8,384 matches
-
Internațional de Teatru în cadrul Congresului Mondial din 1961, la Viena și a fost sărbătorită prima oară în 1962, la 27 martie, ziua în care se deschidea stagiunea Teatrului Națiunilor, la Paris. De atunci, în fiecare an, la aceeași dată, comunitatea teatrală internațională, artiști și public deopotrivă, precum și centrele naționale din cele o sută de țări membre ale Institutului Internațional de Teatru, celebrează Ziua Mondială a Teatrului, ca un moment de afirmare a forței de comunicare a artei scenice, ca mod de
27 martie, Ziua Mondială a Teatrului by Michel Tremblay () [Corola-journal/Journalistic/17232_a_18557]
-
care cred că l-a pus în scenă și Mihaela Săsărman la închisoarea Jilava (în cadrul unui proiect UNITER de socializare a pușcăriașilor), dar pe care nu l-am recunoscut decît parțial, varianta scenică actuală părîndu-mi-se superioară, aș spune cu adevărat teatrală. S-a mai lucrat ceva asupra textului, de altfel generos ca problematică, cu trimiteri clare și amendări la societatea noastră de astăzi - actualizat, cu alte cuvinte. Un text extrem de ofertant pentru actori, cu două partituri actoricești încărcate de motivații și
Despre singurătate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17249_a_18574]
-
naiv, că peste doi-trei ani, occidentalii vor face ordine, intervenind în România (ca și în întreg Estul Europei), încît, după încheierea studiilor printr-un doctorat, se va reîntoarce în țară. Aici, la Paris, își vedea, în continuare, de preocupările ei teatrale, înjghebînd spectacole de avangardă (a pus în scenă o primă tentativă teatrală a lui Eugen Ionescu) și încercîndu-se chiar în regia de film, deocamdată documentar. Dar, treptat, apolitica se transforma în contrariul ei. Firește, urma cursuri la Sorbona. Dar trezirea
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
ca și în întreg Estul Europei), încît, după încheierea studiilor printr-un doctorat, se va reîntoarce în țară. Aici, la Paris, își vedea, în continuare, de preocupările ei teatrale, înjghebînd spectacole de avangardă (a pus în scenă o primă tentativă teatrală a lui Eugen Ionescu) și încercîndu-se chiar în regia de film, deocamdată documentar. Dar, treptat, apolitica se transforma în contrariul ei. Firește, urma cursuri la Sorbona. Dar trezirea ei la realitatea politică s-a făcut și pe cale directă, dar și
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
perspectiva Marchizului de Sade, un drum ce pleacă din zilele noastre (costumele marchează această derulare imensă a ghemului cronologiei) spre Renaștere, epoca luminilor, medievală pînă la vechii romani ce se scaldă ritualic în termele lor. Un moment de mare forță teatrală în care cuvîntul, mimica, expresia, gestul, costumul, muzica se susțin și se potențează deopotrivă este acela în care toți cei șapte îmbracă costumul lui Polichinelle transformîndu-se în șapte marionete ce simulează, după paravanul tradițional, un act sexual. Secretul lor? Secretul
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
său este picurat aici și conjurat să nască o esență a esențelor. Forța regizorului este oglindită în forța actorilor care-i urmează demersul artistic și estetic și care umplu cu carne scena. Silviu Purcărete a construit o lume, un cod teatral, în care personajele nu mai joacă povestea unui individ, ci povestea umanității. De Sade de Dick McCaw și Silviu Purcărete. Coproducție Nuova Scena - Arena del Sole - Teatro Stabile din Bologna și Théâtre de l'Union - Limoges. Regia și scenografia: Silviu
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
repovestirea unor enunțuri sau chiar prin pastișarea stilului filosofului, să se constituie o operă apocrifă. Soarta gândirii lui Petre Țuțea este să devină folclor. Ce anume face ca o carte compusă din fraze sentențioase declamate în mijlocul unor prieteni, din sincerități teatrale, din invective copilărești la adresa unor sisteme politice să fie un best-seller? Gabriel Liiceanu a reflectat cu binecunoscuta sa gravitate asupra acestei inevitabile întrebări și a dat un răspuns: "trebuie risipită din capul locului o neînțelegere: cele "trei sute douăzeci și două
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
două spectacole extraordinare, o trupă și un regizor de cea mai înaltă cotă: este vorba despre Lev Dodin, despre trupa teatrului Malîi din Sankt Petersburg despre spectacolele Stele în lumina dimineții și Gaudeamus. E destul de greu de uitat această experiență teatrală, performanța actoricească și figura regizorală a lui Dodin. De aceea, destul de curajoasă ni s-a părut intenția, materializată deja, a regizorului Gelu Colceag de a monta piesa lui Alexandr Galin Stele în lumina dimineții. Este greu să te apropii de
Flacăra olimpică și marginalii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17303_a_18628]
-
Mihaela Tonitza se răzgîndea și se înscria și ea la concurs. Au mai candidat însă: Constantin Anghel și Călin Mocanu. În locul veștii bune că domnul Cristian Pepino este noul director al Teatrului "Țăndărică" am primit un protest din partea Senatului Uniunii Teatrale din București - care ia poziție față de o realitate îngrijorătoare. Vă facem cunoscut un fragment al protestului: "3 februarie 2000. Senatul Uniunii Teatrale din România a luat cunoștință cu stupefacție de faptul că domnului Cristian Pepino, regizor de mare valoare, recunoscut
Sfori de păpușari? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17320_a_18645]
-
bune că domnul Cristian Pepino este noul director al Teatrului "Țăndărică" am primit un protest din partea Senatului Uniunii Teatrale din București - care ia poziție față de o realitate îngrijorătoare. Vă facem cunoscut un fragment al protestului: "3 februarie 2000. Senatul Uniunii Teatrale din România a luat cunoștință cu stupefacție de faptul că domnului Cristian Pepino, regizor de mare valoare, recunoscut pe plan mondial, șef de catedră la UATC, angajat al Teatrului "Țăndărică" de peste două decenii i-a fost preferat domnul Călin Mocanu
Sfori de păpușari? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17320_a_18645]
-
spune, exploatîndu-și arta actorului, limbajul corporal și gestual. Acest lucru a căpătat formă concretă și a marcat un nou drum și în anul 1994, în spectacolul Adunarea păsărilor, spectacol remarcabil al primei promoții postdecembriste de actori-păpușari ai Universității de Artă Teatrală și Cinematografică din București, clasa Cristian Pepino. La sfîrșitul celor patru ani de studiu, o altă promoție de păpușari intră în lumea profesionistă a breslei. Fiecare spectacol de absolvență realizat de Pepino are o amprentă clară, definește o direcție, un
Sfori de păpușari? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17320_a_18645]
-
pentru că Pepino s-a implicat dinamic în activitatea Teatrului "Țăndărică", formîndu-și în permanență o trupă, o echipă profesionistă cu care a lucrat în spectacole în care tradiția s-a împletit cu inovația. Regizor și scenograf, profesor la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică, autor al unor cursuri universitare de specialitate, creator a peste 80 de spectacole, majoritatea premiate la diferite festivaluri naționale și internaționale, președinte din 1990 al Uniunii Mondiale a Marionetiștilor - România (vice-președinte fiind Mihaela Tonitza-Iordache), Cristian Pepino este o
Sfori de păpușari? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17320_a_18645]
-
stagii de scurtă durată pentru artiști păpușari și constructori de păpuși (în colaborare cu U.A.T.C. și catedra UNESCO din cadrul acesteia), elaborarea unui dicționar al creatorilor români din domeniul artei spectacolului de animație, inaugurarea Centrului de Studii și Experimente Teatrale în domeniul Artei Spectacolului de Animație în cadrul U.A.T.C. - care își propune să promoveze atît cercetarea științifică în domeniu, cît și promovarea schimburilor culturale între școlile și teatrele de profil - redactarea capitolului național despre istoricul acestei arte în România
Sfori de păpușari? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17320_a_18645]
-
doi ani, compania de teatru East West Players a inaugurat noul sediu: "The David Henry Hwang Theatre". Piesa n-a circulat la noi, a fost tradusă chiar de regizor pentru propriul spectacol. Ada Lupu este absolventă a Universității de Artă Teatrală și Cinematografică din București în anul 1997 cu spectacolul Cîntecul lebedei la Teatrul Național din Iași. Încă din 1993, stă aproape de regizorul Alexander Hausvater și face asistență de regie la toate spectacolele lui: La țigănci, Pericles, Teibele și demonul ei
Feminin-masculin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17337_a_18662]
-
Toate trei aparițiile reprezintă indiscutabil un document, iar în ce privește caseta video și CD-ul, un fapt inedit. Impactul cu imaginea sau cu teribila voce a lui George Constantin este de-a dreptul copleșitor. Acest triptic cultural și spiritual, nu doar teatral, organizat în jurul "regelui George Constantin", cum îl numește Lucian Pintilie, este nu doar o necesitate pentru istoria teatrului românesc, ci, în același timp, un gest de mare reverență în fața unei valori. Antologia Floricăi Ichim stă pe o idee foarte solidă
George Constantin sau aventura destinului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17412_a_18737]
-
Ioan Stanomir Cel puțin în aparență, Românul Teatral aparține segmentului realist al prozelor din Diavoliada (Editură Univers, 1998); și totuși, parodicul domină "Cuvântul înainte", ca și cum Bulgakov însuși s-ar amuză luându-și false distanțe față de propriul joc cu măști: biograful e plasat între oglinzi deformante, scriitura realistă e
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
păpușilor din scenă nu se mai află nimic - "românul cu cheie" e demontat ironic. "Teatru independent de artă" nu e MHAT-ul, duo-ul Ivan Vasilievici și Aristarh Platonovici nu e cel "clasic" regrupându-i pe Stanislavski și Nemirovici-Dancenko. Aventurile teatrale ale romancierului Maxudov sunt precipitate de apariția unui Mefisto monden, Ilia Rudolfi - editarea manuscrisului sau atrage atenția direcțiunii teatrului, interesată de o dramatizare. Inițierea teatrală a scriitorului se transformă tragi-comic într-o rătăcire într-un labirint din care nu mai
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
Vasilievici și Aristarh Platonovici nu e cel "clasic" regrupându-i pe Stanislavski și Nemirovici-Dancenko. Aventurile teatrale ale romancierului Maxudov sunt precipitate de apariția unui Mefisto monden, Ilia Rudolfi - editarea manuscrisului sau atrage atenția direcțiunii teatrului, interesată de o dramatizare. Inițierea teatrală a scriitorului se transformă tragi-comic într-o rătăcire într-un labirint din care nu mai poate să se salveze. Contururile realității nu mai sunt cele cotidiene: Aristarh Platonovici, desi absent (un deus otiosus teatral) e reprezentat într-o succesiune de
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
teatrului, interesată de o dramatizare. Inițierea teatrală a scriitorului se transformă tragi-comic într-o rătăcire într-un labirint din care nu mai poate să se salveze. Contururile realității nu mai sunt cele cotidiene: Aristarh Platonovici, desi absent (un deus otiosus teatral) e reprezentat într-o succesiune de instantanee fotografice alături de clasici ai literaturii ruse, de la Gogol la Tolstoi, sfidând cronologia ("pentru oameni ca Aristarh Platonovici, vârsta n-are importantă", i se va explica), în vreme ce Ivan Vasilievici, arbitrar și dominator, acceptă dramatizarea
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
V. Lută Deși figuraseră în planul Editurii Eminescu pe 1982, Amintirile unui dramaturg care a fost Mircea Ștefănescu au apărut la 16 ani distanță. Unul din motivele acestei întîrzieri este faptul ca voluminoasa dactilograma a cărții de Amintiri... - o cronică teatrală extinsă și un document de epocă, grație celor 84 de ani pînă la care autorul și-a înregistrat experiențele - a suportat amputări repetate din partea cenzurii. Iar Mircea Ștefănescu s-a stins din viață chiar în 1982. Abia în 1998, sub
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
în plină putere a vîrstei", toate împlinirile Mircea Ștefănescu le cunoaște după borna hotărîtoare a celor 40 de ani. Cele trei sferturi din Amintirile... lui Mircea Ștefănescu suferă însă de o pedanterie explicativa plictisitoare. Atît călătoriile sale, cît și creația teatrală dramaturgul le îneacă în episoade fie romanțioase că în Ionel Teodoreanu, fie într-o minuțiozitate descriptiva exagerată. În general, însă, în cartea lui Mircea Ștefănescu e interesant de urmărit cum indivizi concreți s-au topit în personaje umplute apoi de
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
organisme și cluburi, nu zace împăiat prin fotolii academice și, mai ales, nu trage narcisiac cu ochiul să vadă cum intră subit în convulsii camerele de luat vederi și pixurile inocențe ale diverselor specii de gazetari cînd el își face teatral apariția prin cîte o sală (evident, civico-apolitică) de conferințe. Angajamentul său public, prevalent în spațiul fenomenului artistic, este unul ferm, viguros prin moralitate și prin profesionalism și, în mod exemplar, unul care pornește de la principii solide și nu de la stări
Un adolescent: Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17972_a_19297]
-
din "stilul liric al lui Al. Philippide". La sfarsitul deceniului opt, cănd cenzură nu mai îngăduie decât cultul lui Ceaușescu, gravitatea de imn religios a versurilor tânărului poet sună straniu, ca o adiere de altceva. Această gravitate - cu o notă teatrală, dar niciodată împinsă până la parodie - îl distinge pe autor și de colegii lui de generație, care înțeleg literatura că pe un joc de-a literatura (singură influență optzecista poate fi identificată în titlul volumului de debut, bazat pe un joc
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
promoție de aur" prilejuita de editură DU Style și de Alta Victoria Dobre, autoarea substanțialului volum intitulat chiar așa: Promoția de aur. Poate nu toată lumea știe ce ascunde formulă asta. E vorba de clasă care a promovat Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în anul 1956 și care era formată din: Mircea Albulescu, Gheorghe Cozorici, George Constantin, Draga Olteanu, Amza Pellea, Silvia Popovici, Dan Puican, Constantin Rautchi, Victor Rebengiuc, Dumitru Rucăreanu, Silviu Stănculescu, Sanda Toma, dacă ar fi sa citam doar
Chipuri si destine de aur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17971_a_19296]
-
extraordinar existența, în cetate, a acestui fenomen viu, dinamic. Dan Puric este și una dintre prezentele constante și notabile ale Carnavalului din Veneția. Nucleul echipei lui înseamnă actrița Carmen Ungureanu, ucenic și partener, si coregrafa de mare rafinament și cultură teatrală, Malou Iosif. Un lucru este limpede: Dan Puric și-a luat destinul în propriile mîini. După Toujour l^amour, un spectacol superb în două personaje cu o scenografie discretă a Lilianei Cenean, a urmat Costumele, premieră recentă a Teatrului Nottara
Călătoria costumelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17988_a_19313]