2,391 matches
-
am subliniat mai sus, organismele heterotrofe preferă condiții reducătoare de mediu și deplasează rH-ul mediului spre oxidant, în cazul de față problema se pune oarecum nuanțat. Ca organisme pluricelulare (v. §2.3.2.2.1.2), protejate de un tegument, ele sunt relativ puțin influențate de rH-ul mediului, exceptând stadiul de zigot și prima parte a dezvoltării embrionare, anume etapa multiplicării cantitative a zigotului, deci când încă nu există un tegument propriu-zis. Acțiunea modulatoare redox asupra mediului, materializată în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
3.2.2.1.2), protejate de un tegument, ele sunt relativ puțin influențate de rH-ul mediului, exceptând stadiul de zigot și prima parte a dezvoltării embrionare, anume etapa multiplicării cantitative a zigotului, deci când încă nu există un tegument propriu-zis. Acțiunea modulatoare redox asupra mediului, materializată în excreții și secreții, rămâne însă majoră. Aceste animale, evoluate, încetează adesea a mai fi fixe, dobândind o libertate de mișcare diversă ca intensitate, astfel încât prezența lor în foulingul biologic este dictată aproape
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sau chimice, fiind indicată în sterilizarea aerului din sălile de operații sau pansamente și pentru sterilizarea diverselor suprafețe de lucru (hote sterile pentru culturi celulare etc.). Deoarece radiațiile ultraviolete sunt nocive pentru om, se impun măsuri de siguranță pentru protecția tegumentului și a ochilor. 1.2.5. STERILIZAREA CU RADIATII IONIZANTE Se realizează în principal cu radiații gamma și a crescut semnificativ ponderea materialelor sanitare sterilizate industrial. Efectul bactericid este asemănător cu cel produs de radiațiile ultraviolete, efectul major fiind la
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
din sălile de operații. Se folosesc filtre cu porozitate riguros controlată care nu permit trecerea microorganismelor. 1.3. ANTISEPSIA 1.3.1. GENERALITATI Substanțele antiseptice și dezinfectante, sunt substanțe chimice care au acțiune antimicrobiană fiind folosite pentru distrugerea microorganismelor de pe tegumente, mucoase și plăgi (antiseptice) sau de pe suprafețe inerte (dezinfectante). Folosirea terminologiei de mai sus este relativă, dat fiind că aceeași substanță poate fi utilizată în ambele scopuri, diferențele fiind uneori doar de concentrație. Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
între 0,5-1,5%. Soluțiile trebuie folosite proaspete. 1.3.2.1.2. Iodul Este folosit în soluții alcoolice sau hidroalcoolice fiind cel mai puternic agent bactericid folosit în practica medicală: Soluția alcoolică iodo-iodurată este un foarte bun dezinfectant pentru tegumente, fiind folosit pentru pregătirea câmpului operator. Alcoolul îi conferă o mare penetrabilitate în structurile profunde ale tegumentului. Are în plus avantajul de a „marca” locurile pe care a fost deja aplicat. Mai poate fi utilizat pentru dezinfectarea mucoasei vaginale. Nu
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
soluții alcoolice sau hidroalcoolice fiind cel mai puternic agent bactericid folosit în practica medicală: Soluția alcoolică iodo-iodurată este un foarte bun dezinfectant pentru tegumente, fiind folosit pentru pregătirea câmpului operator. Alcoolul îi conferă o mare penetrabilitate în structurile profunde ale tegumentului. Are în plus avantajul de a „marca” locurile pe care a fost deja aplicat. Mai poate fi utilizat pentru dezinfectarea mucoasei vaginale. Nu se aplică pe plăgi datorită efectului citotoxic al iodului și al alcoolului. Se folosește numai soluția proaspătă
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
poate fi utilizat pentru dezinfectarea mucoasei vaginale. Nu se aplică pe plăgi datorită efectului citotoxic al iodului și al alcoolului. Se folosește numai soluția proaspătă 2% deoarece prin învechire, ca și în pansamentele umede se formează acidul iodhidric, toxic pentru tegumente. Nu este de utilizat la față, la copii și la cei cu intoleranță la iod. Se mai poate folosi în chirurgie în soluții de benzină sau eter, cu care își potențează efectul antiseptic. Iodoformul este un antiseptic foarte puternic cu
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
al iodului se adaugă și efectul de detergent prin substanța de bază tensioactivă neionică (din clasa polietilenglicolilor). Datorită acestor calități deosebite se lărgește spectrul de utilizare al iodului ca antiseptic, putând fi folosit și în aseptizarea plăgilor (antiseptic citofilactic), spălarea tegumentelor preoperator ca și pentru spălarea mâinilor chirurgului înainte de operații. 1.3.2.2. Dezinfectanți din grupa metalelor 1.3.2.2.1. Compuși de argint Dintre aceștia cei mai folosiți sunt: Azotatul de argint se folosește în concentrații de 1-10
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
Nu este indicat în plăgi datorită acțiunii caustice pe care o are și potențialului de a precipita proteinele în plagă, favorizând astfel proliferarea bacteriilor. Diluat 50-70% și amestecat cu alcool metilic și un colorant (alcoolul denaturat) este folosit în aseptizarea tegumentului și dezinfecția instrumentelor. Alcoolul isopropilic și diclorbenzil-alcoolul se folosesc în diverse amestecuri la prepararea unor soluții antiseptice foarte eficace în aseptizarea tegumentelor. 1.3.2.7. Derivații fenolici Deși fenolul nu mai este folosit ca antiseptic, derivații săi au rămas
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
proliferarea bacteriilor. Diluat 50-70% și amestecat cu alcool metilic și un colorant (alcoolul denaturat) este folosit în aseptizarea tegumentului și dezinfecția instrumentelor. Alcoolul isopropilic și diclorbenzil-alcoolul se folosesc în diverse amestecuri la prepararea unor soluții antiseptice foarte eficace în aseptizarea tegumentelor. 1.3.2.7. Derivații fenolici Deși fenolul nu mai este folosit ca antiseptic, derivații săi au rămas ca reprezentanți foarte importanți ai acestui grup. Hexaclorofenul se folosește în soluții alcoolice ca antiseptic bactericid puternic. Poate fi incorporat în loțiuni
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
a tensiunii superficiale. Sunt excelenți agenți de curățire datorită efectului dezodorizant și celui antiseptic fie direct, fie prin combinarea cu un alt antiseptic. Spre deosebire de săpunuri efectul bactericid nu este neutralizat de prezența substanțelor organice. Sunt utilizați în principal la aseptizarea tegumentelor și la spălarea mâinilor chirurgului, cel mai bun exemplu fiind reprezentat de combinația povidon și iod (Betadine®) care ameliorează manevrabilitatea iodului fără a diminua proprietățile antiseptice.
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
1]; aplicarea de unguente pe plagă favorizează de asemenea dezvoltarea germenilor anaerobi; drenaj neadecvat; antibioterapie sistemică incorectă; suturi în tensiune care determină necroze. b. Germenii microbieni implicați în determinismul infecțiilor mâinii și degetelor, sunt cei care populează în mod obișnuit tegumentele de la acest nivel. Stafilococii au fost identificați în peste 80% dintre infecțiile mâinii; peste 50% dintre aceștia au fost tulpini penicilinazo-secretante. În rest, se constată streptococi β-hemolitici, E.colli, Proteus, Pseudomonas. Peste 1/3 din infecții sunt polimicrobiene, cea mai
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
instalarea infecției, iar vindecarea plăgilor este dificilă la acești bolnavi; alcoolismul cronic intervine prin scăderea generală a rezistenței organismului, deficitele metabolice și modificările polinevritice de la nivelul extremităților c. Tratamente și afecțiuni imunosupresante: SIDA, cancerul etc. d. Gradul de contaminare a tegumentelor în momentul traumatismului influențează direct instalarea și severitatea infecției. Au potențial mare de infectare plăgile cu conținut teluric (anaerobi), precum și altele cum ar fi: accidente casnice, de laborator, înțepături cu oase de pește, spini, mușcături cu inoculare de salivă umană
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
a constatat o creștere a incidenței unor infecții foarte severe ale mâinii și degetelor apărute la cultivatorii de plante folosite la obținerea drogurilor [3].Un potențial mai redus de evoluție spre infecție se pare că-l au plăgile survenite pe tegumente murdare de var, tencuieli, uleiuri [1]. 10.1.3. ANATOMIE PATOLOGICA În ordine descrescândă a frecvenței, localizarea infecțiilor este [1]: ultima falangă, mai ales al nivelul pulpei (75%); pielea laterală a unghiei; pliul periunghial și subunghial; fața dorsală a mâinii
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
bolnavul trebuie așezat pe un scaun sau în decubit datorită riscului de lipotimie! Examenul clinic trebuie făcut cu multă blândețe, iar datele vor fi consemnate minuțios având în vedere eventualele implicații medicolegale! Anamneza oferă date cu privire la: tipul traumatismului inițial, igiena tegumentelor în momentul producerii acestuia, intervalul de timp dintre producerea traumatismului și prezentarea la medic, evoluția locală (de obicei, după durerea de intensitate variabilă datorată direct agentului vulnerant, la 24 48 ore durerea tinde să se accentueze, căpătând caracter de arsură
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
de timp dintre producerea traumatismului și prezentarea la medic, evoluția locală (de obicei, după durerea de intensitate variabilă datorată direct agentului vulnerant, la 24 48 ore durerea tinde să se accentueze, căpătând caracter de arsură sau tensiune; concomitent apar: roșeața tegumentelor, tumefacția, căldura locală, limitarea mișcărilor clasicele „dolor, rubor, calor, tumor, functio laesa”-), tratamente efectuate, boli asociate etc. Semnele generale: Frisonul și febra sunt consecința bacteriemiilor și/sau endotoxinemiilor tranzitorii. Febra poate atinge valori de 39-40˚C cu caracter de supurație
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
declivă și la căldură; iradiere spre antebraț, braț și axilă; răspunsul la tratament. Este puțin influențată de analgetice și diminuă după fistulizare. Examenul obiectiv aduce informații specifice fiecărei forme clinice. Examinarea va urma etapele cunoscute: inspecția se vor consemna: aspectul tegumentelor, prezența și dimensiunile tumefacției, atitudinea segmentului afectat, amplitudinea mișcărilor, prezența orificiilor fistuloase, aspectul secrețiilor, existența treneelor de limfangită. palparea se face cu deosebită blândețe constatându-se zonele de fluctuență, edemul, temperatura crescută a tegumentelor; în cazul existenței orificiilor fistuloase, la
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
cunoscute: inspecția se vor consemna: aspectul tegumentelor, prezența și dimensiunile tumefacției, atitudinea segmentului afectat, amplitudinea mișcărilor, prezența orificiilor fistuloase, aspectul secrețiilor, existența treneelor de limfangită. palparea se face cu deosebită blândețe constatându-se zonele de fluctuență, edemul, temperatura crescută a tegumentelor; în cazul existenței orificiilor fistuloase, la exprimarea în anumite zone ale leziunii se va exterioriza puroi. Se caută adenopatiile loco-regionale, primele stații ganglionare de drenaj fiind: ganglionii epitrohleeni (pentru inelar și auricular), ganglionii axilari (police și index), ganglionii deltopectorali (medius
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
sau chiar anestezia generală. Pregătirea preoperatorie: bolnavul va fi așezat în decubit, cu mâna așezată pe o măsuță. Vor fi respectate toate măsurile de asepsie și antisepsie; la nivelul brațului respectiv va fi plasată o manșetă de tensiometru; în timpul dezinfecției tegumentului cu alcool iodat, membrul superior va fi menținut ridicat la zenit, diminuând astfel gradul de umplere vasculară, după care manșeta se umflă până la o presiune de circa 250 mm Hg. Prin această metodă, sângerarea în timpul intervenției va fi minimă oferind
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
paronichia acută se prezintă cu durere locală vie, congestie și tumefacție la nivelul repliului unghial; după un interval de timp poate apărea o flictenă cu conținut purulent. Tratamentul este chirurgical în majoritatea cazurilor (Fig.10.5) și constă în decolarea tegumentului de pe unghie cu sau fără extirparea bazei unghiale sub anestezie locală și pansamente umede. În cazul drenajului corect, nu este necesară antibioterapia, cu excepția cazurilor cu limfangită și/sau afectarea stării generale. 10.2.1.3.2. Panarițiul subunghial Este determinat
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
de acumularea subungheală a puroiului în urma inoculării directe (înțepături) sau prin difuziune de la un panarițiu periungheal. Se poate dezvolta la baza sau la vârful unghiei. Clinic se manifestă prin durere foarte intensă și evidențierea puroiului prin semitransparența unghiei și congestia tegumentelor adiacente. În lipsa tratamentului evoluția este spre complicații: evacuarea spontană a puroiului cu cronicizare și apariția unui botriomicom sau propagare spre profunzime cu interesarea falangei osoase și osteită. Tratamentul constă în excizie parțială sau totală (enucleerea) unghiei, lavaj cu soluții antiseptice
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
2.2.1. Panarițiul pulpar Reprezintă infecția pulpei degetului. Septurile conjunctive dintre derm și periost limitează parțial extinderea inflamației, dar creează, prin inextensibilitatea lor, tensiuni mari cu riscul apariției necrozei ischemice. Clinic se manifestă prin tumefacție locală, durere vie, pulsatilă; tegumentele sunt congestive sau palid cianotice (ischemia). Frecvent se asociază limfangită și adenopatie satelită. Evoluția spontană este fie spre fistulizare, cu remiterea parțială a simptomatologiei, fie spre osteită falangiană. Tratamentul este conservator până la apariția puroiului cu aplicarea tuturor măsurilor descrise. În
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
spre fistulizare. Tratamentul chirurgical constă în incizie longitudinală laterală pe linia Marc Iselin (Fig.10.7), între pliurile de flexie, cu menajarea pachetului vasculonervos. Excizia se face până în țesut sănătos. Extensia supurației poate impune incizia ambelor fețe laterale ale falangei. Tegumentul necrozat se excizează, defectul restant urmând a fi acoperit cu lambouri cutanate de vecinătate (homosau heterodigitale, „de la distanță” etc.). Beneficiul drenajului lamelar este discutabil, după unii autori fiind chiar contraindicat [5]. Îngrijirile postoperatorii constau în: antibioterapie, imobilizare, pansamente zilnice. 10
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
vascularizației osoase, rezultând o necroză ischemică asociată cu necroză septică. Poate surveni și după o fractură deschisă. Se poate localiza la orice nivel, dar mai frecvent la falanga distală, favorizat de particularitățile anatomice ale acesteia. Clinic se constată deformarea falangei, tegumente violacei, fistulă trenantă. Evoluția mai lungă după un panarițiu subcutanat sau superficial, explorarea traiectului fistulos care conduce la os, precum și radiografia în cel puțin două incidențe, stabilesc diagnosticul. Semiologia radiologică include următoarele aspecte: osteita: structură palidă a osului, aspect „vătuit
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
dorsal. Durerea se accentuează la mobilizarea policelui. Tratamentul constă în incizie situată lateral de pliul de opoziție al policelui, paralel cu acesta. Dacă colecția este prezentă și în spațiul comisural, se completează cu o contraincizie pe fața dorsală, păstrând intact tegumentul comisural. 10.3.2.2. Flegmonul mediopalmar Se poate produce în urma unei infecții supra-aponevrotice sau prin inoculare directă. Se prezintă sub 2 forme clinice, pretendinos și retrotendinos: flegmonul mediopalmar pretendinos se dezvoltă între aponevroza palmară superficială și tendoanele flexorilor. Poate
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]