549 matches
-
a Mariei răzbătea până la mine de pe o măsuță minusculă din hol. Tipic ei, să-și uite telefonul acasă. L-am luat fără nicio ezitare, ridicol de Încântată de posibilitatea descoperirii identității acelui Adi. Își codase mesajele, spre exasperarea mea. Am tastat sigură pe mine data ei de naștere, dar am eșuat. Nu Înțelegeam de ce și-ar fi codat Maria mesajele În primul rând, dar asta mă ambiționa și mai tare. Însemna că exista ceva ce eu nu trebuia să știu. Avea
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
mele. Ea Îmi făcuse de multe ori același lucru și, În plus, oricum mi-ar fi spus Într-un final. Am mai Încercat alte trei coduri, toate greșite, și deja mă pregăteam să renunț. Apoi, lovită brusc de inspirație, am tastat un nume simplu care cu siguranță nu avea să dea greș: Adi. Am Început să râd singură, ca o isterică, când mi au apărut pe ecran vreo treizeci de mesaje primite, toate de la un singur număr. Am deschis disperată cel
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
numărul tău de telefon. M-am Încruntat ușor. ― Știi, În caz că decid că am totuși nevoie de banii aceia. Nu se știe niciodată. Am râs de felul cum a spus-o. ― Bine, am spus luându-i mobilul și Începând să mi tastez numărul. Sună-mă dacă-i vrei Înapoi. Zâmbetul i se simți și În voce. ― Sau dacă nu-i vreau Înapoi! Am ridicat din sprâncene. ― Sau așa! Chiar trebuie să plec acum. ― Vorbim, zise el. Mi-am ordonat cu greu să
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
așa! Chiar trebuie să plec acum. ― Vorbim, zise el. Mi-am ordonat cu greu să ies din cafenea. Odată ajunsă Înapoi pe alee, totul Îmi părea deja un vis. Dar nu fusese un vis. Sau, dacă fusese, nu se terminase. Tastasem cu mâna mea continuarea lui. Telefonul Îmi vibră din nou. De data asta trebuia să răspund. Era destul de posibil să aflu că viața mea tocmai se terminase. ― Bună, mamă. ― Bună. Am vrut să-ți spun că mai Întârzii, merg În
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
cunosc pe fata din desenul tău mai bine decât și-ar fi putut imagina oricare dintre noi. Te iubesc, Alisia Imediat ce am terminat de trimis emailul, mi se deschise o fereastră de meessenger. Era Bianca. Nu răspunzi la telefon. Am tastat repede și dezinteresată. Nu a sunat de ceva vreme. Probabil că tot ea mă sunase și În autobuz, m-am gândit eu. Verifică-ți apelurile nepreluate. Obosită, m-am Întins după jachetă și am căutat În buzunar telefonul. După zece
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
avea să se transforme în curând în păr pubian. Trecuse printre birourile dezordonate, fiecare cu maldărele lor de hârtii, mormăind saluturi pentru colegi. Aceștia fie își beau cafeaua, cu picioarele pe birou, fie erau cufundați în lumina verde a monitoarelor, tastând de zor. Bull se instală la locul său, porni calculatorul și, în timp ce acesta se punea în funcțiune, revenind la viață, Bull își compunea în minte cronica despre Razza Rob. După cum am spus, Bull era de formație jurnalist sportiv. Și, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
lor ca elevi ai unei mici școli particulare. O dată pe an, echipa juca un meci cu juniorii de cincisprezece ani ai școlii. Era derby-ul sezonului. Lui Bull îi era destul de greu să se concentreze asupra denigrării activității lui Razza Rob. Tasta literele și după aceea le ștergea din nou, iar și iar. Prin fața ochilor i se perindau imagini cu terenuri acoperite cu gazon verde și îngrijit. Simțea acel val de adrenalină caracteristic pentru momentele când, aliniat alături de colegii de echipă, aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
convins al auto-promovării. După damful de parfum, un fel de echivalent olfactiv al Fernet Branca, rama albastră a ochelarilor apăru în câmpul vizual al lui Bull. Scana cele aproximativ douăzeci de rânduri afișate pe ecranul calculatorului la care Bull își tasta articolul. — Hmmm, John, reușise acesta să articuleze într-un târziu, recenzia asta despre Razza Rob... Hmmm, n-o să fie nevoie să o publicăm. Bull era neobișnuit de țâfnos în ziua aceea. — Poftim? — Păi, pentru că... mmm... Știu că și Juniper a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
unită, de cînd elementul perturbator a avut bunul gust să-și pună capăt zilelor. - Niciodată, mă auzi? Niciodată! - N-ai de ales, Gwen, ori faci cum spun, ori Îi dau caseta asta Mariei. Scoase un dictafon din buzunar și apăsă tasta play. Ea se făcu lividă ascultînd Înregistrarea ultimului apel telefonic pe care-l dăduse Loïc de la hotel... Îi smulse dictafonul din mîini chiar În clipa În care Yvonne declara ca va ști ea cum să-l facă să tacă. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ceea ce le ceri și nu Întreabă de ce. 9.03: Deschid calculatorul și aștept să se conecteze. Rețeaua merge atât de Încet În dimineața asta Încât mai repede aș lua avionul până la Hong Kong ca să-l aduc aici pe Hang Seng Însuși. Tastez parola (Ben Pampers) și intru direct pe Bloomberg ca să văd ce-au mai făcut piețele peste noapte. Nikkei e stabil, Bovespa brazilian Își face de cap În ritm de samba, ca de obicei, iar indicele Dow Jones arată ca fișa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
nu dorește să fie resuscitat. E frig afară, dragă, și nu vorbesc numai de ceața care Își freacă nasul de clădirile de birouri de dincolo de geam. Acum verific cursul de schimb să văd dacă au avut loc evoluții dramatice, apoi tastez TOP ca să citesc cele mai importante știri corporatiste. Știrea principală este despre Gayle Fender, tranzancționeră de titluri de valoare sau, mai degrabă, fostă tranzancționeră. Gayle Fender a dat În judecată firma pentru care a lucrat, Lawrence Herbert, pentru discriminare sexuală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
puternic aici cu care să vă trateze. Impertinentul naibii. Ce-a vrut să spună cu asta? Lucrurile nu-mi merg mai bine nici după ce intru la medicul meu de familie și Îi cer rețeta anuală pentru anticoncepționale. Dr. Dobson Îmi tastează numele și ecranul Începe să clipească Într-o lumină verde ca de avarie, de parcă aș fi cine știe ce criminal periculos căutat de CIA. A, doamnă Shattock, văd că nu ați mai făcut un test pentru depistarea cancerului de... De câți ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
să fi fost Frank cînd luase În primire Clubul Nautico. Stînd În spatele ghișeului portarului, i-am urmărit cu privirea o vreme pe chelnerii care se Învîrteau prin barul În aer liber și pe Îngrijitorii care măturau terenurile de tenis pustii. Tastam aiurea la computer, tot adăugînd profituri imaginare, cînd am auzit duruitul unui motor de Porsche. CÎnd am ajuns la ușile de sticlă, Bobby Crawford traversa parcarea. A urcat apoi sprinten treptele, săltînd pe picioarele sale puternice ca un acrobat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
nu-i o lume atât de mare. Intrase pe Facebook și, pentru a treia oară, Omar se simțise trecând ca printre burdufuri cu apă: mii de fețe îi zâmbeau unui disc de neon, care era soarele virtualității. Se gândi să tasteze „Armin-dodo“ și dădu căutare pe acest nume uitat, de alint, de care se despărțise de când fiu-său era băiețel. Îl găsi de îndată, ca pe o stalactită agățată de un tavan plin de țurțuri. Era un tânăr frumos și necunoscut
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
importantă șansă de pace pe care probabil o vor avea cele două state într-o epocă întreagă. Maggie își aruncă privirea peste minibar, gândindu-se să-și umple iarăși paharul. Se uită din nou la monitor, deschizând o fereastră Google. Tastă noua formulă: „Shimon Guttman arheolog“. Pagina se umplu. O prezentare veche de zece ani din The Jerusalim Post; o transcrire realizată de Canadian Broadcasting a interviului acordat de Guttman într-un stabiliment de pe Malul de Vest, catalogându-i pe palestinieni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
hârtii, adăugând câte o foaie din grămada de pe biroul din fața lui după fiecare nouă verificare. Maggie își dădea seama că aveau să avanseze dureros de lent. —Încearcă Vladimir. —Vladimir? —De la Jabotinski. Fondatorul sionismului revizionist. Primul conservator înrăit. Idolul tatălui meu. Tastă încet literele. Fără prea mult tam-tam, ecranul se umplu de e-mailuri. Uri zâmbi. Întotdeauna l-a folosit. Îi trimitea mamei scrisori de dragoste semnate cu numele ăsta. Maggie căută în josul paginii mesajele neverificate. Continuaseră să sosească, chiar și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ceea ce spera să găsească. Un cont de e-mail, altul decât cel principal, ascuns cu totul. Acesta, nu avea nici o îndoială, era locul unde își păstra Guttman corespondența serioasă. Apăru o fereastră, cerând de data asta atât nume, cât și parolă. Tastă Shimon Guttman, parola Vladimir și așteptă. Nu avu noroc. Încercă doar cu Shimon. Nimic. Inversă parola cu utilizatorul și apoi scrise fără spații. Nu merse nici o variantă. — Uri, ce-ar putea să folosească în afară de Vladimir? Deci încercă Jabotinski, Jabo, VladimirJ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
caractere: Vladimir nu are decât opt. Întotdeauna a pus Vladimir, peste tot. — Deci ne mai trebuie încă două litere. Deschise o nouă fereastră, îl căută pe Google pe Jabotinski și descoperi alternativa, numle lui evreiesc: Ze’ev. —OK, spuse ea, tastând VladimirZJ. Nimic. VladimirJ 1. Tot nimic. VZJabotins. VZJabotin 1. Încercă cel puțin douăsprezece variante. —Dar un număr? Dacă a pus Vladimir 12 sau Vladimir 99? Există vreun număr de două cifre care ar putea fi semnificativ? —Încearcă 48. Anul întemeierii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Încercă cel puțin douăsprezece variante. —Dar un număr? Dacă a pus Vladimir 12 sau Vladimir 99? Există vreun număr de două cifre care ar putea fi semnificativ? —Încearcă 48. Anul întemeierii statului. —O, asta e o idee bună. Vorbea în timp ce tasta: Vladimir 48. Logare eșuată. Uri se apropie de birou, oprindu-se lângă ea. Se aplecă, pentru a vedea mai bine monitorul. Putea să-i zărească firele de barbă de pe obraz. Chiar credeam că asta o să meargă. Poate că mă înșel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mă înșel cu Vladimir... Sau poate am greșit anul. Pentru un simpatizant de dreapta... Se opri exact la timp... Pentru un naționalist pasionat ca tatăl tău, mai e un an care e la fel de important ca 1948. Poate chiar mai important. Tastă Vladimir 67 și, deodată, imaginea de pe ecran se modifică. Apăru un grafic cronometrat și o nouă pagină începu să se încarce: căsuța de mail a misteriosului Saeb Nastayib. În partea de sus a paginii, scris cu caractere încă îngroșate, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ochiul. Dacă văd cursorul mișcându-se, vor ști că suntem cu ochii pe ei. Ori asta, ori vor crede că e fantoma lui Guttman care încearcă să-i bage în sperieți. Deci ne uităm pur și simplu. —Exact. Tot ce tastează ei, văd și eu. Acum, de exemplu, încearcă să-i spargă contul de gmail. Femeia cu căști pe urechi strigă. —OK, avem un telefon. Costello tocmai a format numărul lui Khalil al-Shafi din Ramallah. Tal se îndreptă într-acolo, așteptând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
trimisese în plină noapte. Trebuie să vorbim despre ce o să facem cu lucrurile tale. E. Sari Aweida îi văzu probabil expresia feței, încruntarea sprâncenelor. — Nu face griji, Maggie. Aproape ajuns. Șterse mesajul de la Edward, fără să-i răspundă, și apăsă tasta verde pentru a suna la ultimul număr format. Va vorbi de parcă noaptea trecută nu ar fi existat. Uri? Ascultă. Afif Aweida e viu. Vreau să spun că e un alt Afif Aweida. Un negustor de antichități. Ăsta trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
că se afla în centrul, perfect reprodus, al Philadelphiei, străzile fiind expuse într-o rețea tridimensională ordonată. Se întoarse la tasta Hartă și îi luă câteva secunde să se dumirească ce trebuia să facă. Dorul de casă hotărî prima destinație. Tastă „Dublin“ și apoi apăsă pe Teleportare. Puțin mai târziu, după alt fâșâit SF, stătea în mijlocul unui peisaj care, chiar reprodus în felul ăsta, îi părea familiar. Apa râului Liffey era prea lentă, însă zona Temple Bar se afla acolo, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Uau. Bună, Lola. Nu e al meu! se strâmbă ea. E al surorii mele. —Sora ta, Lola, pare o fată de gașcă. Pentru asta îl lovi peste umăr. Simțindu-se acum ca o veterană, Maggie deschise fereastra de teleportare și tastă cele șase caractere care, spera ea, vor rezolva pentru totdeauna acest puzzle. Își imagină telefonul către Sanchez, în care îi spunea că putea să explice recentul val de violențe; își imagină răspunsul lui. Ar fi bine să le spui tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
un mic mesaj pe ecran: Nu puteți intra pe parcelă - nu sunteți membru al grupului. —La naiba. Accesul a fost blocat cumva. Avatarul ei nu se mișca. Maggie se uită în josul ecranului, încercând să găsească o fereastră în care să tasteze parola. —Hei Maggie. Cine sunt ăștia? Privi în sus și simți că o trec fiorii. Două avataruri planau în apropiere. Aveau aceleași capete ciudate de iepurași pe care le văzuse înainte, dar acum erau amândouă colorate în negru. Pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]