1,816 matches
-
a liricii române contemporane. Remarcabilă este însă nu numai valoarea acestui poet prea puțin cunoscut deocamdată publicului, ci și deschiderea poeziei sale, pe care o scrie cu o mare îndrăzneală a imaginației și a spunerii, cu o concentrare uneori aproape telegrafică, împinsă până la (aparenta) stângăcie și obscuritate. După precedentul conceptului de „roman total”, s-ar putea vorbi în acest caz de o poezie totală, prin raportare la existență, în cel mai dezmărginit sens al ei. Toate lumile și toate contrastele posibile
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
În condițiile În care, În acele momente, Mihail de Giers nu se afla În România, cel care s-a ocupat de rezolvarea acestei situații din partea legației ruse a fost Însărcinatul cu afaceri Lermontov. Decizia acestuia de a adresa un protest telegrafic ministrului român de externe Lahovary prin care cerea ca drapelul românesc de pe navă să fie coborât nu a fost pe placul Regelui Carol I. Răspunsul ministrului român nu s-a lăsat așteptat: „autoritățile române au procedat corect: trebuiau să supravegheze
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
foarte activă. Încurajat de succesul comercial obținut și de creșterea tirajului până la cinci mii de exemplare vândute prin abonament sau cu numărul, Cazzavillan se hotărăște să editeze un cotidian, pentru a oferi cititorilor „cele din urmă știri din lumea întreagă telegrafice și telefonice”. U. apare sub direcția editorului, care era și proprietarul tipografiei. În alegerea denumirii el se inspiră, așa cum mărturisește, de la Ioan Genilie, care în 1845 scosese la București prima gazetă cu acest titlu. Noul ziar va ieși dimineața, în timp ce
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
interesează elaborarea limbajului, identificarea și înțelegerea simbolurilor verbale sau scrise (surditate și cecitate verbală); - afaziile sintactice sunt reprezentate prin două forme clinice: agramatismul lui Pick, în care tulburările privesc, în mod predominant, elaborarea frazelor, bolnavul utilizând un stil de limbaj telegrafic cu o structură gramaticala elementară, paragramatismul lui Kleist, în care, deși în parte este conservată sintaxa, individul o utilizează greșit, rezultând „jargonofazia”; - afaziile nominale, cuprind următoarele tipuri de tulburări: afazia nominală motorie a lui Lichtheim sau afazia transcorticală a lui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale schizofreniei. b) Tulburări ale conținutului vorbirii: coprolalia, ticurile verbale, aritmomania la obsesivi. c) Modificări calitative și de utilizare ale limbajului, cum ar fi: - tulburările de limbaj din sindromul Ganser, schizofrenie sau isterie, - limbajul eliptic cu lacune sintactice sau stilul telegrafic, uneori enigmatic, - limbajul afectat sau manierist ca ton, utilizarea perfrazelor, prețiozitate, formule cântate, din cursul schizofreniei, - limbajul pueril din demențe, - stereotipiile verbale și perseverarea din cursul melancoliei sau schizofreniei, - neoformațiile verbale (neologisme, schizofazie, glosolalie) întâlnite la bolnavii schizofrenici. Făcând o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinice, așa cum se poate vedea mai jos: Paralogismul, descris de Tanzi este un cuvânt existent în limbă, dar căruia bolnavul îi atribuie un sens diferit. Agramatismul, descris de Küssmaul, este a tulburare de ordonare sintactică putând merge până la forma stilului telegrafic. Paragramatismul descris de Bleuler, specific schizofreniei, este reprezentat prin expresii bizare, neoformații verbale etc. Schizofazia, menționată prima dată de Kraepelin, desemnează „confuzia verbală” și ea reprezintă o varietate a formei descrisă de Bleuler. Este un limbaj de tip pseudoincoerent, pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Codurile" Codurile sunt utilizate pentru a putea transmite unele construcții predefinite din domenii diverse, de regulă din afaceri, prin intermediul lor. De exemplu, codul 500 ar putea să însemne „De efectuat recepția cantitativă și calitativă a mărfurilor expediate”. Odată cu generalizarea serviciilor telegrafice, pentru diminuarea prețului pe mesaj, s-a apelat la un astfel de sistem. De regulă, sunt două rânduri de cărți: una conține ordinea crescătoare a codurilor și, în dreptul lor, semnificația în clar; alta conține semnificația în clar, în ordine alfabetică
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
din Sibiu, pe care îl va absolvi la seral în 1966, când se înscrie la Facultatea de Electromecanică a Institutului Politehnic din Cluj. Între 1955 și 1958 lucrează la Sibiu ca zidar, difuzor de presă, muncitor necalificat, transportor, sudor, curier telegrafic, presator de mase plastice. Din 1960 intră în redacția ziarului „În slujba Patriei”. În anii studenției colaborează la emisiunile Studioului de Radio Cluj, iar la absolvirea facultății obține repartiția la secția economică a Studioului, unde activează până în 1971 (în ultimii
MUSTAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288334_a_289663]
-
minată de conveniențele socioprofesionale sau conjugale. O duritate energică, dar marcată de rictusul obosit-sarcastic. Un spirit însingurat din orgoliu și scepticism, ironic sau agresiv în fața convenției. În diferite ipostaze, acest erou-narator generic traversează toate textele lui O. Fraza scurtă, uneori telegrafică, indecizia și alternarea planurilor narative, relatarea indirectă și dialogul economic, frust, uneori, sau ambiguu, elementele argotice și notația rapidă, întretăiată de monologuri interioare contribuie la configurarea caracterelor. Așa se întâmplă în nuvela titulară a volumului Între două trenuri, povestea unui
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
Țepeluș. În articolul Programul, din fruntea primului număr, se arată că publicația se va ocupa și de „întâmplările locale, din toate părțile locuite de români”. Rubrici mai importante: „Urzică Scandalgrafescu”, „Cocoana Gurădulce”, „Sus, Marcule”, „Stan Pățitul”, „Din filosofia lui Amnariu”, „Știri telegrafice”, „Baba Hârca”, „Umblând printre oameni”, „Vuța și Chiva”, „Poșta Calicului”. Sunt publicate versuri, proză, scenete de profil, dar și sentințe morale sau articole politice pe ton grav, precum și lirică sentimentală. Se reproduc pagini din G. Ranetti, G. Topîrceanu (Romanță autumnală
CALICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286033_a_287362]
-
oamenii care au doi cai sunt întemnițați. În pădure? Dar cum să trăiască acolo cu un copil de opt ani în nopțile alea încă reci?“ Închipuindu-și fuga asta, vedea țara întreagă populată de activiști, încurcați în gheme de panglică telegrafică... Se apropiau. Nikolai se aplecă, scoase un smoc de iarbă uscată care se înfășurase în jurul brăzdarului, iar cu cealaltă mână verifică ascunzătoarea: în făgașul rotunjit din capătul brazdei, degetele lui atinseră mânerul unei securi. Acum se simțea eliberat. Nu mai
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
propus de Taylor, prin care se fixează gradul de redundanță a mesajului, adică excesul relativ de semne, raportat la ceea ce este strict necesar pentru a ajunge la aceeași cantitate de informație și pe care nu o mai putem suprima: stilul telegrafic, de pildă). Premisa, preluată din teoria informației, ar fi următoarea: „cu cât mesajul este mai redundant, cu atât este mai inteligibil” (A. Kientz, 1971, p. 52). Cu titlu de exemplu, vom aminti câteva rezultate ale unor studii de măsurare a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fluieră” Ziariștii cu experiență au grijă să-i avertizeze pe colegii mai tineri că nu există text din care să nu poți tăia cel puțin jumătate. Concizia (a vorbi mult în cât mai puține cuvinte) îmbracă felurite aspecte: rezumat, scris telegrafic etc. Să nu confundăm însă concizia cu școlărismul. În funcție de subiect, de genul abordat, de stilul și formatul publicației, orice text va fi supus unor constrângeri de dimensiune. Prin urmare, concizia funcționează în mod diferit: într-un fel în știre și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să subsiste o dispozițiune de la care ar atârna în viitor o amintire dureroasă pentru națiunea rusă, pe câtă vreme schimbul propus nu pare a fi contrariu intereselor României"365. În aceste condiții, la 28 iunie 1878, ministrul României la Berlin, Vârnav-Liteanu, transmitea telegrafic la București că pentru trasarea frontierei de sud a Dobrogei se stabilise ca aceasta să pornească de pe malul Mării Negre, de la 5 km sud de portul Mangalia și să ajungă pe malul Dunării în apropiere de Silistra 366. Tratatul de pace
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pavagiul Babadagului. Casele în mare parte ruinate, foarte puțin higienice. Abia de câtva timp s-au construit câteva clădiri noue"792. La Babadag era staționată o companie din Regimentul 33, având o cazarmă. În oraș exista un oficiu poștal și telegrafic, o farmacie și două hoteluri. Orașul avea: 765 de case, 4 bordeie, 10 hanuri, 21 de băcănii, 13 mori și 201 fântâni. Una dintre cele mai vechi clădiri din oraș era geamia construită de Ali Pașa în anul 1622. Aici
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Sulina a "intervenit a se publica prin Monitorul Oficial o mulțumire pentru purtarea sa exemplară"962. De asemenea, printr-o adresă datată 31 august 1880, administratorul Ștefan Sturdza solicita Direcțiunei Generale a Telegrafelor și Poștelor "a se stabili o linie telegrafică la Chilia Veche"963. În acest sens, "pentru stabilirea acestei linii, cetățenii urbei Chilia Veche au oferit localul, mobilierul și lucrul gratis"964. În scopul instalării liniei de telegraf "s-a stabilit comunicație pe uscat de la Sulina la Chilia, s-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Chilia Veche au oferit localul, mobilierul și lucrul gratis"964. În scopul instalării liniei de telegraf "s-a stabilit comunicație pe uscat de la Sulina la Chilia, s-au făcut podețele necesarii, rămâne numai a se îngropa stâlpii și așeza firul telegrafic, și încă în toamna aceasta sper că telegraful va corespunde și cu Chilia Veche"965. În același raport înaintat în anul 1880 de către administratorul plășii Sulina prefectului județului Tulcea se specifica faptul că "se fac prin orașe plantațiuni de arbori
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ca urmare, la 6 iunie 1898, a fost emis la București un decret regal care autoriza "consiliul județului Constanța (...) să adopte proiectul pentru construirea unui pod pe șoseaua Constanța-Hârșova"2139. La 12 iunie 1898 prefectul județului Constanța, Luca Ionescu, informa telegrafic ministerul de Interne că sesiunea extraordinară a Consiliului General al județului Constanța s-aîncheiat, ca urmare a rezolvării tuturor punctelor de pe ordinea de zi2140. La 4 februarie 1898, cu puțin timp înainte de convocarea sesiunii extraordinare a Condiliului General al județului Constanța
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la 3 octombrie 1902; Ernest Miclescu, subprefect al plășii Babadag, numit la 25 septembrie 1900 și Petre Crăciunescu, ajutor de subprefect la plasa Babadag, numit la 10 februarie 19022538. La 30 octombrie 1902 prefectul județului Constanța, Scarlat Vârnav îl anunța telegrafic din Constanța pe ministrul de Interne în legătură cu întrunirea în sesiune ordinară a consiliului județean "în ziua de 15 octombrie curent"2539. În cursul primei ședințe a consiliului județean "s-a constituit biroul astfel: domnii Panait Holban și Ali Cadâr, vicepreședinți
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
postul telefonic de la Ghiolpunar, cât și cel din Enișemlia, nu au fost puse în funcțiune. La Ghiolpunar acest lucru nu a fost posibil din lipsă de personal, iar la Enișemlia, ca urmare a faptului că acolo funcționa deja un oficiu telegrafic. Cu toate acestea, prefectul județului Constanța arăta că "toate birourile telegrafice din acele localități unde s-a instalat telefon urmează să se desființeze la 1 aprilie 1903"2632. De altfel, în cursul anului 1903 urmau a fi inaugurate linii telefonice
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fost puse în funcțiune. La Ghiolpunar acest lucru nu a fost posibil din lipsă de personal, iar la Enișemlia, ca urmare a faptului că acolo funcționa deja un oficiu telegrafic. Cu toate acestea, prefectul județului Constanța arăta că "toate birourile telegrafice din acele localități unde s-a instalat telefon urmează să se desființeze la 1 aprilie 1903"2632. De altfel, în cursul anului 1903 urmau a fi inaugurate linii telefonice în toate comunele din județul Constanța. În cuprinsul raportului prezentat de către
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a domnilor Hagienoff și Câmpeanu"2695. Printr-o telegramă expediată din Tulcea și primită la ministerul de Interne la 25 aprilie 1903, prefectul județului Tulcea solicita autorizarea Consiliului Județean, aflat în sesiune extraordinară, să realizeze "răscumpărarea de la stat a liniei telegrafice Sulina-Chilia Veche spre a servi ca linie telegrafică județeană"2696. La 17 august 1903 orașul Constanța a fost vizitat de către primul ministru Dimitrie A. Sturdza însoțit de către ministrul de Interne, domnul Vasile Lascăr. Cu această ocazie, în prezența prefectului județului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
telegramă expediată din Tulcea și primită la ministerul de Interne la 25 aprilie 1903, prefectul județului Tulcea solicita autorizarea Consiliului Județean, aflat în sesiune extraordinară, să realizeze "răscumpărarea de la stat a liniei telegrafice Sulina-Chilia Veche spre a servi ca linie telegrafică județeană"2696. La 17 august 1903 orașul Constanța a fost vizitat de către primul ministru Dimitrie A. Sturdza însoțit de către ministrul de Interne, domnul Vasile Lascăr. Cu această ocazie, în prezența prefectului județului, domnul Scarlat Vârnav, și a primarului orașului Constanța
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
domnul Luca Ionescu, prefectul județului Tulcea, acesta fiind bolnav, motiv pentru care nu a putut lua parte la ceremoniile prilejuite de vizită. Părăsind portul Tulcea, vaporul pe care se afla familia regală s-a îndreptat spre Sulina. Trecând prin fața Oficiului telegrafic din satul Principele Carol, familia regală a fost salutată de către locuitori și autoritățile din zonă, în fruntea cărora se afla domnul Martinian, subprefectul plășii Tulcea. De asemenea, locuitorii satelor Carmen Sylva, Gorgova, Floriile și Ciamurlia i-au salutat de pe mal
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
G. D. Nebunelli & fiii, Galați, 1880, passim. 508 Mihai Ionescu Dobrogeanu, Dobrogea în pragul veacului al XX-lea..., p. 414. 509 Vezi Romulus Seișanu, op. cit., p. 191. 510 Ibidem. 511 Ibidem. 512 Ibidem, p. 190. 513 Ibidem. 514 Vezi raportul telegrafic adresat guvernului de către Mihail Kogălniceanu. 515 Stoica Lascu, Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei, vol. I, doc. nr. 18, Constanța, 1999, p. 101: Vezi Steaua Dobrogei, I, nr. 14/27 noiembrie 1879, pp. 1-2. 516 S.A.N.I.C., Fond Ministerul de Interne
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]