5,804 matches
-
să-l trimită pe omuleț, tremurând, acolo de unde venise. Blândețea replicii o surprinse. Ați spus un preot? — Oh, nu, se scuză omul. Nu știu din ce sectă ori confesiune e. De ce? E cineva pe moarte? Dr. John păru să priceapă temerile ei și i se adresă Încurajator de pe coridor Înainte de a se strecura pe lângă mâna care-i aținea drumul. Omulețul rămase pentru un moment fericitul martor al unei situații. După ce o savură pe deplin, se apropie: — S-a Întâmplat ceva? Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cerului. — Nu, spuse el, nu puteți face nimic care să mă afecteze. Ea bătu În copertele ghidului Baedeker și el remarcă, nu fără o undă de umor: — Păstrați-l ca un suvenir al Întâlnirii noastre. Mabel se convinse atunci că temerile ei erau justificate - Îi scăpa - și-l țintui furioasă din priviri. Dacă l-aș putea răni cumva, se gândi ea, privind În oglinda din spatele lui succesul, semănând cu Janet Pardoe, care se Îndepărta de ea, atrăgătoare, nemernică și absentă, de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
unui bărbat care se apleca peste-o fereastră, altul de la o femeie care vindea zarzavaturi dintr-o roabă și altul de la un tânăr care Îmbrățișa o fată În umbra unui zid. Își trecu o mână prin păr. Între gândurile și temerile ei, legate de Q.C. Savory și Janet, de Coral și Richard Czinner, se strecură pentru moment o față tânără și rozalie și niște ochi blajini luciră săritori În spatele unor ochelari cu rame de os. — Cred, d’nă, c-aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Constantinopol? — Nu, spuse el. N-am pe cine invita acolo. Și, pentru un moment, gândul la domnul Eckman așternu o umbră peste plăcerea lui. — Cum, În tren? Ea Începu să râdă iarăși, dar de data aceasta mulțumită și lipsită de temeri. — De ce nu? El deveni și mai fanfaron: — O să invit pe toată lumea. Va fi un fel de cină nupțială. Ea Îl tachină: — Fără nuntă. Dar el Începu să fie din ce În ce mai Încântat de idee. — O să-i invit pe toți: pe doctor, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
fără Încetare și murmurând ritmic, În timp ce lacrimile i se scurgeau În jos pe obraji și de acolo ajungeau În mustăți. Ea renunță la orice tentativă de a-l mai ajuta și Încercă să se refugieze În trecut, fugind din fața propriilor temeri, astfel Încât dacă și-ar fi putut gândurile unul altuia, hala s-ar fi umplut cu un amestec foarte ciudat. Sub becurile colorate ce formau titlul spectacolului It’s a Baby, un preot Își trecu sutana peste braț și se repezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
făclie. Dar mâna Îi tremura. Nervii Îi cedau sub povara responsabilităților pe care le avea, chiar dacă n-o lăsaseră de tot. I se părea că, Începând cu o săptămână În urmă, fiecare zi o pusese În fața unei decizii, a unei temeri pe care trebuise s-o ascundă. „Avem oferta aceasta la Constantinopol. O primești sau refuzi. Mai sunt o duzină de fete pe scară“. Apoi Myatt Îndesându-i biletul În geantă, proprietăreasa ei sfătuind-o una și alta, brusca spaimă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Tinsley, care amesteca Încă un cocktail. Cuplurile căsătorite sunt atât de plictisitoare. —Știu. E groaznic, am aprobat eu. Adevărul este că o prietenă măritată nu este la fel de amuzantă ca pe vremea când era celibatară. Trebuie să recunosc că una dintre temerile mele secrete și foarte superficiale În legătură cu măritișul fusese aceea că voi deveni la fel de insipidă ca insipidele mele prietene măritate. Și tu, Lauren, de ce te-ai despărțit de Louis? am Întrebat. Lauren oftă, apoi spuse: Ne-am despărțit pentru că... hmm... Făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
mustră Lauren. Cel mai important lucru, Sylvie, este să-ți faci griji, dar să nu-l lași pe soțul tău să-și dea seama că ești Îngrijorată. Fii neliniștită În tăcere, În sinea ta. Să nu cazi În capcana spiralei temerilor paranoice, chiar dacă asta Înseamnă să vorbești de una singură și să-ți spui că e bine când, de fapt, nu este. Asta este ceea ce am făcut eu când căsătoria mea se ducea pe apa sâmbetei. — Dar căsătoria mea nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
foarte puține lucruri. Se crede că perechea s-a cunoscut datorită unei perechi de butoni Fabergé, expuși la Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg. Cei doi se cunosc de cinci săptămâni, când domnișoara Blount a dispărut de la reședința din New York. Existau temeri că a murit sau că a fost răpită. Când a fost rugată să comenteze, proaspăta doamnă Monterey, strălucind În ciuda celor -20° de afară, spuse: «Salutați-le pe toate prietenele mele din New York din partea mea» și a dispărut În interiorul unui Mercedes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
multe țigări, activitatea grupului, preocuparea pentru finanțare, rândul la cafea și comercializarea literaturii de propagandă - toate acestea erau elemente liniștitoare, de rutină, care o atrăgeau pe Carol. În plus, simțea și eliberarea care decurgea din împărtășirea celor mai tainice dureri, temeri și dorințe în fața unei săli pline de oameni străini, deși în cazul ei beneficiul terapeutic era limitat de o stranie capacitate de a suferi în tăcere. Asta nu e de mirare. Știm deja că așa e Carol. Am remarcat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pe un ton de club de golf. Un șir de glume cu fofoloance, una mai vaginală decât cealaltă. — Juniper, nu ți se pare că astea nu sunt decât expresii ale unei atitudini misogine de-a dreptul demodate? Nu mizează pe temerile și preocupările elementare ale publicului? — Și ce-i cu publicul? — Ce-i cu el? — Nu aprecia numărul? — Ba cred că da. Bull era dezolat. Nu avea chef să se certe. — Și din ce oameni era alcătuit publicul? Și femei, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Competiția Educațională. Măcar vremea bună se menținuse. Numai că exercițiile elaborate de facilitatori fuseseră și mai idioate decât cele din ziua precedentă. Trebuiseră să joace diferite roluri. Medicii își asumaseră statutul de pacient și trebuiseră să dea curs frustrărilor și temerilor aferente. Alan era suficient de sincer pentru a recunoaște față de sine că jocul de roluri de acolo semăna în mod sinistru cu șarada doctor-pacient pusă de curând în scenă de el și de Bull. Dar, așa cum am observat și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
tocmai această infinitate ni se pare mai târziu lucrul cel mai plictisitor cu putință. Ne trăim viețile cu politețea studiată și alienantă a locuitorilor unui mare oraș; le comunicăm telepatic colegilor de suferință: „Știu că ești interesant, avem speranțe și temeri unice, chiar și viziuni cu un anumit grad de perspicacitate. Dar azi nu vreau să știu nimic din toate astea! Ding!“ Acestea fiind spuse, cine îl poate învinovăți pe Alan? Mai exact, cine s-ar deranja să-l acuze pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
În noapte, desfășurată În mare viteză undeva la periferia experienței umane obișnuite, normale; Rowe simțea un fel de nostalgie a acestei lumi obișnuite, normale: ar fi vrut să se Întoarcă printre oamenii cu cămine și copii, cu iubiri calme, cu temeri și năzuințe comune. Tocmai o astfel de lume Îi făgăduia amintirea Annei, pe care o purta În Suflet ca pe-o scrisoare tainică. Nostalgia lui era ca un prim simptom al maturității, cînd aventura Încetează brusc de a mai exercita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
DA sună afirmativ) ar împinge electoratul în confuzie. Motivul real este că DA tinde să devină veritabila alternativă la dominația PSD-istă, alianța începând deja (după ultimele sondaje) să sufle, procentual, în ceafa partidului guvernamental. Un alt eveniment ce mărturisește temerile puterii că mesajul triumfalist nu ajunge - în lipsa datelor concrete - pentru convingerea electoratului este «năpârlirea» programată a «tribunului» PRM-ist, C.V. Tudor. Transformarea lui peste noapte în mielușel vizează două scopuri, ambele favorabile PSD-ului. Mai întâi că, renunțând la monopolul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nu numai de un pacifism primejdios, ci și de un umanitarism prefăcut. Să nu ne încredem în narcoticele morale, menite să abată atenția naivilor de la groaznicele realități ce se pregătesc.” Despre această omenire „asaltată de atâtea griji și de atâtea temeri”, același autor scria: „Nimic nu caracterizează, poate, mai bine vremurile tulburi prin care trecem, decât ceea ce s-a numit, nu fără dreptate, războiul ideologiilor. [...] Ideile cele mai diferite, cele mai contradictorii chiar, cu privire la formele de viață, individuală și colectivă, politică
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
au tras în populație, dacă au existat) și accesul la dosarele întocmite de fosta securitate. Aceste probleme au fost tergiversate cu bună știință și nu din lipsă de timp sau din alte motive. Noi trebuie să ne eliberăm de povara temerilor și grijilor prea mari. Unii, din neputință sau teamă au preferat o existență liniștită și cenușie în lipsa multor libertăți. Încă se păstrează la noi acea mentalitate veche de sclav și rămășițe din cultul anonimatului și egalității din perioada comunistă. Înainte
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
străzi întunecate, ne-am fofilat printre blocuri rău-prevestitoare și am mers și mers până când ne-am oprit în dreptul unui teren viran, năpădit de bălării. - Am ajuns, zise moșul. Nu se vedea nimic, nici o fabrică, nici o sticlă. I-am transmis bătrânului temerile mele. A zâmbit. - Stai să iasă luna, zise. Care astru tocmai făcea duș în spatele unor nori. Am așteptat, privind câmpul gol, ascultând zgomotele mașinilor care se vânzoleau pe autostrada din fundul scenei. Într-un târziu apăru și luna, dezvăluind o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
cu toptanul. Soția mea a zis că va trebui trimis la o școală particulară, cu profesori mai buni, care să-l facă să scrie mai frumos, dar eu mă temeam că nu ne putem permite așa ceva. Când mi-am exprimat temerile, ea s-a supărat foarte tare. — Dacă tu nu-ți permiți să i le plătești, mi-a replicat, voi apela la o instituție de caritate de care am auzit și o să-i rog să plătească ei taxele. — Nu există astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
știu. Se întoarseră la Agenția de Detective Nr. 1. Mma Ramotswe nu era la birou, așa că Mma Makutsi îi dădu unchiului una din cele două bancnote de cincizeci de pula și se așeză la mașina de scris să dactilografieze raportul. „Temerile clientului sunt întemeiate“, scrise ea. „Soția lui se întâlnește cu același bărbat de mai mulți ani încoace. Este soțul unei femei bogate și, pe deasupra, catolice. Femeia bogată nu știe nimic despre toate acestea. Băiatul este fiul acestui bărbat, nu al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
are nimic de-a face cu tine, îl liniști ea. Trebuie să merg să stau de vorbă cu o persoană în seara asta. E în legătură cu fiul doamnei Curtin. Iar persoana pe care trebuie s-o întâlnesc mă îngrijorează. Îi relată temerile ei. Îi povesti că, deși știa că-i puțin probabil ca un economist de la Universitatea din Botswana să se dedea la violență, e, totuși, convinsă de firea lui diabolică, iar asta o face să nu se simtă în apele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
chilianul, rămînÎnd nemișcat și În tăcere, cuprins de groază, pînă cînd somnul Îl răpunea, pentru douăsprezece ore, cît dura Întunericul la acele latitudini ecuatoriale. Cu trecerea timpului, Mendoza și el deveniră complici, cu toate că pomenita complicitate se limita la Împărtășirea acelorași temeri și pedepse, fiind neputincioși să conceapă un plan care să le Îngăduie să scuture jugul sclaviei. Între timp, Iguana Îi păzea. Nu știau cînd, nici În ce fel, Însă chiar dacă uneori treceau două sau trei zile fără să-l vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
asupra de măsură venerând-o pe regina absolută. Seth nu mă va iubi niciodată. Nimeni nu mă va mai iubi vreodată. Brandy așteaptă să ia cartea poștală și s-o citească tuturor. Brandy așteaptă să-mi citească cele mai crunte temeri lumii, dar nu-i dau cartea poștală. O sărut eu însămi cu buzele pe care nu le am și las vântul să mi-o ia din mână. Cartea poștală sare sus, sus, sus către stele și-apoi cade spre și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
poștală de la Seth. Cu toții ne autodescompunem. Mai scriu pe o carte poștală din viitor, și Brandy o citește. Când nu știm pe cine să urâm, ne urâm pe noi înșine. O pală de curent ascensionar îmi ridică cele mai groaznice temeri de pe plasa antisuicid și le poartă în depărtare. Seth scrie și Brandy citește. Trebuie să continui să te autoreciclezi. Eu scriu și Brandy citește. Nimic din mine nu e original. Sunt efortul combinat al tuturor celor pe care i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
interiorul lui albastru de sicriu, așteaptă să ne ducă la un hotel frumos. Pe parbriz e un bilet de amendă, dar când Brandy se duce val-vârtej să-l rupă, biletul e o carte poștală din viitor. Poate cele mai groaznice temeri ale mele. Pentru ca Brandy să-i citească lui Seth cu voce tare. Îl iubesc pe Seth Thomas atât de mult că trebuie să-l distrug... Chiar dacă eu compensez cu asupra de măsură, nimeni nu mă va dori vreodată. Nu Seth
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]