția mi-a murit acum doi ani, a zis el, reușind să-și umezească puțin colțurile ochilor. Avea o soție, asta așa-i, dar nu în pământ la Indianapolis. Avea o soție foarte vie numită Tania, în Borisoglebsk. Nu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
mă jucam cu ușa asta de mic copil, și era unul din puținele lucruri pe care Mama Mare nu le modificase. În rest, poate din plictiseală, reorganiza periodic spațiul de locuit, adăugându-i an de an noi jaluzele, sau un tapet nou, sau o nouă mochetă. Intrând în vestibul, m-am descălțat, așa cum cereau insistent regulile casei. Eram sigur că Mama Mare ar fi remarcat orice urmă de praf pe gresia imaculată. Pe pereți agățase o serie nouă de fotografii, reprezentând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
așteptase până în ultima secundă ca să aleagă între Manolo și Gina și ținuse în suspans mai mulți designeri care se ocupau de rochia de mireasă. Cu toate astea, facturile fuseseră astronomice. Amanda și-a dat seama că viitorul copil aducea pe tapet și problema casei. Casa pe care n-o aveau versus apartamentul pe care-l aveau. În ciuda faptului că Hugo avea acces la cele mai bune și mai frumoase proprietăți din Londra, vorbind sincer, apartamentul lor era de rahat. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a strecurat inelul lângă diamantele Garrard și a întins mâna ca să admire efectul. Între timp, tatăl lui Alice, care detesta grădinăritul, se holba nedumerit la suportul de picioare pentru grădină, rezistent la apă, care era realizat din fâșii vechi de tapet. Ei îi cumpăraseră lui Jake niște romane de Umberto Eco. —E o glumă, înțelegi? l-a îmboldit mama lui Alice. Eco - te-ai prins? Tu fiind ecologist și așa mai departe. Dar Jake nu zâmbea. Sprânceana i s-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
pal care erupseseră pe pieptul și pe stomacul lui Theo își schimbaseră aspectul. Se multiplicaseră de câteva sute de ori, căpătaseră o culoare purpurie bătând în negru furios și ieșiseră în relief. Hugo s-a gândit că arătau ca un tapet cu modele pufoase. Posterul cu meningita din cabinetul medical i-a răsărit în minte îngrozindu-l. Preț de câteva secunde, Hugo a fost mult prea speriat ca să facă vreo mișcare. De parcă, dacă rămânea nemișcat, putea să țină situația sub control
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
i-a înmânat băiețelul și a închis ușa de la Fitzherbert Place cu mâini tremurătoare. S-a suit în spatele ambulanței. Acolo, bărbatul cel solid examina pieptul lui Theo. —Are o erupție de toată frumusețea, a remarcat el referindu-se vesel la tapetul cu model pufos. E grav? l-a întrebat Hugo agitat. Bărbatul cel solid n-a ridicat privirea. —Cu erupțiile astea nu se știe niciodată, a răspuns el evaziv. Nici cu copiii. Mai bine să fim siguri. Bărbatul i-a culcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
lui conștiente erau concentrate pe silueta micuță și tăcută care se odihnea pe pieptul lui, îndemnându-l pe Theo să se lupte cu indiferent ce boală avea. În timp ce ambulanța alerga în continuare, Hugo își închipuia cum erupția, cu aspect de tapet cu model pufos, se întindea în tăcere, dar cu efect letal, pe sub salopeta cea albă, devenind din ce în ce mai închisă la culoare și mai proeminentă, cu umflăturile ei hidoase. Cu un efort, Hugo a revenit la conversația lui Alice. Sunetul vocii ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Dar cred că a pătruns și la voi sistemul, mai spuse Victor în timp ce mă instala pe bancheta din față și-mi așternea un fel de covor de hîrtie creponată sub picioare, probabil pentru a nu zgîria sau a nu murdări tapetul din piele albă al mașinii. Cînd Victor folosea sintagma „la voi” el se referea de fapt la europa. De mai multă vreme de altfel, în mesajele schimbate între noi sau în cele trimise mamei, Victor divaga cu plăcere pe această
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ce am discutat noi aici, tot ce ne-am spus noi aici, toate strigătele noastre interioare proferate aici, se vor duce dracului ? Da. toți pereții aceștia, toate aceste coloane dorice, toate aceste lambriuri din esențe rare de lemn, toate aceste tapeturi din mătase, toate aceste candelabre, toate aceste sobe din faianță de meissen, toate aceste console din lemn lustruit, toate aceste draperii enorme vor fi golite de memoria noastră ? Da. nu le puteam ascunde adevărul acelor confrați ai mei neliniștiți de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
nu trebuie să ne lăsăm influențați de cele două extreme, adică de descurajare și de idealizare. Faptul că papa Francisc a acceptat, destul de entuziast, sugestia de a dedica un an vieții consacrate poate fi un imbold pentru a pune pe tapet, cu simplitate, greutățile și speranțele noastre. În aceste pagini nu pretind și nici nu doresc să propun soluții pentru ceea ce, de ani de zile, se consideră a fi ani de «criză» pentru viața noastră de ucenici ai Domnului, care are
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
pipăi cu mâna, demonstrativ. - Șezi pe el, să vezi! Uite, aici îți pui rufele, ici hainele, ghetele să le pui aici, în cutie. Ai masă să scrii pe ea cât poftești. Odaia era asemănătoare cu aceea a Otiliei, dar în locul tapetului era o zugrăveală verzuie. Și aci o mică fereastră dădea în curtea vecină. Marina urmă călăuzirile ei, dând lămuriri dintre cele mai indecente. Când Felix o privi mai bine în față, văzu că n-avea decât un ochi valid. Celălalt
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de la intrarea în clădire grupuri din ce în ce mai subțiate de invitați întîrziați, desfășurîndu-se din fularele albe de mătase, cu capete prelungi și transparente ca sticla, refrișîndu-și florile de la butoniere, căpătând gaj, în schimbul pardesiilor lepădate, cîte-un jeton de culoarea tapetului parterului sau a celor două balcoane către care rulau deja imagini ale călătoriei întreprinse de Calomniator întru cutreierarea Pământului și în plimbarea ce-o avea de făcut pe el. La auzul celei de-a doua țârâituri a soneriei montate în spatele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
A urcat vechile scări de ciment, a trecut prin coridorul întunecos și a bătut la ușă. A auzit vocea slabă a lui Pandele poftindu-l înăuntru și a intrat. Nimic nu se schimbase. Stere cântărise totul dintr-o privire. Același tapet albastru, decolorat, mai vechi, pe pereții înalți; același oblon care acoperea fereastra și, în mijloc, masa scundă, plină de hârtii. Deasupra ardea lampa electrică cu picior lung, de porțelan, răspândind împrejur o lumină ostenită. Lucrurile abia se zăreau. Un miros
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
direct pentru Ceaușescu, pe o rețea interioară a nomenclaturii. De subliniat că, deși în revolta brașoveană fuseseră implicați și câțiva intelectuali, aceștia nu au fost aduși în instanță spre a fi judecați, întrucât regimul ceaușist dorea să evite punerea pe tapet a faptului că muncitorii se aliaseră cu intelectualii. În plus, exista obsesia ca muncitorii să nu fie proiectați în ipostaza de disidenți sau opozanți ai regimului comunist, ci în aceea de huligani și delincvenți. Deportarea și urmările revolteitc "Deportarea și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și rapoarte ale Departamentului Securității Statului. Aceste documente indică preocuparea aparte a Ungariei și a Uniunii Sovietice față de România, autorii considerând cele două țări ca având o poziție antiromânească și acuzând indirect implicarea acestora în decembrie 1989. Este pusă pe tapet și întâlnirea sovieto-americană de la Malta. Respectivele documente nu sunt comentate, ci doar transcrise, autorii mizând, probabil, pe faptul că ele reprezintă în sine niște probe ale complotului. Câteva mostre: în comunicarea Ambasadei României la Belgrad către Ministerul Afacerilor Externe, din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
atât disident, cât și informator al Securității, având deci un statut dublu, așa făcându-se că Securitatea îi tolera disidența (p. 26)! Ungaria ar fi urmărit internaționalizarea problemei Transilvaniei printr-o serie de demonstrații antiromânești și prin punerea continuă pe tapet mediatic a cazului Tökes. Informațiile interne ale Armatei indicau, la momentul respectiv, că Ungaria urmărea să provoace incidente la granița cu România, astfel încât să se ajungă la un conflict militar, fiind cerută mai apoi intervenția trupelor Pactului de la Varșovia, în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
vorba, într-o primă fază, de „Noi suntem poporul. Voi pe cine apărați?”, iar într-o a doua fază - „Armata e cu noi”. Imediat după consumarea evenimentelor din decembrie 1989 și apoi în 1990, noua Putere a evitat punerea pe tapet a etapei în care Armata a deschis focul asupra protestatarilor, ofițerii de rang înalt care au participat la represiune fiind reîncadrați ori avansați în structurile postceaușiste. Treptat însă, la presiunea opiniei publice și, nu în ultimul rând, la presiunea urmașilor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]