705 matches
-
de absint, pe tejghelele cărora flutură filele cărților lui Baudelaire, Rimbaud și Verlaine; case din bârne care se vizitează numai iarna, când e multă zăpadă și renii vin să le miroasă; aici locuiesc cărțile suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze; o tavernă, lângă niște ruine albe de marmură, literatura greacă; locuințe mari văruite, ce pot fi vizitate numai când e lună plină: literatura spaniolă... Și geamurile întregului oraș să sclipească nefiresc de puternic... Într-o asemenea bibliotecă, exilul poate însemna fericire. Ivan
Biblioteca lui Noe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13417_a_14742]
-
Preparate culinare franțuzești l La „Taverne du Pont Eiffel“ Restaurantul „La Servici“, amplasat pe Splaiul N. Titulescu nr. 6, și-a schimbat de curând specificul. Actualmente unitatea poartă numele „Taverne du Pont Eiffel“ și oferă preparate culinare franțuzești, românești, sau, la cerere, și din bucătăria internațională
Agenda2004-48-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/283091_a_284420]
-
Preparate culinare franțuzești l La „Taverne du Pont Eiffel“ Restaurantul „La Servici“, amplasat pe Splaiul N. Titulescu nr. 6, și-a schimbat de curând specificul. Actualmente unitatea poartă numele „Taverne du Pont Eiffel“ și oferă preparate culinare franțuzești, românești, sau, la cerere, și din bucătăria internațională. Intim și cochet, localul, cu o capacitate de 50 de locuri, poate fi închiriat pentru diverse ocazii festive și este deschis zilnic între orele
Agenda2004-48-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/283091_a_284420]
-
000 de lei, ciorbă de burtă - 65 000 de lei, ciorbă țărănească - 50 000 de lei, somon cu sos - 170000 de lei, cotlet de porc Normandia - 110 000 de lei, melci cu unt și usturoi - 150 000 de lei, turnedo Taverne - 140 000 de lei, mere umplute cu nucă și frișcă - 50 000 de lei, papanași - 60 000 de lei, clătite cu gem sau brânză - 30000-55 000 de lei și altele. Persoanele interesate pot obține relații suplimentare sau rezervări de locuri
Agenda2004-48-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/283091_a_284420]
-
pentru că sînt oribili; pînă și un haidamac din mafia moldovană, picat întîmplător la oră, cînd vede brambureala din clasă simte nevoia să scoată pistolul, ca să-i potolească! Măi, nu vă bateți joc de școală!... În același București iubit, într-o tavernă mohorîtă, zac, sumbri, beți și săraci, ei, scriitorii, cei care au înțeles primii, din timpuri imemoriale, contradicțiile antagonice dintre vodca rusească și șprițul românesc... Iar strada e plină de limuzine și de cerșetori, și de clasa de mijloc, cîinii... În
Prinț sau cerșetor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16055_a_17380]
-
va împărți cu el gloria epocii -, și anume Schubert însuși. Biografia lui Kreissle spune povestea atât de des istorisită despre ce a făcut Schubert în acea zi. S-a dus împreună cu prietenii săi, muzicienii Franz Lachner și Benedikt Randhartinger, la taverna Mehlgrube, unde a umplut două pahare cu vin. Cu primul, a închinat în amintirea lui Beethoven, iar cu al doilea, în a celui dintre ei trei menit să moară următorul - care avea să fie, desigur, Schubert, peste un an. Deloc
Christopher H. Gibbs Viața lui Schubert () [Corola-journal/Journalistic/5292_a_6617]
-
care avea să fie, desigur, Schubert, peste un an. Deloc surprinzător, această poveste sentimentală e apocrifă. Abia în secolul XX a apărut o însemnare din jurnalul lui Fritz von Hartmann care oferă informații sigure: „Ne-am dus la Castelul Eisenstadt [Taverna], unde eu am rămas cu Schober, Schubert și Schwind până aproape de ora unu noaptea. Evident, nu am vorbit decât despre Beethoven, despre lucrările sale și despre binemeritatele onoruri aduse memoriei sale astăzi”. Chiar dacă întâlnirea dintre Beethoven și Schubert la patul
Christopher H. Gibbs Viața lui Schubert () [Corola-journal/Journalistic/5292_a_6617]
-
Băsescu că ar avea relații personale ar accepta în Germania, în Portugalia sau în alt stat al Uniunii Europene un astfel de comportament. Se pare că nu a înțeles dl Traian Băsescu o realitate simplă, Consiliul European nu este o tavernă de port. Nu poți să vorbești ca la mahala dintr-o funcție atât de importantă. În ce țară ați văzut un președinte de stat cu un asemenea limbaj la adresa primul-ministru, unui fost prim - minsitru, unui președinte de Senat sau Camera
Cătălin Ivan, atac dur la Băsescu: „Are un comportament schizoid” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40898_a_42223]
-
lagunelor, ci mai multe Veneții, din timpuri felurite și din unghiuri neașteptate, în ficțiuni pline de fantezie, de spirit ludic sau de stranietate. Primul roman aparține unui scriitor englez, Fecioara din piatră de Barry Unsworths, iar celălalt unui prozator italian, Taverna Dogelui Loredan de Alberto Ongaro. Dincolo de asemănarea de substanță ...venețiană a cărților (ambele construite ca palimpsest narativ), se văd și similitudini conjuncturale interesante: apar la noi în același an, 2007, la aceeași editură, Leda / Corint, cu "amprenta" aceleiași traducătoare: Claudia
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
trăitor în veacul al XIX-lea, Jacob Flint. Numeroasele tribulații ale eroului îi dau acestei istorii când turnura prozei picarești (cu traversarea mediilor sociale de sus în jos, din provincie la Londra și apoi la Veneția), suspansul unui roman popular (taverna ca spațiu de întâlnire, isprăvile unor contrabandiști,), pe alocuri ușor "noir" (șeful de bandă emană un miros de putreziciune, îl însoțesc doi corbi vorbitori), trecând în melodramă (Flint se îndrăgostește de patroana tavernei, femeie fatală și întrupare a generozității). Schulz
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
apoi la Veneția), suspansul unui roman popular (taverna ca spațiu de întâlnire, isprăvile unor contrabandiști,), pe alocuri ușor "noir" (șeful de bandă emană un miros de putreziciune, îl însoțesc doi corbi vorbitori), trecând în melodramă (Flint se îndrăgostește de patroana tavernei, femeie fatală și întrupare a generozității). Schulz oscilează între universul său, guvernat de prezența unei frumuseți de femeie ... de ceară și plonjarea în Veneția cărții, familiară și străină deopotrivă, pentru că înțelege cât de subtile și profunde sunt legăturile între el
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
inevitabil, la Borges, proiecție venețiană a "grădinii potecilor ce se bifurcă", o carte - șaradă în care Veneția cu rețeaua ei de canale devine "pânza de păianjen" în care se trezesc captivi Schulz și Flint, amenințând chiar pe cititor cu prizonieratul... Taverna Dogelui Loredan amintește, în mod spectaculos, de Umberto Eco: după un sfert de secol de la Numele trandafirului, alt scriitor italian a reușit să construiască alt labirint... Statuia revelând miracole Fecioara din piatră este prima traducere în română din proza lui
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
din ceea ce el încifrează: pătrunderea pe tărâmul religiozității, iruperea sacrului în profan, păcatul și mântuirea însoțind strădania artistului, rosturile adânci ale unor taine, de neînțeles pentru mintea omenească. Statuia din piatră îl bântuie pe cititor îndată ce își încheie lectura, așa cum Taverna Dogelui Loredan trezește plăcerea speculației. La fel de intensă este dorința de a cunoaște și celelalte romane ale celor doi scriitori, pe care Editura Leda / Corint sper că i-o va împlini.
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
un cortegiu, invitații au plecat dela biserică la Clubul Lloyd, unde a avut loc recepția”. S-a servit bufet suedez: „Un lacheu în livrea servea bufetul, sau mai bine zis invitații s-au servit singuri”. Iată și descrierea dansului: „Jazzul Tavernei Lloyd a furnizat muzica excelent. S-a dansat, firește. Mireasa n’a dansat decât un singur vals cu socrul, d. Al. Vaida - Voevod. Deci «dansul miresei», ca și celelalte obiceiuri românești au fost suprimate. Impresia în acest fel era mai
Agenda2005-51-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284523_a_285852]
-
noi (în afară de apa plată, pe care o puteți găsi și cu un euro/bax), multe magazine cu suveniruri, haine sau articole de plajă; trebuie să știți că, în general, între orele 14-16, magazinele și agențiile sunt închise. Foarte populare sunt tavernele, mici restaurante deschise și non stop, unde cu 10 euro pot mânca 2 persoane pe săturate. O porție de raci costă 4 euro, caracatiță - 6 euro, iar o bere, între 1,50-1,80 euro, un gyros pyta (în lipie) este
Agenda2003-32-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281358_a_282687]
-
Bucureștiului. Mai târziu l-am regăsit pe Borges într-o altă ipostază, în-tr-un alt ziar cultural al prietenului meu argentinian. Cu o poezie inedită, poate chiar până azi necuprinsă în nici un volum de versuri. Aflându-se la Atena, în Plaka tavernelor, cu fum, fructe de mare și mai ales muzică, Borges ascultă un cântec mistuitor, un cântec grecesc interpretat live de muzicanți, chiar acolo în fața lui. Îi ascultă și nu mai rezistă, cere un creion și pe loc, în timp ce sunetele încă
Traducerile din poveste by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6606_a_7931]
-
Kavafis s-a luminat, expresia i s-a schimbat, o bucurie s-a întins în jurul ochilor. Nu știu de ce (dacă era din superficialitate sau din prostie) Katraro a continuat spunând că respectivul profesor ar fi rostit acea frază într-o tavernă, fiind într-o stare de prea bună dispoziție. Kavafis n-a făcut nici un comentariu, nici n-a părut deranjat, ci a luat o foaie de hârtie și-a scris: ,Adevărul iese din gura copiilor și a bețivilor"ș...ț. N-
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
proza a lui Urmuz: "Patru fecioare poartă pe străzile Romei o litiera însângerata. În ea se află o ureche de doi metri, cu un dezvoltat simt olfactiv. E inspectorul imperial însărcinat cu detectarea mirosurilor interzise. Inspectorul se îndreaptă spre o taverna, unde, printre mercenari transpirați, negustori de sclave și boemi carthaginezi, nea Gică fricționează picioarele Claudiei. La colț se dovedește că demonstranții nu aveau nimic cu inspectorul și că, de fapt, erau galeria Rapidului." Schimbarea dezinvolta a registrului stilistic îl prezintă
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
participat cu un cântec în... română și s-a clasat mai bine decât noi. Grecii în schimb nici de această dată nu s-au lăsat duși de valul modernului, ci au venit cu muzica lor, cu acorduri tipice, pe care tavernele încă mai au putere să le îngâne; au umplut scena cu un cântăreț tradițional și cu o trupă rock, s-au jucat de-a muzica, de-a greaca și de-a engleza și, probabil, au smuls un zâmbet publicului. Noi
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
a poeziei, a rock-ului mai presus de orice. Cei de la Phoenix fugiseră deja la mijlocul anilor optzeci. Datorită lui Pittiș, generația mea, cel puțin, le-a cultivat, în absență, legenda. Datorită lui Pittiș, am cutreierat imaginar, pe străzile Londrei, la Taverna cu pricina, am simțit că sînt în centrul unei lumi și nu la marginea ei, în spatele Cortinei de Fier, acolo unde și visele riscau să fie blocate la mantinelă. Datorită lui Pittiș am înțeles, atunci cînd trebuia, ce înseamnă pasiune
Mica Sirenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9364_a_10689]
-
altă culoare, cu așteptări mai mari”. Acum au experiență și sunt pregătiți să primească fluxurile de vizitatori. Pe lângă pictarea în albastru a tuturor clădirilor, s-au deschis opt puncte comerciale: magazine de cadouri și suveniruri, un restaurant, o ceainărie, o tavernă cu produse tradiționale și o cofetărie. Ștrumfii 2 Filmul Ștrumfii 2 va avea în curând premiera și în România. De data aceasta, Gargamel creează noi personaje numite „răii”, care seamănă cu ștrumfii. Dar își dă seama că ceea ce el caută
Satul ștrumfilor, Júzcar: Totul e albastru - GALERIE FOTO, VIDEO by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63691_a_65016]
-
deșelat melancolia Feciorelnică și aspră a aerului tare. Dar a-ți aminti eliberarea Neașteptată e mai gingaș: alături de mine Un tânăr marinar: azurul Și albul uniformei sale, și-afară O mare toată-n fragede culori. [Le nere scale della mia taverna] [Negrele scări ale tavernei mele] Negrele scări ale tavernei mele Le cobori îmbibat tot de vânt. Frumosul păr ți-a căzu peste Ochii șăgalnici pe un al meu firmament De demult. În aburoasa tavernă Acum miroase a port și a
Sandro Penna, poetul aleanului homoerotic () [Corola-journal/Journalistic/5422_a_6747]
-
aspră a aerului tare. Dar a-ți aminti eliberarea Neașteptată e mai gingaș: alături de mine Un tânăr marinar: azurul Și albul uniformei sale, și-afară O mare toată-n fragede culori. [Le nere scale della mia taverna] [Negrele scări ale tavernei mele] Negrele scări ale tavernei mele Le cobori îmbibat tot de vânt. Frumosul păr ți-a căzu peste Ochii șăgalnici pe un al meu firmament De demult. În aburoasa tavernă Acum miroase a port și a vânt. Vânt slobod ce
Sandro Penna, poetul aleanului homoerotic () [Corola-journal/Journalistic/5422_a_6747]
-
a-ți aminti eliberarea Neașteptată e mai gingaș: alături de mine Un tânăr marinar: azurul Și albul uniformei sale, și-afară O mare toată-n fragede culori. [Le nere scale della mia taverna] [Negrele scări ale tavernei mele] Negrele scări ale tavernei mele Le cobori îmbibat tot de vânt. Frumosul păr ți-a căzu peste Ochii șăgalnici pe un al meu firmament De demult. În aburoasa tavernă Acum miroase a port și a vânt. Vânt slobod ce sculptează trupuri Și-mboldește pasul
Sandro Penna, poetul aleanului homoerotic () [Corola-journal/Journalistic/5422_a_6747]
-
culori. [Le nere scale della mia taverna] [Negrele scări ale tavernei mele] Negrele scări ale tavernei mele Le cobori îmbibat tot de vânt. Frumosul păr ți-a căzu peste Ochii șăgalnici pe un al meu firmament De demult. În aburoasa tavernă Acum miroase a port și a vânt. Vânt slobod ce sculptează trupuri Și-mboldește pasul marinarilor albi. [La veneta piazzetta] [Piațeta venetă] Piațeta venetă, Străveche și tristă, sălaș E al mirosului de mare. Și-al Zborului de porumbei. Dar Și
Sandro Penna, poetul aleanului homoerotic () [Corola-journal/Journalistic/5422_a_6747]