700 matches
-
-mi astfel pretextul de care aveam nevoie; dar nu se întîmplă nimic. Laura se oprise din plâns și mă privea cu o tristețe adâncă, dureroasă, uscată, care m-a înduioșat, încît în loc să plec am devenit tandru. Am strîns-o cu brațul teafăr și am stat lipiți unul de altul până ce mirosul ei m-a amețit. Atunci am pornit pe coridor, ținînd-o de mână, deși nu era nevoie; îi trecuse supărarea și mergea alături de mine. Numai după ce și-a dat seama că trecusem
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Încețoșați. Articolul Opt: Dacă Între societate și Eu se cască o prăpastie largă, iar deasupra ei nu e decât un pod șubred, poți foarte bine să dai foc la pod și să rămâi pe marginea pe care se află Eul, teafăr și nevătămat, În cazul În care prăpastia nu e lucrul pe care Îl cauți. Asya a tras din nou din țigară și a ținut fumul Înăuntru. — Hai, lasă-mă să te hrănesc, a spus Caricaturistul Alcoolic, luându-i țigara cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cu amabilitate că era așteptat la cină și că era deja În mare Întîrziere. M-a Însoțit pînă În holul hotelului și i-am strîns mîna tremurînd. Va fi singurul care mă va fi văzut În viață. M-am trezit teafăr și nevătămat a doua zi. Tocmai descoperisem că se putea, fără pagubă vizibilă, să nu te duci la litughia de duminică. În loc să profit de marea mea descoperire, m-am dus la liturghie În duminica următoare. Nu te poți elibera chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
astfel pretextul de care aveam nevoie; dar nu se întâmplă nimic. Laura se oprise din plâns și mă privea cu o tristețe adâncă, dureroasă, uscată, care m-a înduioșat, încât în loc să plec am devenit tandru. Am strâns-o cu brațul teafăr și am stat lipiți unul de altul până ce mirosul ei m-a amețit. Atunci am pornit pe coridor, ținând-o de mână, deși nu era nevoie; îi trecuse supărarea și mergea alături de mine. Numai după ce și-a dat seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pătrund noaptea În peștera indienilor thug și, În timp ce Suyodhana se pregătea să-i Înfigă cuțitul ritual În inimă, eu să țâșnesc sub bolțile templului cu cipays-ii mei cu puștile Încărcate cu bucățele de fier și să-l scot de-acolo teafăr. Din fericire, aveam ceva bani la mine. La Paris luasem un taxi și cerusem să fiu dus În rue de la Manticore. Taximetristul blestemase o grămadă, pentru că n-o găseai nici măcar În ghidurile acelea pe care le au ei, și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Aksum. Mă rezemasem cu spinarea de trunchiul unui stejar, cu pieptul aplecat în față, cu mâinile pe genunchi, șuierând în loc să respir. Era trufia întruchipată și nu-mi inspira deloc simpatie. Dar, dacă voiam să-mi redobândesc privilegiile și să scap teafăr și nevătămat din acele locuri acoperite de păduri, trebuia să-l îmbunez cât mai curând, ca să nu mă trimită urgent înapoi. Privindu-l drept în ochi, am căutat să-l măgulesc. - Crezi că ți s-ar fi trimis un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
dacă ne-ai garanta c-o să putem trăi fără să facem contrabandă. Marcello era mai pățit, dar și mai viclean decât Bovo, și, în pofida numeroaselor patrule bizantine care ne-au încolțit, silindu-ne să facem multe ocolișuri, ne-a scos teferi și în mare grabă la Adria. Când i-am dat banul, s-a uitat la el și a zis glumeț: - Câtă vreme veți plăti cu chipul lui Heraclie, regii voștri vor fi întotdeauna lipsiți de un regat adevărat, și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
nu neg, căci am făcut-o de mai multe ori. Însă vreau să le-aduc aminte acestor critici severi că păstorul nu se-ngrijește de mijloacele prin care i se înapoiază oile, cu condiția ca ele să fie vii și tefere. Pot spune fără teama de a fi dezmințit: n-am folosit niciodată în viață violența sau șantajul pentru a converti pe cineva. Atunci când am văzut că un bărbat sau o femeie aveau o altă credință pe care și-o apărau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
restaurarea și înfrumusețarea celor existente, și nu voia să risipească nici măcar o uncie de aur în alt scop. Teama de a fi eu cel trimis la Roma s-a adeverit. Datorită documentelor de liberă trecere căpătate cu ajutorul Gundepergăi, am ajuns teafăr la Genova. Aici m-am îmbarcat pe un vas cu care am ajuns până pe litoralul Romei, unde ne aștepta o escortă bizantină călare, prea puțin prietenoasă. Un soldat a galopat până la Roma spre a ne vesti sosirea. În suita mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
timpul întâlnirilor noastre e pe sfârșite, va trebui s-o sparg retezându-ți gâtul. A desfăcut brațele precum cel care se resemnează. - Bine, Stiliano, n-ai decât. Ți-am spus și-ți repet, nu vreau decât ca băiatul să plece teafăr. Am încredere în cuvântul tău. Am căutat să câștig timp, să accept faptul că până și unul de teapa lui Andras ar putea să țină cu adevărat la cineva, fie și numai în numele ereziilor sale. Am băgat în teacă scramasaxul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de drăgălășeniile nevestelor lor dacă un olăcar nu mi-ar fi adus o scrisoare prin care regele mă rechema la Pavia. Mă ruga să mă opresc în drum și la Roma, ca să văd dacă Adeodato ajunsese cu bine și era teafăr, căci fusese rechemat acolo de către papa Teodor. A reînceput astfel pentru a nu știu câta oară pelerinajul meu, dar pentru prima oară mă simțeam obosit, sătul de sânge, război, intrigi, drumuri și ploi care te pătrundeau până la piele. Drumul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
care provoca în corp niște umflături atât de monstruoase, că nici rudele nu-și mai recunoșteau morții. Așezați precum legăturile de surcele în vatră, erau arși, aerul umplându-se de o duhoare insuportabilă. Cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns la Pavia teferi. Am mai stat în serviciul lui Rotari încă cinci ani. Vreme în care am făcut o înțelegere importantă cu un grup de neguțători și aurari din orașul Lucca, aceștia angajându-se să înființeze în orașul lor o monetărie sub controlul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
trebuia să fie. Miriam? Scumpo? Ești în regulă? Da, mamă! vocea îmi tremura. Ce s-a întâmplat? Cineva pe coastă a fost mușcat de rechin. Am vrut să văd dacă ești tu și...răsuflă ea ușurată...mă bucur că ești teafără. Vii acasă? vocea ei luase deja o notă veselă. Nu! Sunt la spital! Eu l-am scos pe tânăr din apă! Urmă o tăcere lungă întreruptă de sunetul respirației ei. Într-un final spuse: St. Andrew? Da! am încuviințat în
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Începuse să Învețe navigația cu pînze. - Unul din băieți a găsit-o la bordul epavei, și-a dat cuvîntul că va ține secretul pentru el. Privi intens În ochii Mariei. - Ți-am arătat-o doar ca să știi că Nicolas e teafăr. Intenția era limpede. Christian Îi reamintea promisiunea pe care Marie i-o făcuse de a pleca Împreună cu el de Îndată ce se va liniști cu privire la soarta nepotului ei. Încercă s-o ia pe ocolite. - A acoperi fuga lui Nicolas nu e cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
vorbele pe care el le rosti o făcură să Înlemnească. - El e cel care a furat cabin-cruiser-ul, care a pus busola la bord, care s-a dus să ascundă anexa la Morgat ca să te facă să crezi că Nicolas scăpase teafăr și nevătămat cînd el era deja mort și Îngropat sub tumulus! Văzu umerii tinerei femei Înțepenind, mușchii spatelui Încordîndu-se, mîna care ținea geanta de voiaj strîngînd spasmodic mînerul, Încheieturile degetelor făcîndu-se albe. Undă de șoc. Luptă lăuntrică. Ghici efortul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
la 180° și zbura spre Lands’en În lumina asfințitului, la acea oră nedefinită cînd soarele se scufundă În ocean. Chiar dacă aruncaseră anatema asupra ei, pînă și cei mai duri dintre insulari se bucuraseră că fata lui Milic fusese găsită teafără și nevătămată, iar acum serbau vestea bună la un pahar la cafeneaua din port, unde Pierre-Marie de Kersaint și soția sa le făcuseră surpriza să li se alăture. De două ori Într-o lună, chiar dacă Împrejurările dramatice favorizau solidaritatea, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
o infirmieră care știa ce face mă lovea pe spate și Îmi poruncea să tușesc. Îi vizitasem adeseori pe Ravelstein și pe alți prieteni sau rude În săli de terapie intensivă din diversele spitale și, cu acea stupiditate firească omului teafăr, sănătos, m‑am gândit cum ar fi dacă eu aș zăcea lungit acolo, conectat la tot felul de mașinării care te mențin În viață. Și iată că acum eu eram muribundul. Plămânii Îmi cedaseră. Un aparat respira În locul meu. Fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
GRUBI cu înduioșare.): Grubi... Numai tu mi-ai mai rămas... Numai tu... (Bea.) Ce apă grețoasă! HAMALUL: E veche de patru zile. IOANA (Cercetând rănile bătrânului.): Aici n-ai nimic... Nici aici... Ia să văd... (Îi încearcă încheieturile.) Dar ești teafăr. Te-ai julit doar puțin, la cot și la genunchi... ȘEFUL GĂRII: Ce știi tu? Mi s-au rupt toate... pe dinăuntru... Sunt făcut praf... pe dinăuntru... Ah, ah... Vine sfârșitul lumii... Mi s-au înmuiat picioarele... HAMALUL (Discret, către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
do, li se adresă prietenos maiorul Wirtanen. Cei doi au scos un fel de sforăit disprețuitor, au trecut mai departe. — Te vei oferi voluntar din prima zi a războiului să ajungi un om mort. Chiar dacă reușești să scapi din război teafăr și fără să fii prins, vei descoperi că reputația ți s-a dus... și că probabil mai există foarte puține lucruri pentru care merită să trăiești, zise el. — Faci să sune totul foarte atrăgător, am spus eu. Cred că există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
nume. Poate că aș fi spus că ai fost un soldat bun. Oare chiar am fost? — Dintre toți agenții care au fost, ca să spun așa, copiii visurilor mele, dumneata ai fost singurul care a ieșit cu bine din război, atât teafăr cât și demn de încredere, mărturisi el. Noaptea trecută am făcut niște mici calcule morbide, Campbell - am calculat că dumneata ai fost singurul din patruzeci și doi care n-ai fost nici incompetent și nici n-ai murit. — Ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
să fie luate în considerare. Zvonurile circulă fără restricții prin Whipie și se ciocnesc la colț de stradă, modificându-și structura într-un mod aproape organic, așa încât oamenii spuneau ieri că Mallami a murit în timpul raidului feminist, azi că e teafăr și l-a omorât pe Jo, iar mâine Jo va învia și o va ucide pe Carol. Oamenii cred că dacă vreunul din acești lideri carismatici va pieri cu adevărat, războiul se va sfârși fiindcă trupele rămase fără conducător s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
spre șoseaua principală. Când dispăru, Ambrogiani se ridică În picioare cu greutate și Începu să-și scuture hainele. — Scuze, zise el, zâmbind În jos către Brunetti și Întinzând mâna. Am făcut-o doar, n-am avut timp să gândesc. Ești teafăr? Brunetti Îi luă mâna, se ridică În picioare și rămase alături de celălalt bărbat, genunchii tremurându-i incontrolabil. Sigur, teafăr, zise el și se aplecă pentru a-și scutura petele mai mari de praf de pe pantaloni. Lenjeria de corp Îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
zise el, zâmbind În jos către Brunetti și Întinzând mâna. Am făcut-o doar, n-am avut timp să gândesc. Ești teafăr? Brunetti Îi luă mâna, se ridică În picioare și rămase alături de celălalt bărbat, genunchii tremurându-i incontrolabil. Sigur, teafăr, zise el și se aplecă pentru a-și scutura petele mai mari de praf de pe pantaloni. Lenjeria de corp Îi era lipită de trup, agățată acolo de neașteptatul val de teroare animală care-l copleșise. Ambrogiani se Întoarse și merse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
mai disperate... Vru să oprească trenul, care venea spre el cu toată viteza. In ultima clipă, sări din fața lui... și, se pomeni lângă pat, înspăimântat și nădușit de sudoare... - O, Doamne, Doamne... am înnebunit, Doamne!... strigă fărâma de creier, rămasă teafără din creierul lui. - Linisteste-te, omule... linisteste-te, a fost doar un vis!” îi sopti un gând. La marginea patului, cu capul în pumni, se căznea să-i găsească înțelesul, să-l dezlege. - Moartea... ce este moartea?!... se întrebă el
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
singurul dintre cei șase camarazi din timpul studenției. Și eu, ca ei, am plecat pe acest drum pregătit pentru jertfa supremă, dar Dumnezeu nu mi-a Îngăduit-o. Numai așa Îmi pot explica faptul că am scăpat cu viață, Încă teafăr, din atâtea Încercări și situații grele, adeseori dând mâna cu moartea (...) Cum vor putea Înțelege necredincioșii că nu puterile mele fizice, inteligența sau alte mijloace materiale m-au scăpat de la moartea aproape sigură ce m-a pândit cu ocazia atâtor
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]