444 matches
-
al XIX-lea un număr mare de biserici și mănăstiri, Măgura Odobești cu schiturile ei fiind asemuita oarecum de C.C.Giurescu cu Muntele Athos. În 1670 Iordache Cantacuzino ridică prima biserică - Biserică Ovidenia. Răzeșii zidesc pe Măgura mânăstirile Buluc și Tarnița. În 1732 se inaugurează Biserică Nașterii Maicii Domnului, iar prin 1777 negustorii cazaclii sfințesc și ei biserică lor a Apostolilor Petru și Pavel. În secolul al XVII-lea - al XVIII-lea apar în localitate negustori greci, armeni și cazaci (cazaclii
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
Ioan Cătălina, căutător de aur autorizat, însoțește și inițiază grupuri de turiști în expediții de căutare a aurului în albia râurilor. Un eventual traseu ar putea fi cel ce pornește din zona Cotoncu și se continuă spre Muntele Brădișor - Grohaș - Tarnița - Almașu Mare, pe teritoriul județului Albă, - Fericeaua - Dealul Ungurului - Stănija. Acest traseu merită să fie străbătut pentru că turiștii vor avea șansa să descopere o lume străveche, vor găsi adăpost în case rustice, sau la stanele de oi, vor face degustări
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
de est cu Munții Suhard iar în partea de sud și sud-est cu Bazinul Dornelor. Principalele culmi și vârfuri ce străjuiesc comuna sunt Vâlfa Mare (1316 m), Fundoaia (1150 m), Măgura Coșnei (1256 m), Făgețel (1255 m), Fărăoane (1715 m), Tarnița (1544 m), Vâlfa (1510 m). Rețeaua hidrografică este tributară râului Dorna, care are ca principali afluenți pâraiele Teșna si Coșna. Pârâul Teșna izvorăște de sub poalele muntelui Măgura Calului și străbate teritoriul comunei de la sud-vest spre nord-vest pe o distanță de
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
a format Lacul Fântânele. Apa acumulată aici este dirijată spre Centrala Hidroelectrică Mărișel, iar de aici revine la suprafață în apropiere de vărsarea Văii Leșului. În aval, pe o distanță de 8 km se acumulează într-un nou lac - Lacul Tarnița, jumătate din acesta aflându-se de asemenea pe teritoriul comunei Mărișel. La sud, pe Valea Răcătăului, la granița cu comuna Măguri-Răcătău, s-a amenajat lacul de acumulare Răcătău de unde apa este dirijată în lacul de la Fântânele. Astfel, așezarea montană Mărișel
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
județean sunt propice dezvoltării unităților de turism, având acces direct la șosea, precum și utilități necesare confortului turiștilor și fiind situate în centrul comunei, aproape de centrele de interes turistic din vecinătatea satului: Cheile Someșului Cald și ale Răcătăului, lacul Beliș și Tarnița, viitoarea pârtie de schi dinspre Beliș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mărișel se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,19%). Pentru 1,61
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
instalată de 6, 9 MW,încadrându-se în cascada de hidrocentrale în 8 trepte, construite începând cu 1969, pe o distanță de peste 30 km, cu o diferență de nivel de 650 m. (8 centrale hidro electrice și 5 baraje: Mărișel-Lăpuștești, Tarnița, Someșu Cald, Gilău I, Gilău II, Florești I (Luna de Sus), Florești II și Cluj-Napoca (Grigorescu).Tot pe terotoriul satului a fost pusă în funcțiune, între anii 1973-1975 și o stație de transformare a energiei electrice, Stația 220/110/20
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
același an. În anul 2008 au ars biserica de lemn din Portari, județul Vaslui, și cea din Pleșa, județul Gorj. Biserica de lemn din Coaja, Hunedoara, a ars în anul 2007. În 2006 a ars biserica de lemn din Mănăstirea Tarnița, județul Vrancea și cea din Comănești-Gănești, județul Gorj. Ceva mai devreme a ars biserica de lemn din Muntele Rece, Cluj. În Sinești, Vâlcea, acoperișul și bolțile au ars în 2002, dar butea cu frumoasele ei zugrăveli a fost lăsată apoi
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
Buceș (în maghiară: "Bucsesd") este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Buceș (reședința), Buceș-Vulcan, Dupăpiatră, Grohoțele, Mihăileni, Stănija și Tarnița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Buceș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,06%), cu o minoritate de romi (1,22%). Pentru 0
Comuna Buceș, Hunedoara () [Corola-website/Science/310554_a_311883]
-
sub 10 MW. În aprilie 2009, Ministerului Economiei și Comerțului a anunțat intenția de a construi o hidrocentrală de 1.000 MW de acumulare și pompaj la Tarnița-Lăpuștești (județul Cluj), proiect estimat la peste 1,1 miliarde euro. Hidrocentrala de la Tarnița urmează să fie echipată cu patru grupuri energetice, fiecare cu o putere de 250 MW. Realizarea hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești va duce la îmbunătățirea regimului de funcționare al reactoarelor nuclear electrice de la Cernavodă, al termocentralelor pe combustibili fosili și al celor în
Hidroelectrica () [Corola-website/Science/310408_a_311737]
-
îndepărtează de modelul de mai sus. Mai puțin cunoscut, este situat în zona vârfului Puzdrea aflat pe creasta nord-vestică Munților Stânișoara. Avenul este dezvoltat în calcar, având adâncimea de circa 20 metri. Accesul se face de pe DJ177A Holda-Frasin din apropierea pasului Tarnița, de pe versantul situat spre valea Bistriței. Rezervatia geomorfologica Piatră Pinului, reprezintă un punct fosilifer aflat lângă orașul Gură Humorului pe dreapta râului Moldova, ce cuprinde depozite sedimentare care s-au format în Oligocen în urmă cu aproximativ 30 milioane de
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
oferă excelente condiții pentru practicarea alpinismului. Partea să estică, în zona stâncăriilor, are trasee pitonate. De pe vârfurile "Căprăreasa" și "Caprifoiul" se văd: culmea teșita de origine calcaroasa a "Brădișorului", casele răzlețe ale cătunelor sau satelor Grohotele, Cornățel, Serbaia, Porcurea și Tarnița, coloanele poliedrice de bazalt ale Detunatelor, Dealu Mare, peste care trece șoseaua Zlatna - Abrud, Roșia Montană, Abrudul, Câmpeniul, chiar cetatea Devei spre sud și culmile Masivului Retezat.
Muntele Vulcan (arie protejată) () [Corola-website/Science/314550_a_315879]
-
bazinului Someșului Mic și parțial bazinului Arieșului și al Crișului Repede. Pe teritoriul județului sunt lacuri de alunecare și lacuri care au luat naștere în vechile exploatări de sare, precum și lacuri de acumulare create prin amenajarea sistemului energetic "Someș" (Gilău, Tarnița, Fântânele). Evoluția istorică a populației județului Cluj a fost următoarea: În 2002, județul avea 311 657 locuitori, dintre care: Cu o populație de 702.755 locuitori în 2002, densitatea populației era de 105/km². Structura etnică se prezintă astfel: Județul
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
de tip acavtic). Rezervația este situată în bazinul hidrografic superior al Cuiejdiului - afluent pe stânga al Bistriței - respectiv, pe cursul mijlociu al pârâului Cuiejdel (afluent de stânga al Cuiejdiului). Zona de alimentare a lacului este delimitată la nord de Vârful Tarnițelor (1081 m) și Măgura Gârcina (873 m); la est de culmea Hălăgeanu (1017) și Vârful Muncelul (1067 m), la vest de Dealul Piciorul Crucii și Piciorul Rotund. Forma lacului este alungită în lungul văii principale pe direcția NV - SE, iar
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Suceava. La parter s-a organizat o expoziție permanentă care reconstituie atmosfera de epocă a unui han din secolul al XVIII-lea; în holul de intrare sunt expuse piese de harnașament (șei, tarnițe, curele, hamuri) și obiecte legate de transport și vânătoare. Este expusă o căruță, un mic atelier de fierărie cu nicovală, ciocane, clești. În camerele de la parter sunt reconstituite mai multe încăperi ale unui han medieval: Pivnița are două încăperi legate
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
TV. Întâlnirile s-au desfășurat în diferite locații, cum ar fi: amfiteatrele unor clinici, la sediul unor grădinițe, la diferite școli, la Casa de Cultură din Cluj-Napoca, la sediul Radio-Televiziunii Cluj sau în casele de cultură sau școlile comunelor învecinate: Tarnița, Someșul Cald, Măguri Răcătău, Stupini, în municipile Dej, Gherla, Turda, Câmpia Turzii. În data de 12 februarie 1981 - în incinta Laboratorul de sănătate Mintală condus de dr. Traian Neanțu, s-a desfășurat una dintre cele mai importante ședințe de cenaclu la
Cenaclul Victor Papilian () [Corola-website/Science/325783_a_327112]
-
și de alte expresii pietrificate, uneori cu mari satisfacții, cercetările sale axându-se pe consultarea celor 16 volume din „Corpus inscriptionum latinarum". A început cercetările în legătură cu posibilele elemente celtice din subdialectul maramureșean-oșean: "brace" (pantalonii celților erau numiți braccae), "certeză, Cămârzana, tarniță, sâmbră, Tarna, vătaf, Trip" ș.a. A susținut mai multe comunicări pe tema enclavelor celtice și a moștenirii lingvistice pe care ne-au lăsat-o. Dacă dicționarele franceze dau unele cuvinte de origine celtică, cele cu rădăcina "Ard-," lingvistul Viorel Rogoz
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
România stă într-un singur cuvânt: energie. Chinezii au fost și sunt interesați de proiectele majore în domeniul energetic din România. Primul dintre ele, care pare a fi sortit eșecului însă, se numește centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj de la Tarnița - Lăpuștești. Proiectul centralei datează din anii 1980 și presupune o investiție greenfield de 1.000 de MW, estimată la aproximativ un miliard de euro, fără TVA. Proiectul a fost însă abandonat, cel puțin pentru moment, pe motiv că investiția nu
Achiziția Rompetrol, un prim pas al investitorilor chinezi în România by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103880_a_105172]
-
anume un grup nou de 600 de MW la Rovinari. Se lucrează intens, vom avea luna viitoare bucuria să asistăm la semnarea Memorandumului de Înțelegere pentru Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Totodată, continuă procedurile pentru desemnarea unui câștigător la Tarnița, centrala de pompaj care este atât de necesară unei noi viziuni de dezvoltare mai ales în zona regenerabilelor, o centrală care trebuie să asigure back-up-ul sistemului atunci când te duci cu atâta energie în zona de regenerabile", a afirmat ministrul. Memorandumul
Iulian Iancu: Trebuie o decizie pe Memorandumul asumat la Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104066_a_105358]
-
cu excedentul de energie acumulat pe timp de noapte sau weekend. Plecând de la acest excedent de energie, generat de termiști în gol de sarcină și care nu poate fi valorificat, se discută tot mai aprins de construcția centralei prin pompaj Tarnița Lăpuștești. Un proiect megaloman, care ar costa România în jur de 1,5 miliarde de euro și care nu i-ar aduce niciun beneficiu. Refacerea sistemului de irigații ar rezolva această problemă, pentru că ar prelua surplusul de energie de la termiști
Remus Borza, președinte Euro Insol: Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porți, ne-am cedat tezaurul la ruși și acum așteptăm lumina de la marele licurici by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104091_a_105383]