40,247 matches
-
din imagini de sugestivă materialitate. Efemerul aparențelor, al cărnurilor deposedate de transcendența spiritului vital este sugestia ultimă a acestor versuri gravate cu acuitate senzorială extremă în relieful contorsionat și contras al poemului. Poezia are o structură mai degrabă dramatică, iar tensiunea lirică provine din aglomerarea de detalii din sfera visceralului, din domeniul metrialității imanente a trupului. O senzație de reificare pătrunde în spațiul poemului, mecanica viului este înlocuită treptat cu o inerție a cărnurilor ce nu mai transmit nici un fel de
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
ele însele spre zarea nesfârșită. Mai ales în Soare de noapte, motivele recurente sunt chiar cele ale tăcerii, absenței, solitudinii, numelui și fără-de-numelui, luminii în care se pierde totul. Sub aceste semne ale aproape-nimicului stau, însă, straturi de viață secretă, tensiuni ale așteptării, reverii ale apropierii de celălalt, tăcerile sunt dense de voci dizolvate, de cuvinte subînțelese. Între peisaj și privitorul-contemplator jocul dintre apropiere și distanțare e permanent, cuvântul caută obiectul, lucrurile mor în cuvinte și rămân veșnice în cei ce
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
retrospectiv devine o inteligentă, înțelegătoare în definitiv, despărțire de trecutul trăit traumatic, frenetic, și relatat cu luciditate ironică. Absurdul și fantasticul demonic, bizar și imprevizibil, este urmat cu energie narativă și gust pentru experiment (relatarea la persoana a doua), la tensiunea cea mai înaltă a ironiei și lucidității, și în Hărțuiala, 1984, o rememorare a anilor de studii juridice ai mereu prezentului anchetator. În primul plan al interesului literar se află Dănuț Bărbosu, un tânăr capricios, capabil de orice dedublare, personaj
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Deschid Reasece-ul și citesc: “Criza cuvintelor nu trebuie în nici un caz să legitimeze inerția spiritului nostru în raport cu ele, incapacitatea au lenea de-a le trezi din somnul banalității s.n.). Și mai departe: ...tensiunea zmulgerii cuvintelor din anonimatul conversației diurne... (s.n.)” Și încă: “vorbim și scriem prea mult...” Și iar, fericit, fericit de exactitatea flăcării subțiri ce dansează ca deasupra comorilor: “Poezia, oricum, ar trebui să exprime starea de urgență (s.n.), starea de necesitate
O rugă sfîșietoare a cuvintelor către Cuvînt! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12976_a_14301]
-
și mie și operei mele, erosul, carnea, cu toate invitațiile lor la scepticism, la epicureism și jemenfichism. Atracția pentru o viață de plăceri " adică, pentru a preciza, o viață de aventuri erotice " m-a macerat incontinuu și foarte multe din tensiunile mele cele mai nobile au fost anulate de revenirea aceluiași ridicol leitmotiv: la ce bun? ești încă tănăr, profită acum, ca să nu regreți mai tărziu etc. Amestecul acesta de patetic și banal a fost un adevărat blestem pentru mine " (9
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
este povestită de Daniel, tînărul hotărît să se dedice bisericii și lui Dumnezeu) capătă nenumărate justificări. Prilej de reflecție experiențele descrise creează o lume, nu atît diversă, cît, mai ales, complexă. Nici o undă de superficialitate sau derizoriu, totul, la o tensiune foarte înaltă. Sintaxa însăși, cu multe elipse, într-o curgere neobosită întreține această tensiune a unei lumi aflate într-o mișcare necontenită. Deși asistăm și la drame exterioare (orbirea pictorului, de pildă, cu toate disperările ce decurg de aici în
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
nenumărate justificări. Prilej de reflecție experiențele descrise creează o lume, nu atît diversă, cît, mai ales, complexă. Nici o undă de superficialitate sau derizoriu, totul, la o tensiune foarte înaltă. Sintaxa însăși, cu multe elipse, într-o curgere neobosită întreține această tensiune a unei lumi aflate într-o mișcare necontenită. Deși asistăm și la drame exterioare (orbirea pictorului, de pildă, cu toate disperările ce decurg de aici în viața unui artist bazat pe vizual), cele mai multe se consumă în interior, fiindcă inadaptarea personajelor
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
este exact lucrul de care are nevoie pentru a-și reformula biografia. Nu cred că autoarei i-ar fi prisosit ceva-ceva din umorul și ironia, cultivate în postmodernitate. În această relativizare ar fi stat contrapunctul necesar celor două romane, fiindcă tensiunea extraordinară a faptelor și ideilor personajelor trebuia contrabalansată în vreun fel. Dacă nu pentru altceva, măcar pentru a nu rămîne numai cu senzația desprinderii de realitate, cu impresia unei lumi imateriale și, prin aceasta, artificiale. Nu e umorul întotdeauna salvator
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
problema lor, nu foarte importantă, dar urgentă: consultarea unei cărți, accesul la o informație utilitară semăna cu o trezire neîncrezătoare dintr-un coșmar continuu, banalizat și el prin uzură. Am simțit în unele cazuri, pe lângă mulțumirea sinceră, de moment, o tensiune adiacentă a acestui fel de trezire, și, ca pe un semn, în definitiv, de bun augur, m-am grăbit să-l împărtășesc, nu numai din cauză că, imediat după ieșirea mea din birou, urma să intru, la rândul meu în pielea celui
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
sub imperiul unui soi de dicteu moștenit de la suprarealism, deschis întâlnirilor fortuite de obiecte și evenimente, fulgurațiilor fanteziei, predispus fragmentării și re-colării într-un mozaic sau puzzle controlat intelectual, ce aproximează, doar, un întreg menținut într-o anumită stare de tensiune. Miron Radu Paraschivescu, care a încurajat scrisul poetei și i-a prefațat prima carte, nota deja “ecourile salutare ale suprarealismului”, aerul de “neglijență ordonată” al discursului, disponibilitatea ludică, cu o discutabilă, totuși, trimitere, privind aceasta din urmă, la Rimbaud, iar
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
-mă în începuturi / și dincolo de ele”... Inteligent și subtil-complicat rămâne exercițiul imagistic și în Captivitatea cercului (1970), unde “ideea” e acoperită adesea ingenios de metafora insolită și rupturile discursive, dând un ușor aer ermetic poemelor propuse “traducerii”. O stare de tensiune abia comprimată, care e și a simțurilor aprinse, pare canalizată spre alambicuri verbale chemate parcă să le atenueze, cu apeluri la mici insolențe jucate (“Dragul meu semen numărul 1, / azi nu te primesc în pat / pentru că plouă / și vreau să
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
cu articulații elastice, cu salturi de la nivele distanțate ale imaginarului, urmând acelui soi de dicteu mai mult sau mai puțin automat care asigură totuși ceea ce am putea numi o coerență de stare lirică. Este o stare de inconfort lăuntric, de tensiune nerezolvată, de luciditate dramatică, recurgând adesea, ca să se exprime mai convingător, la notația verificabilă în faptul istoric, cu necesarele remodelări aspre, de accent expresionist, ca în suita de reîntoarceri în piața cerului, datată, ca să se știe despre ce este vorba
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
lumii prin cuvinte”. Nu abolire, așadar, ci substituire elegiacă a unei realități ce nu se lasă direct, autentic trăită... Că între poem și realul absent (bărbatul iubit, devenit fantasmă, în Capricii periculoase - 1998) se creează mai curând o stare de tensiune a recuperării decât “o pierdere a apetenței pentru real” ori “un patos sinucigaș“, alimentat de “utopia... dizolvării complete a universului obiectual în acronia scripturalității, conversiunea deplină a femeii «reale» în semn” (Oct. Soviany), conform aceleiași “poetici textualizante”, o atestă toate
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
-ț vorbesc despre detalii. Pot doar să-ț comunic impresia pe care mi-a făcut-o. Este de departe superioară celeilalte (care prin unele aspecte, te făcea să te gândești la un exercițiu), este vie și mai ales tensionată, ori tensiunea este însăși substanța unei drame. Așa cum este, este jucabilă? Recunosc că-mi este imposibil să mă pronunț. Când citesc o piesă, o simt și o înțeleg în general, dar nu o văd niciodată. Este evident că asta comportă un surplus
O scrisoare inedită de la Emil Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13793_a_15118]
-
compasiune/indiferență, suferință/jubilație, cruzime/delicatețe, expansiune/retractilitate, frustrare/împlinire, timiditate/agresivitate, licențiozitate/ pudoare, gratuitate/profunzime, justificare/aleatoriu, senzațional/banal, acțiune/contemplație, metaforă/metonimie, stilizarea realității/"realificarea" stilului. Procesul animă dramatismul vesel al povestirilor, creînd rupturi de ritm și pauze, tensiune și relaxare, suspans și eliberare, iar, la nivelul personajelor, făcînd să încolțească psihologia abisală din cea rudimentară și invers. Se obține astfel una din cele mai tranșante radiografii epice ale perioadei comuniste (comparabile, ca acuitate, doar cu prozele autobiografice ale
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
două reunite, ca atare cam o jumătate de volum ar fi "neutră". După părerea mea, patosul nu abundă nici în primele două și tocmai asta mi se pare că e problema acestui volum: scriitura e bună, dar nu relevă nici o tensiune, e aproape impersonală și asta se observă și din punctuație (nu vezi prea multe semne de exclamare sau de întrebare). Versul curge uneori atât de domol că uneori te-ar adormi dacă nu ar fi ceva imperative presărate pe ici
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
raliu pe pista textului. Nici eu nu procedez altfel. Utilizez de câțiva ani buni vocea electronică. Am scris cu ea mai multe cărți, am colaborat la ziare, am transcris traduceri, am redactat memorii, proiecte, programe, tot felul de drăcii în tensiunea fără de sfârșit spre a dobândi, inclusiv pentru cititorii audio electronici, drepturi, egalitate, normalitate, șanse și demnitate. Lecturile am continuat să le efectuez de pe casete magnetice, de pe dischete sau prin intermediul unor voci apropiate. Recent însă am decis să intru pe Net
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
consolidare", despre care vorbea Nicolae Florescu, se concretizează, de fapt, în două cvasiromane: primul - al obținerii pașaportului printr-o căsătorie fictivă, cel de-al doilea - al iubirii imposibile, avîndu-i ca eroi pe autoare și pe un general sovietic. În nici unul tensiunea dintre forțele oponente nu atinge acel maximum necesar operei peste medie. În cazul celui dintîi, oricît de mult arbitrarul ar caracteriza Puterea, oricît de grobiani sînt exponenții ei, ceea ce ar putea împiedica obținerea pașaportului nu capată consistență. Cît privește al
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
grad de refracție nebănuit, surprinzător, așa cum se întîmplă cu lingurițele lăsate banal, după ce ai lins șerbetul de pe ele, în apa unui pahar: se frîng delicios întru candoarea legilor fizicii! Chestia-i însă că se frîng. Scrisorile îmi dau și frisonul, tensiunea emisiunilor "în direct". Aici nu se mai poate corecta nimic. A face ciorne la scrisori (și, demult, am căzut și eu în păcatul ăsta) e o porcărie, pur și simplu! Dar să nu mint. E adevărat, nu fac ciorne însă
Ce odihnitor e să scrii unui critic! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14278_a_15603]
-
mă simțea abătută: îmi povestea cu umor peripețiile ei cotidiene, îmi citea poeme "calde", abia încheiate și schimba iute vorba, răsfățîndu-se, cînd o muștruluiam matern pentru boema ce-i năruia sănătatea. Știam că e un mod de a-și amorți tensiuni interioare insuportabile, proprii marilor poeți, dar fiindcă mi-era dragă, mă durea să o văd distrugîndu-se. În lunile din urmă, după apariția masivei antologii Zestrea de aur, atît de bine primită, căpătase iar poftă de scris și pregătea un nou
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
la vîrsta reală a autorului în perioada scrierii romanului. Timpul reînviat e marcat de ecoul mai îndepărtat sau mai apropiat al unor traume istorice în sufletul și memoria naratorului, răscoala țărănească de la 1907, războiul româno-bulgar din 1913, izbucnirea Primului Razboi Mondial și tensiunile din perioada neutralității românești, intrarea în război, în 1916, ocupația germană a unei mari părți a țării, inclusiv Bucureștiul, cu guvernul mutat provizoriu la Iași, retragerea germanilor; iar în anii postbelici atît de agitați social, cînd naratorul se află la
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
spaniol, extazul este culmea spre care tind toți îndrăgostiții. Ajunși aici aceștia trăiesc doar în clipă căci, după modelul romantic, nu pot suporta pururi momentul. La Bolintineanu și Bujoreanu, a reuși sau nu în amor echivalează cu creșterea sau descreșterea tensiunii epice. În mai toate operele studiate, aceste pante abrupte suportă o teatralizare, marcată prin semne grafice și prezența într-o formă dublă: hibridizarea epicului și a dramaticului sau disimularea personajului care joacă teatru cu bună știință. Aici este punctul în
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
închisă și protejată, un fel de acasă reconstituit la teatru." La acest capitol ar mai fi de amintit un topos recurent în romanele postpașoptiste, mânăstirea. Spațiu al retragerii, al recluziunii, aceasta mai poate fi văzută ca un simbol al eșecului tensiunii dintre libertate și amor. În mai toate romanele studiate, dar cu precădere la Bolintineanu și Pantazi Ghica, se simte o sufocare a naratorilor de către autori. Această depășire a competențelor narative transformă uneori discursul naratorului în pur discurs auctorial, încălcând limitele
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
înalt. și Dumnezeu a creat apoi suprarealul multă vreme l-am căutat pe Dumnezeu prea aproape de mine într-o prisacă unde albinele polenizau tuleiele îngerilor cu plumb mi-am schimbat pielea poemelor cu una mai leneșă, am învățat să creez tensiuni incipiente între cuvinte ca între partenerii întâmplători de dragoste ce nu se ating, am pus în relație de contiguitate texte cărora istoria grafologiei le prezisese un viitor cvasidisjunctiv așa cum se înșiruie pe aceeași traiectorie teoretică bizare consecutive miezuri ale lucrurilor
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
ai schimbat parii se uită ca prin sticlă la nemernicul de tine, devii invizibil, nu mai exiști, îți întorc spatele curului, te evită-n lobodă, scormonesc în lăturile urbei zvonuri zăpăcitoare. Nu-s împotriva limpezirilor necesare, presante, cerute de-o tensiune reală. În fleșcăreala generală, străduința răbdătoare, necontondentă, mi se pare mai de folos: leac scump, drămuit de spițeri inteligenți. De ce să înfunzi cînd poți să salți? Că în fiecare plutește o melancolie, e normal. Speri că mai încolo, hăt, peste
Fluturii au meserie (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14648_a_15973]