KorAP: Find »[drukola/base=tataie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...38 >

949 matches

Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404

pe tartaie, în primele minute am crezut că l-am omorât. Nu avea nici voce și nici forță să se miște. Stătea căzut într-o rână. Fericită că nu sărise să mă bată, am început să râd ca o nebună. Tataie nu-și scuipase în sân, cum făcuse mamaie și abia într-un târziu, amintindu-și de „măiculița lui”, a început să o cheme, să-l ajute să se ridice de jos. -Tataie mor! mi-a spus. M-am oprit din

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
din râs și m-am repezit să-i dau sticla cu apă. A sorbit câteva înghițituri după care și-a revenit. M-am speriat când l-am văzut ridicându-se; nu știam ce avea de gând cu mine. În căzătură tataie își pierduse un galoș. S-a aplecat să-l ia și după ce a dat cu el de câteva ori de pământ, l-a înfipt în vârful aracului la care lucra. -Îl vezi? m-a întrebat cu voce tare și supărat

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
la care lucra. -Îl vezi? m-a întrebat cu voce tare și supărat pe galoș. Am dat din cap afirmativ. -Aici am să-l las până mor, pentru că dacă nu am murit astăzi, nu am să mai mor niciodată, măi tataie. Într-adevăr, timp de 32 de ani după aceea, în fiecare primăvară tataie punea galoșul cu pricina în vârful aracului și nu uita niciodată să-l ia toamna. Mai târziu l-a înlocuit cu alt galoș. Acesta fusese locul unde

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
pe galoș. Am dat din cap afirmativ. -Aici am să-l las până mor, pentru că dacă nu am murit astăzi, nu am să mai mor niciodată, măi tataie. Într-adevăr, timp de 32 de ani după aceea, în fiecare primăvară tataie punea galoșul cu pricina în vârful aracului și nu uita niciodată să-l ia toamna. Mai târziu l-a înlocuit cu alt galoș. Acesta fusese locul unde trăise cea mai mare frică din viața lui, cum a mărturisit singur. Am

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
el la vie și am început să-i dau eu papura. Îmi părea rău că îl speriasem și încet, pe ocolite, i-am povestit despre scandalul cu mamaia. Dacă ea își revenise așa de repede, cum aveam să bănuiesc că tataie, ca bărbat, să fie la un pas de moarte?! Când ne-am întors acasă, mamaia l-a ascultat pe tataie depănându-și povestea, uitându-și propria ei supărare. Dacă la început zâmbea, la sfârșit râdea mai tare chiar decât mine

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
ocolite, i-am povestit despre scandalul cu mamaia. Dacă ea își revenise așa de repede, cum aveam să bănuiesc că tataie, ca bărbat, să fie la un pas de moarte?! Când ne-am întors acasă, mamaia l-a ascultat pe tataie depănându-și povestea, uitându-și propria ei supărare. Dacă la început zâmbea, la sfârșit râdea mai tare chiar decât mine. -Gogule, nu cumva ai bătut fata? -Păi ce, mai aveam putere să alerg după ea? Abia m-am ridicat de

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-și propria ei supărare. Dacă la început zâmbea, la sfârșit râdea mai tare chiar decât mine. -Gogule, nu cumva ai bătut fata? -Păi ce, mai aveam putere să alerg după ea? Abia m-am ridicat de jos, i-a răspuns tataie mirat că mamaia nu a înțeles că a fost la un pas de moarte. În seara aceea am fost cuminte și m-am învârtit pe lângă mamaie tot timpul să o ajut. Știam că mă iertase și asta însemna că, dacă

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
iertase și asta însemna că, dacă tăticu trece pe la noi, nu-mi va pune hainele într-o plasă, să mă trimită la București. În schimb m-au pedepsit. Trebuia să adorm fără poveste. Nu a fost decât spre ghinionul lui tataie, care, fără să bănuie că eram încă trează, a început să-i povestească mamaiei despre necazul lui cu vinul pe care i-l lăsase tăticu la vânzare. -Ce fac, fa Susano? Nu-mi iese vinul lui Ionel la socoteală. Când

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
fac, fa Susano? Nu-mi iese vinul lui Ionel la socoteală. Când l-am vărsat în sticle, a ieșit mai puțin cu trei litri. -Tu nu ai băut? -Câteva guri la fiecare sticlă, restul s-a vărsat, i-a răspuns tataie cu vocea omului vinovat. Mamaie a tăcut. L-am auzit pe tataie oftând și după o mică pauză a continuat mai mult pentru el: -Am să pun și damigeana mare în sticle. O să vărs un kil de apă în ea

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
l-am vărsat în sticle, a ieșit mai puțin cu trei litri. -Tu nu ai băut? -Câteva guri la fiecare sticlă, restul s-a vărsat, i-a răspuns tataie cu vocea omului vinovat. Mamaie a tăcut. L-am auzit pe tataie oftând și după o mică pauză a continuat mai mult pentru el: -Am să pun și damigeana mare în sticle. O să vărs un kil de apă în ea, că nu se vede și pe urmă cine o să priceapă? Vinul lor

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
vede și pe urmă cine o să priceapă? Vinul lor de la Buzău este mai tare decât al nostru. Mulțumit că își găsise singur soluția s-a mai foit puțin și l-am auzit repede sforăind. Am adormit zâmbind. Îl aveam pe tataie la mână și mulțumită m-am întors și eu cu spatele la mamaie. Legănată de pufăitul lui când pe nas, când pe gură, am închis ochii și mi-am înfundat urechea în perna moale să nu-l aud. A doua zi când

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
mulțumită m-am întors și eu cu spatele la mamaie. Legănată de pufăitul lui când pe nas, când pe gură, am închis ochii și mi-am înfundat urechea în perna moale să nu-l aud. A doua zi când m-am trezit, tataie era ocupat cu vărsatul vinului. Mamaia îl ajuta. De la distanță îi citeam pe față aerul nemulțumit. Când m-am apropiat de prispa coșarului, mamaia i-a făcut semn lui tataie să tacă. Era deja prea târziu. Bănuisem că operația avusese

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
nu-l aud. A doua zi când m-am trezit, tataie era ocupat cu vărsatul vinului. Mamaia îl ajuta. De la distanță îi citeam pe față aerul nemulțumit. Când m-am apropiat de prispa coșarului, mamaia i-a făcut semn lui tataie să tacă. Era deja prea târziu. Bănuisem că operația avusese loc cu puțin timp înainte să mă trezesc. Limba mă mânca de zor, dar mârîiam în mine ca un cățel. Era prea devreme să le spun că știam totul. Până la

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
spun că știam totul. Până la prânz, Gheorghe al Floarei, un vecin care locuia la câteva case mai spre gârlă striga peste gard: -Băi nea Gofule, mai ai bre vin de vânzare?! Din vinul pe care ți l-a adus Ionel? Tataie era în grădină. Stăteam unul lângă altul și întindeam la papură. Când l-a auzit, așa cum avea obiceiul, a început să vorbească singur: „Aoleu, măiculița mea, bețivul ăsta se pricepe, dacă se prinde, m-am nenorocit, mă face de rușine

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
întindeam la papură. Când l-a auzit, așa cum avea obiceiul, a început să vorbească singur: „Aoleu, măiculița mea, bețivul ăsta se pricepe, dacă se prinde, m-am nenorocit, mă face de rușine în sat!” -La ora asta a băut deja tataie, nu cred că se prinde! i-am spus cu milă pe șoptite. Tataie a făcut ochii mari și speriat m-a măsurat cu privirea. -Băi, nea Gogule, ce faci bre, nu mai auzi?! striga de zor Gheorghe. Tataie nu se

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
vorbească singur: „Aoleu, măiculița mea, bețivul ăsta se pricepe, dacă se prinde, m-am nenorocit, mă face de rușine în sat!” -La ora asta a băut deja tataie, nu cred că se prinde! i-am spus cu milă pe șoptite. Tataie a făcut ochii mari și speriat m-a măsurat cu privirea. -Băi, nea Gogule, ce faci bre, nu mai auzi?! striga de zor Gheorghe. Tataie nu se dezlipea din loc. Se uita mereu la mine, fără să îndrăznească să mă

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
băut deja tataie, nu cred că se prinde! i-am spus cu milă pe șoptite. Tataie a făcut ochii mari și speriat m-a măsurat cu privirea. -Băi, nea Gogule, ce faci bre, nu mai auzi?! striga de zor Gheorghe. Tataie nu se dezlipea din loc. Se uita mereu la mine, fără să îndrăznească să mă întrebe dacă eram la curent cu chestia vinului. Numai vocea mamaiei l-a mișcat din loc. -Gogule, te așteaptă Gheorghe! i-a strigat ea. Și

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
uita mereu la mine, fără să îndrăznească să mă întrebe dacă eram la curent cu chestia vinului. Numai vocea mamaiei l-a mișcat din loc. -Gogule, te așteaptă Gheorghe! i-a strigat ea. Și fără să-l mai aștepte pe tataie, i-a făcut semn lui Gheotghe să intre. Acesta plescăia fericit în mijlocul bătăturii. Tataie s-a dus la coșar și a luat o sticlă plină până în gât. Gheorghe i-a dat o hârtie de cinci lei și fericit a tras

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
cu chestia vinului. Numai vocea mamaiei l-a mișcat din loc. -Gogule, te așteaptă Gheorghe! i-a strigat ea. Și fără să-l mai aștepte pe tataie, i-a făcut semn lui Gheotghe să intre. Acesta plescăia fericit în mijlocul bătăturii. Tataie s-a dus la coșar și a luat o sticlă plină până în gât. Gheorghe i-a dat o hârtie de cinci lei și fericit a tras dopul. -Trag numai un gât să văd dacă este la fel de bun! i-a spus

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
coșar și a luat o sticlă plină până în gât. Gheorghe i-a dat o hârtie de cinci lei și fericit a tras dopul. -Trag numai un gât să văd dacă este la fel de bun! i-a spus cu viclenie în glas. Tataie pălise. Eu îl priveam cu un aer și mai viclean care însemna: „Să te văd pe unde scoți cămașa!” Gheorghe a tras un gât bun, l-a tras și pe al doilea, încă puțin și termina sticla lângă noi. Tataie

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
Tataie pălise. Eu îl priveam cu un aer și mai viclean care însemna: „Să te văd pe unde scoți cămașa!” Gheorghe a tras un gât bun, l-a tras și pe al doilea, încă puțin și termina sticla lângă noi. Tataie îl urmărea cu un ochi închis și cu sufletul la gură. Eu fierbeam de supărare că prostul de Gheorghe nu simțise diferența; numai mamaia mătura liniștită în fața grajdului. -Băi, nea Gofule! a îneput săracul Gheorghe, dar imediat mamaie l-a

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
noi avem treabă! Ce am deschis cârciumă în mijlocul bătăturii?! Gheorghe, supărat a pus dopul la sticlă, a mai plescăit de câteva ori a plăcere și s-a îndreptat spre poartă cu ochii la Ciobănel, câinele nostru, care, simțind frica lui tataie, mârîia printre dinți. Când a închis poarta în urma lui, tataie și-a luat căciula și a trântit-o de pământ. -Mama lui de vin, auzi, eu Gogu, să tremur în fața bețivului de Gheorghe! Este pentru ultima dată! Poate să se

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
supărat a pus dopul la sticlă, a mai plescăit de câteva ori a plăcere și s-a îndreptat spre poartă cu ochii la Ciobănel, câinele nostru, care, simțind frica lui tataie, mârîia printre dinți. Când a închis poarta în urma lui, tataie și-a luat căciula și a trântit-o de pământ. -Mama lui de vin, auzi, eu Gogu, să tremur în fața bețivului de Gheorghe! Este pentru ultima dată! Poate să se supere Ionel pe viață. -Gogule, i-a spus mamaia de la

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
Gheorghe! Este pentru ultima dată! Poate să se supere Ionel pe viață. -Gogule, i-a spus mamaia de la distanță și m-a arătat cu privirea. Mă simțeam importantă, așa că nu am putut să tac și am completat și eu: -Da, tataie, cine te-a pus să verși în vin... Nu am avut timp să termin, deja tataie înhățase la repezeală papura de jos și vorbind singur, se îndrepta spre poartă, ducându-se la vie. Până seara mamaia a mai vândut câteva

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
mamaia de la distanță și m-a arătat cu privirea. Mă simțeam importantă, așa că nu am putut să tac și am completat și eu: -Da, tataie, cine te-a pus să verși în vin... Nu am avut timp să termin, deja tataie înhățase la repezeală papura de jos și vorbind singur, se îndrepta spre poartă, ducându-se la vie. Până seara mamaia a mai vândut câteva sticle. Mă țineam după ea și eram supărată că nimeni nu gusta din vin în fața noastră

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]