4,231 matches
-
În vârful curbei, 91-91,5% dintre găini fac zilnic un ou În loc de șezlonguri sunt podiumuri din grilaj de plastic alb pe care sunt cuibarele, niște bungalow‑uri minimaliste. Benzile de hrană sunt diferite: ale găinilor sunt ca cele de la tineret, tăvile de chec înguste acoperite cu grilaj, pe care cocoșii nu le pot accesa de creastă; ale cocoșilor sunt ghirlande de coșuri portocalii, destul de sus încât să nu ajungă găinile la ele. Mănâncă raționalizat, o dată pe zi, furaje cu rețete diferite
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
ținut să‑mi spună, îngrijorat că cred și că vei crede că e traumatizant. Deși am înțeles. Dar moartea e întotdeauna greu de înghițit. Spuneam că am vrut, dinainte să îmi iau puiul de la abator, să îl fac friptură în tava de tuci moștenită de la bunicul meu. Dar abia mai târziu am înțeles de ce. După ce l‑am sărat și l‑am piperat și l‑am umplut cu mere, cum m‑a învățat bunicu’, și după ce l‑am copt și l‑am
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
a învățat bunicu’, și după ce l‑am copt și l‑am mâncat cu ai mei, în bucătăria în care bunicu’ m‑a crescut și m‑a învățat să mestec bine, să nu irosesc mâncarea și să fiu cumpătată. Doar în tava de tuci neagră și grea, cu smalțul alb pe care niciun detergent nu‑l poate spăla de generații de fripturi de pui, putea să încapă tot ce știam și ce nu știam despre un pui a cărui cronologie am urmat
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
cu ele și mai onorează acea dualitate: pentru ei, animalele sunt aici și acolo, hrană și mesageri. Ei le cresc și le sacrifică. Doar noi, cei care ne‑am despărțit de animale, citim în relația asta un conflict. Coaptă în tava de tuci, povestea puiului a devenit și despre oameni. Știu că puiul meu a trăit într‑o fermă în sistem intensiv, cu calculatoare și performanță și profit. Dar și că oameni au avut grijă „să fie sănătos și să crească
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
de lângă intrarea într-un bar zări alte două exemplare din roman, care precis serviseră ca suporturi de farfurii și pahare, deoarece încă se mai păstrau, imprimate pe ele, urmele zvântate ale eventualelor vase fierbinți aterizate pe parcursul nopții, ca pe veritabile tăvi de inox. Doar cele două volume mai tronau în acel regat al distracției. Solomon le luă și pe acelea cu mișcări delicate și le dosi sub braț, privind el însuși, din reflex, în toate părțile, ca și cum i-ar fi fost
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/Nicolae_Suciu.html [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
foarte repede ca să nu se ardă turtele. Odată coapte acestea erau puse pe un ștergar mare, din cânepă alb că neaua de afară. Noi ne îndeletniceam cu spartul nucilor pe care le curățăm de coaja. Miezul era pus într-o tavă din rola sobei. Cu o lingură de lemn îi mestecam într-una ca să nu se ardă. Odată rumeniți tavă era scoasă afară în zăpadă câteva minute ca să se răcească, iar apoi miezii prăjiți erau frecați de coaja și vânturați. Nucile
SCUTECELE LUI IISUS SAU TURTELE DE AJUN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Scutecele_lui_iisus_sau_turtel_dorina_stoica_1386868876.html [Corola-blog/BlogPost/363250_a_364579]
-
că neaua de afară. Noi ne îndeletniceam cu spartul nucilor pe care le curățăm de coaja. Miezul era pus într-o tavă din rola sobei. Cu o lingură de lemn îi mestecam într-una ca să nu se ardă. Odată rumeniți tavă era scoasă afară în zăpadă câteva minute ca să se răcească, iar apoi miezii prăjiți erau frecați de coaja și vânturați. Nucile astfel pregătite se treceau prin mașină de tocat. Furăm , când mama se întorcea cu spatele câte o mână de
SCUTECELE LUI IISUS SAU TURTELE DE AJUN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Scutecele_lui_iisus_sau_turtel_dorina_stoica_1386868876.html [Corola-blog/BlogPost/363250_a_364579]
-
celor cărunți... Nu salvăm țara cu cârca Pentru un venit stupid, Prea din timp, de coana Hârca, Duși la coanul Genocid... Nu salvăm țara cu coșul Pe la moluri cu otrăvi Ce nu le-a mâncat strămoșul: Chimicale-n raft și tăvi... Nu salvăm țara bolnavă Perfuzându-i somnifer Să se creadă o epavă Cu vlaoare doar de fier... Nu salvăm țara pe frontul Unei forțe ce dictând Își mărește zilnic contul Ucigând, înfometând... Nu salvăm țara cu tineri Ce se vând pe
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nu_salvam_tara_cu_tara_romeo_tarhon_1384724245.html [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
iar pentru scuipați Când ne bântuie necazul, Nu așa suntem bărbați! Nu salvăm țara din gheare De magnați magnetizați De putere, vânzând țara Altor și mai mari magnați... Nu salvăm țara bolnavă Oferind-o pe nimic Ori la Est pe tava slavă, Ori la Vest, alt inamic... Nu salvăm țara de ulii Ce ne cred blânzi porumbei, Când firavi, noi, mulții, nulii Nu mai suntem pui de lei... Nu salvăm țara cu vize Între maluri de sfânt Prut, Cu accize la
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nu_salvam_tara_cu_tara_romeo_tarhon_1384724245.html [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
neaua, viscolul, iarna, frigul, înghețul, ca fiind viclene forțe ostile ale naturii ce ascund ceva rău, malefic. În cele din urmă m-am vindecat de mila tatălui meu care, speriat că aș putea muri, ca niciodată îmi aducea dimineața o tavă cu ceașca de lapte cu cornuri calde și mă îmbia să mănânc. E ciudat cum povestirile lui Marin Preda se petrec, fie dimineață, „sub răsăritul roșu și plin al soarelui” când încep lucrurile să prindă contur, - ori când se îngâna
UN DRUM AL MEMORIEI. REFLECŢII ASUPRA PROZELOR LUI MARIN PREDA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1405499628.html [Corola-blog/BlogPost/349317_a_350646]
-
un platou plin de sanvișuri și o cană cu lapte.Domnul Gigi era în exercițiul funcțiunii, călărind programele cu telecomanda. Mârâia și scâșnea din măsele:așa,așa,bine le-a făcut,că nu se mai satură!Silvica a înțepenit cu tava-n mâini,stupefiată: -Ce este,dragă,cine te-a supărat? -Ăștia! Că nu se mai satură! Iar noi...cât să-i mai răbdăm? -Cred că ești tare flămând, dacă spui asta.Nu-i nimic.Ți-a adus mama păpica.Lasă
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1412694270.html [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
mulțime de obiecte vechi, ce oferă o sinteză a unui mod de viață tradițional, obiecte de îmbrăcăminte: opinci, marame, obiecte de uz casnic: linguri, străchini, ulcele și ulcioare din lut, putinei, lămpi, copăiță din lemn, vase din aluminiu și aramă, tăvi și bidoane de argint, căldărușe, fiare de călcat, foarfeci. Sunt amplu reprezentate principalele ocupații ale locuitorilor: țesutul (darac, suveică, spată, scripeți), munca la câmp (spice de grâu, greble, furcă de lemn), păstoritul (o colecție amplă de clopote pentru animale, coarne
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
Maximus. Tot în dimineața aceea Comus Lucretius chemase la el pe magistratul Simbinacus care se ocupa alături de ceilalți doi magistrați de cercetări în cursul anchetei ordonate de Ponțiu Pilat. -Servește-te cu ce dorești! spuse el către magistratul Simbinacus arătându-i tăvile de argint și carafele pline cu nectar și vin. -Fructele de Iudeea sunt o adevărată încântare ! Portocalele de Ioppe n-au egal! -Nici legumele nu sunt de lepădat, spuse magistratul Simbinacus. Luară apoi masa împreună, încet, schimbând din când în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_condur/canal [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
Maximus.Tot în dimineața aceea Comus Lucretius chemase la el pe magistratul Simbinacus care se ocupa alături de ceilalți doi magistrați de cercetări în cursul anchetei ordonate de Ponțiu Pilat.-Servește-te cu ce dorești! spuse el către magistratul Simbinacus arătându-i tăvile de argint și carafele pline cu nectar și vin. -Fructele de Iudeea sunt o adevărată încântare ! Portocalele de Ioppe n-au egal!-Nici legumele nu sunt de lepădat, spuse magistratul Simbinacus.Luară apoi masa împreună, încet, schimbând din când în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_condur/canal [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
100.000 de oameni, condusă de aga Kukuc ce, surpriza, nu poate cuceri Vidinul care nu avea nici măcar 10.000 de pazvangi! Dar, surpriza surprizelor, vine din partea sultanului care se răzgândește în privința răzvrătitului; renunță să-i mai aducă capul pe tavă, ba mai mult, îl face pașa de Vidin! L-a costat foarte scump pe Osman Pazvantoglu răzgândire sultanului, pe lângă prețul plătit lui aga Kukuc să nu poată cuceri Vidinul! În istorie s-a scris că armata de 100.000 oșteni
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
de Irozi și Irodiade, de Salomei despuiate de tot, în care viciul, incestul, prostia și trufia biruie aproape întotdeauna, Melania Cuc spune cu simplitate: „Eu? / Eu sunt o ignorantă, / Nu știu nimic despre lumea în care / Chelnerul poartă pe o tavă de aur / Capul lui Ioan” (Șunca și vinul). E limpede că, între idealurile urzite o viață întreagă și realitatea care te sugrumă, te înăbușă, te plesnește peste față, după ce ți-ai părăsit până și visele de copil și nu mai
UN ALT FEL DE TABLETE ŞOTRON. MELANIA CUC, MERSUL PE APĂ , EDITURA NICO, TÂRGU MUREŞ, 2013. CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_alt_fel_de_tablete_sotron_cezarina_adamescu_1386445104.html [Corola-blog/BlogPost/363306_a_364635]
-
e cel al zgaibei! FERIȚI-VĂ DE MĂSCĂRICI un milog șontorog se ițește dintre stele bârfitor trădător ne dă chipul prin vopsele: „nu trudi nu iubi să nu crezi în nicio Floare! sibarit sodomit iar minciuna-ți - demâncare!” otravă pe tavă: tot sfințim măscărici și vindem cuvinte pe doi firfirici... „ascultă exultă când geme Golgòta! giuvaier canțonier să-ți fie cocòta!” ...ferește-ne Doamne de profeții schilozi - sfințește iar gura cu mir de rapsozi! VIS NEROD să mergi pe păduri - peste
OLIMPIADE FURATE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1468404350.html [Corola-blog/BlogPost/380561_a_381890]
-
să mă încălzesc pentru că eram tare rău de frig, un congelator ambulant, zic eu acuma. Cuptiorul era mare, iar ce-mi plăcea cel mai mult era când cocea cozonacii și pâinea de punea cărbunii încinși în vatră împingând și trăgând tăvile cu un vătrai cu coada lungă să se coacă și să se rumenească. Pe pereți erau icoane pictate pe sticla iar împrejur aveau ștergare cu motive bisericești și naționale. Cel mai mult îmi plăcea o loampă -lampă cu petrol- care
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odio_sorin_andreica_1368733352.html [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
furtună răstoarnă tot ce construim. Nu vreau să cred că un om urăște ce altădată a iubit! Eu cred c-așa , el doar plătește greșeala de-a fi îndrăznit. Oare-i greșit ca să iubești, ca sufletul să-l pui pe tavă? Eu cred că doar iubind putem, să-ndepărtăm orice gâlceavă. Nu pot să cred că în mizerii poți face să-nflorească macii, Nu vreau să cred că vântul iernii îngheață-n rădăcini copacii... Nu vreau să cred că un copil
NU VREAU...NU POT... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1478035239.html [Corola-blog/BlogPost/383424_a_384753]
-
instaurării Comunismului real, pe când noi toți, uitaserăm acest lucru esențial, în euforia care ne cuprinsese de când elicopterul dictatorului și-a luat zborul de pe clădirea C.C-ului. De aceea, la 22 Decembrie 1989, Ion Iliescu „ne-a și servit pe tavă” varianta cea mai bună, aceea a „guvernului provizoriu”, care ne-a liniștit, căci mirosea a „democrație”. Dar ei, fără ajutorul rusesc, aveau nevoie de răgaz să se consolideze; știm că Gorbaciov și Shevardnadze au refuzat intervenția solicitată de Iliescu și
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Elogiu_unui_mare_roman_poetul_adrian_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1352234716.html [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
care este dătătoare de pace și liniște. Când aveți posibilitatea, alegeți întotdeauna calitatea și nu cantitatea momentelor trăite, alegeți să savurați cu plăcerea interioară clipa sau momentul, nu alegeți să vă înfruptați cu lăcomie din clipele și momentele oferite pe tavă de viață. Cred că este mult mai frumos să alegem în a trăi cât mai simplu și să iubim, curat și sincer fiecare zi pe care am primit-o în dar.Este inutil să ne risipim energia gândind doar urât
TIMPUL ... O NOŢIUNE EFEMERĂ! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1403714875.html [Corola-blog/BlogPost/347425_a_348754]
-
Ionescu. Adu cele două pături și, dacă vrei să ne servești ceva, adu aici, la botul calului! Că...mă grăbesc. Iancu veni cu două pături, apoi aduse o oală cu vin și pahare. Veni și Măria, nevastă-sa, cu o tavă pe care avea jumări, șorici și...bolindeți. -Aoleu, domnu’ Ionescu, zise Măria, de ce nu veniți în casă? Să vă omenim și noi ca lumea... -Ne grăbim, Mărio, ne grăbim! Acuș plecăm! zise domnul Ionescu și dădu pe gât, dintr-o
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1450297207.html [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
umple mereu teascul, pentru must, un fel de sirop ingrosat cu tarina: aci un alt vârtej de muște clocotește fără astâmpar; pe jos e noroi de struguri, de prune și de spălături de tingiri. Pe niște cotloane se prăjesc la tavă niște cârnați exalând un miros puternic de grasime arsă. Mai departe e zaanaua: miroase a hoit și sânge stătut în soare; scursorile de murdării strânse pe lângă drum îți întoarce sufletul. Aici, sub umbrare improvizate pentru campania zaanalei, de o parte
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxix.html [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
din efectele binecunoscute ale licorii lui Bacchus deși băuse destul cât să se amețească. -Ce se mai aude prin insula lui Tiberius pretorianule! întrebă Caligula. -Nu s-a schimbat nimic din ceea ce știi, îi răspunse Macro așezându-și în față tăvile cu bunătăți. Își duce traiul pe mai departe precum știi! Zeii să-i dea sănătate! -Aud însă că are o nouă preocupare împreună cu Tiberius Thrassylus și cu Nerva. -Pe Nerva nu-l lua în calcul. El e doar de decor
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_4.html [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
o nouă preocupare împreună cu Tiberius Thrassylus și cu Nerva. -Pe Nerva nu-l lua în calcul. El e doar de decor, spuse Macro. -Hai! Spune odată ce ai mai aflat despre viața imperială? Macro nu se grăbi. Își alese de pe o tavă un sortiment frumos decorat. -Prostii ilustre! Chestii filozofice fără valoare! -Și anume?! -Thrassylus, socrul meu, i-a băgat în cap lui Tiberius niște prostii cu o întunecare a soarelui și cu niște planete care se vor ciocni pe cer. Niște
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_4.html [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]