142,601 matches
-
înscrisă o "încheiere" pe cît de "simplă" pe atît de deconcertantă: "cugetul românesc nu are, pe linia lui firească, vocația filosofiei"! Deoarece n-avem o "problematică a devenirii" și nu sîntem în stare a filosofa, precum grecii și germanii, pe "temeiul dezintegrării omului în lume"! Punct de vedere capricios, care pune sub un greu semn de întrebare nu numai judecățile lui C. Noica asupra predecesorilor săi, din care am citat, dar, în definitiv, și propria sa operă filosofică! Constantin Noica, Pagini
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
În orice caz, în aceeași carte în care se vorbise cu căldură despre nobila origine a românilor sau despre însușirile hotărîte, cum ar fi cea de bravură, în aceeași carte în care pledează parcă pentru români, Cantemir se grăbește, fără temei adesea, să-i și critice. E ceva inconsistent, e o lipsă de armonie în sufletul său înstrăinat. Inima, elanurile lirice ale gîndului îl îndreaptă spre înțelegerea țării sale așa cum este, spre justificarea stării ei de inferioritate; conștiința lui de european
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
-ți umple ție gura -/ E-o muncă foarte grea literatura...". Fulgerat de gânduri sumbre", dezamăgiri, tristeți, poetul nu-și pierde încrederea totuși, în nobila-i îndeletnicire "Cât timp în mână tot mai ții condeiul/ În tine află-ți rostul și temeiul/ Și-n plopii tăi înalți cu frunza rară." Dar nu atât nostalgia timpului trecut impresionează aici, cât mai ales un fel de umor trist, aș spune, aproape macabru, un fel de râs printre lacrimi, datorat împrejurărilor, așa ca în Sonetul
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
al ființei"". Așadar Noica a fost acceptat și preluat pentru că, prin scrierile sale, a venit în întîmpinarea naționalist-ceaușismului. Trebuia relevat, cred, că, de fapt, discipolii săi păltinișeni l-au salvat pe Noica de protocronism, spre care ața îl trăgea cu temei. Cartea d-lui Costică Brădățean e scrisă cam la repezeală, folosindu-se de ample citate din scrieri recente pe care le folosește prea mult (în locul chiar al propriilor aprecieri) în text, în capitole speciale, prea abundent pentru a nu pune
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
de tip avangardist. O libertate care se manifestă prin apelul la asociațiile cele mai diverse, prin recursul la un limbaj insolit, răspunzînd iluziei unei asimilări a realului grație dispariției normelor ce prevedeau abordarea lui doar pe anumite secțiuni și în temeiul unui discurs canonic, ceea ce duce la conștiința tot mai accentuată a depoetizării, recte a îndepărtării de o tradiție anchilozantă. E o libertate meditată, elaborată. O libertate ce constă în aplicarea, nu lipsită de acuratețe, a unui set de procedee decelabile
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
care recuperarea sensurilor vârstei eroice - illo tempore -, urma să traverseze interregnul fanariot, care nu îndeplinea nici măcar funcția de ancien regime. Dar ce arunci și ce păstrezi în acest timp baroc al metamorfozelor pripite? Legitimă, întrebarea și-o pusese cu mult temei și Tocqueville. Iat-o într-o formulare emblematică: "Noi însă când ne-am desprins de starea socială a strămoșilor noștri și am azvârlit de-a valma în urma noastră instituțiile, ideile și moravurile lor, noi ce am luat în schimb?"3
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
știință și integritate", fără a sprijini meritul și întrucât "numai votul cetățenilor nu-l face pe om nici mai cuminte, nici mai onest, nici mai muncitor de cum a fost", un "guvernământ" ratează legitimitatea autentică 20). Conservatorismul cugetării politice eminesciene are temeiul în concepția sa organicistă cu privire la evoluția civilizației. Dar cum fenomenul arderii etapelor a devenit o fatalitate pentru societățile întârziate din Răsărit, aruncate în postura de a alege între imitarea modelului capitalist occidental și o nouă marginalizare istorică, nici Eminescu nu
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
societățile întârziate din Răsărit, aruncate în postura de a alege între imitarea modelului capitalist occidental și o nouă marginalizare istorică, nici Eminescu nu s-a sustras logicii istoriei, propunând soluții conservatoare. Rezistența la eroziunea timpului a operei sale politice are temeiul în diagnosticul lucid al efectelor perverse ale capitalismului în România. Iar cum acesta nu s-a finalizat integral niciodată la noi, ca într-o poveste fără sfârșit, Eminescu rămâne contemporanul nostru. Note: 1. Cl. Karnoouh, Românii. Tipologie și mentalități, București
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
Ce este de reținut ca fiind fundamental în conceptul de identitate regională? în primul rînd șansa acordată oricărei persoane de a deveni coparticipantă la activitățile din sfera publică în absența criteriilor limitative de proveniență rasială, etnică, religioasă, lingvistică sau în temeiul numărului colectivității din care provine". în contextul studiilor despre postcomunism ("ca o variantă răsăriteană a studiilor de "Postcolonialism" din Apus", Corin Braga în Cuvînt înainte), importantă este înțelegerea (și depășirea) distorsionării pe care comunismul a produs-o în imaginea identitară
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
e sensibil la asemenea reluări blasfematorii, după cum vom vedea în povestea care dă titlul volumului. Dacă ne gîndim, mai departe, la Miron și frumoasa fără corp și mitul adiacent, interpretarea devine și mai posibilă. Și apropierile pot continua, oarecum cu temei, pentru că atunci cînd scrii o poveste cu un asemenea subiect, originalitatea e doar o aparență. De la Metamofoza lui Kafka și pînă la filmele SF, o largă plajă de analogii sînt posibile. Și încă una, poate mai puțin adecvată subiectului, dar
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
să dea de gândit dincolo de revelația contabilităților de campanie. Este interesant să constați însă existența unei emfaze sufocate de drepturilor individului - și în același timp ineficiența acestui individ ca ipoteză chiar pentru analiști. Insul ireductibil, neasimilabil, nu a devenit încă temei suficient pentru fapte; el nu are încă bun de tipar prin redacții pentru a simți, gândi și hotărî de unul singur. Ceea ce trece drept analiză rămâne cel mai adesea doar o colecție de ticuri obsesionale și de denegări. Analistul deturnează
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
fatalism mineral, el nu atinge nici măcar pragul minim al conștiinței stării în care se află. 9. Eliminarea paternalismului ca argument al neimplicării guvernanților în viața comunității: raționalizarea preferată pentru un totalitarism echivalent, cel al indiferenței cinice. De cealaltă parte, sunt temeiuri să credem că o conduită punctual revendicativă a individului constituie, dincolo de rezultatul concret, o sursă de robustețe psihică și de autocunoaștere. Imobilismul lui actual nu face decât să-i întrețină și să-i adâncească angoasa multiformă care transpare în anomia
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
urzeală de împrejurări și concepte autorul însemnărilor își transpune propriile ipoteze de lucru. Pasiunea sa este genuină, proteică și longevivă. Propensiunii gospodărești la sistem el îi opune, cu o mai fluvială vioiciune și nestatornicie, fragmentul aluvionar. Nu e lipsit de temei să presupunem că forța risipită a cărții semnifică nu ratare ori irosire, ci voia firii autorului - chiar peste voia lui. Consecințele bune ale acestei "strategii" sunt un ton liber asumat, curgător, absența salutară a mizanscenei și transparența confortabilă a bibliografiei
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
Reflecții asupra fundamentelor culturale ale filosofiei, Constantin Aslam își recunoaște o dublă calitate: de istoric al ideilor și de hermeneut. Sarcina sa se dovedește în acest fel și ea dublă, nefiind oricum ușoară, din varii motive - precum abundența lucrărilor consacrate temei ori pasiunile iscate în jurul acesteia. Deși s-ar părea că urmează un drum de mult asfaltat, asfixiat și supus la tot felul de restricții de circulație, autorul Palimpsestului îmi lasă, dimpotrivă, impresia împrospătării unor idei mai vechi printr-altele noi
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
s-a invățat pe sine și ne-a învățat și pe noi să cunoaștem, să iubim lumea cea mare a jazz-ului. A făcut-o cu pasiune, cu înțelepciune, cu clarviziunea celui care țintește departe, cu clarviziunea constructorului care rostuiește temeiuri dintre cele mai importante. Iancsi a dat consistență, a dat identitate lumii jazzului bucureștean începând cu anii '60. A descoperit și a format, a lansat talente tinere, a creat o emulație a acestora, a descoperit-o și a lansat-o
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
puțin artistică) dirijată, tendențioasă, ,,profitabilă". Nu întîmplător, teoreticianul ce-l minimalizează pe E. Lovinescu exultă în speță la ideea unei societăți civilizate într-o perspectivă iluministă, exclusiv laică și raționalistă, ostentativ atent la indicii ,,progresului" material... Esteticul e demonizat în temeiul unui materialism funciar, ce respinge toate formele de transcendență (arta fiind și ea, în felul său, o transcendență!), făcîndu-se a nu vedea marea, ireductibila sa complexitate, care include, așa cum democrațiile generează propria lor negație politică, și virtualitățile autocontestării sale, sub
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
izvoare cercetate în toate cotloanele și în profunzimea lor, ducând, astfel, mai departe, în primul deceniu al comunismului, făclia cercetării nepoluate de ideologii. Iar scrierea de romane îl situa în chiar centrul creației beletristice. Tânărul își întemeiază o familie, pe temeiul afecțiunii și afinității, devine părinte și-și petrece vacanțele studioase la Miorcani, moșia părintească din nordul Moldovei, unde află tihnă și mediul ideal de confort spiritual, pentru scris. Este un intelectual nu numai prin înzestrare genetică, dar și printr-o
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
scumpe Dle Președinte, cincizeci de ani de cînd am prezentat Facultății de Teologie din București, teza mea de licență Minunea din drumul Damascului - argument apologetic. Este o încercare juvenilă, corectă și încă lizibilă ca literatură, dar pripită și insuficientă, ca temei apologetic. Voiam, prin ea, să exprim convingerea mea definitiv cîștigată la lectura Faptelor Apostolilor, că convertirea lui Saul, mandatarul Sanhedrinului, este un fapt istoric, prin nimic explicabil, decît printr-o minune. Din convertirea lui Saul înțelegem puterea lui Iisus Christos
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
micul dejun cu ochii umflați de plâns, tot mai lugubră și autoritară. Nici fratele meu, nici eu n-am mai fost vreodată așa de fericiți ca atunci, dar eu eram gata s-o suport până la sfârșit, căci știam că oricum temeiurile ei aveau să fie mai puternice ca ale noastre. Fratele meu, în schimb, o înfrunta cu toată ardoarea firii lui, și vara fericită ajunsese să fie un iad. Episodul cu țiparul a fost ultima picătură. Chiar în noaptea aceea, pe când
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
evocare, ci revelare. Adică acest gen de proză mi-ar plăcea, genul revelatoriu. ș...ț Specialitatea scriitorului, obiectul său, este tragedia și taina." Așa spune naratorul lui Vasile Andru într-una din prozele volumului Cel mai îndepărtat paradis. Și avem temeiuri să credem că această declarație rămîne valabilă pentru tot ce scrie Vasile Andru. într-un fel ea ne orientează lectura și aprecierile. Pentru că, citită din această perspectivă, literatura lui Vasile Andru nu mai poate fi măsurată cu instrumente general-valabile, ci
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
avut cine știe ce miez. E drept că nici raportul n-a fost ce trebuia să fie. O însăilare, mai degrabă, plictisitoare, deși sumară, de informații greu de verificat. Cît îl privește, raportul financiar, la rîndul lui, a reușit doar să ascundă temeiul unor cheltuieli, nu să spună cu adevărat pe ce s-au dus banii. Chiar și așa, Conferința a curs relativ calm spre alegerea președintelui care, în mod vădit, era preocuparea majoră a delegaților. Singura dificultate a survenit după numărarea voturilor
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
postume. Pornind de la numitorul comun al atitudinii de sfidare a convențiilor societății și artei, poetul nostru își va fi conștientizat analogiile dintre biografia sa și cea a modelului: Similitudinea biografică devine cu atît mai expresivă cu cît se stabilește pe temeiul afinității temperamentale și nu al spiritului imitativ. Atitudinea de izolare romantică orgolioasă este deopotrivă "byroniană" și "macedonskiană". Cu anume deliberare, romanticul român din acea etapă traduce din Pelerinajul lui Childe Harold fragmentul Adio, țara mea natală. Plecarea orgolios-demonstrativă, expatrierea voluntară
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
macină nervii" omului de rînd, aducîndu-l astfel la apatie, la indiferentism civic. Orice încercare de schimbare implică o strategie ce se cuvine urmată cu perseverență, însă "românul obosește cam repede". Iar oboseala e un aliat prețios al puterii care, în temeiul ei, își face jocurile. Această oboseală socială, exploatată cu o perversă satisfacție de către clasa politică (Bujor Nedelcovici se referă la legislatura Iliescu, dar dezamăgirea pe care am încercat-o după 1996 ne face a simți observațiile d-sale ca fiind
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
aparență această măsură e justificată, dar, dacă cercetăm lucrurile cu puțină atenție, nu cumva e abuzivă? Procedural vorbind, conducerea Uniunii a admis pînă la alegeri dubla calitate a scriitorilor care sînt și membri ASPRO și ai Uniunii Scriitorilor. Pe ce temei i-a pus să aleagă fără a fi limpezit legal această situație de dublă apartenență? În perioada care a premers alegerilor, dar și în timp ce la asociații se făceau alegeri au apărut în presă reproșuri că după 1989 au fost primiți
Întrebările unui scriitor alegător by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16244_a_17569]
-
p. 320). Coroborând acest veritabil "mit personal" al său cu reveria analogă a unui spațiu închis, concretizată de autori precum Dostoievski, Rozanov, Kafka, Proust, Alecsandri, I. L. Caragiale, M. Bulgakov sau L. Ciocârlie, Ion Vartic reușește să contureze imaginea unui autentic temei psihanalitic al scrierilor acestora, perfect compatibil atât cu compensarea spirituală față de trecerea ireversibilă a timpului, cât și cu regretul și/sau resemnarea față de pierderea cvasi-ireparabilă a inocenței copilăriei. Într-o astfel de perspectivă, apare ca îndreptățită invocarea "rupturii" ca leit-motiv
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]