2,111 matches
-
echivalează cu a spune că orice sistem formal poate conține propoziții adevărate ce nu sunt nici demonstrabile, nici rejectabile. Existența astfel a unor enunțuri indecidabile într-un sistem axiomatic deductiv și necontradictoriu îi demonstrează incompletitudinea 1. Cea de-a doua teoremă a lui Gödel afirmă imposibilitatea demonstrării noncontradicției unui sistem clasic prin mijloacele sale interne finite (pe care Hilbert le postulase). Alături de teorema Löwenheim-Skolem din teoria modelelor, Gödel a reușit să pună în evidență nu doar limitele metodei axiomatice, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
unor enunțuri indecidabile într-un sistem axiomatic deductiv și necontradictoriu îi demonstrează incompletitudinea 1. Cea de-a doua teoremă a lui Gödel afirmă imposibilitatea demonstrării noncontradicției unui sistem clasic prin mijloacele sale interne finite (pe care Hilbert le postulase). Alături de teorema Löwenheim-Skolem din teoria modelelor, Gödel a reușit să pună în evidență nu doar limitele metodei axiomatice, ci și limitele monismului metodologic, trădat de idealul utopic al totalizării formale și al autofundării cunoașterii științifice după niște reguli logice, universale și stabile
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ci ca permanență epistemică. Există ceva indecidabil în statutul ontic al electronilor, care, fiind supuși unei radiații electromagnetice, îi dădeau lui Einstein impresia deconcertantă a unui comportament inteligent, ghidat de un „liber arbitru” (în alegerea impulsului și traiectoriei proprii). Două teoreme fundamentale, care aparțin lui Niels Bohr și Werner Heisenberg, au fundamentat interpretarea standard a mecanicii cuantice. Mai întâi, principiul de complementaritate al lui Bohr (liderul școlii de la Copenhaga, pasionat de filozofia paradoxului a lui S. Kierkegaard 1) susține, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
consumă însă doar printr-o negație, ci implică un efort suplimentar de persuasiune. Cine s-a recunoscut vreodată învins până la capăt fără să fi fost mai înainte convins? Independența și integritatea teologiei nu sunt o axiomă, cât mai curând o teoremă demonstrată de istoria sfinților Bisericii. Dacă argumentele lui Milbank conțin o supradoză de speculație teoretică, aceasta nu înseamnă că planul istoric al evoluției concrete a culturii și civilizației europene este ignorat: „geneza discursului se împletește cu geneza practicii”1. Arheologia
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
lor aferente poate fi agregată într-un criteriu-sinteză, de exemplu utilitatea globală agregată, care, în acest caz, trebuie, în mod natural, maximizat, în cazul consecințelor de natură monetară criteriul-sinteză poate fi o funcție de evaluare bănească. La nivel de grup, o teoremă celebră formulată de Arrow afirmă imposibilitatea construirii unei reguli decizionale care să fie necontradictorie și să satisfacă sistemul axiomatic în ansamblul său, pornind de la modelele decizionale individuale. Dacă obiectivele problemei sugerează alternativele, restricțiile limitează și uneori chiar restrâng posibilitățile de
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
a arătat că firmele ce aveau relații implicate se informau reciproc cu mult timp Înainte asupra viitoarelor schimbări În procesul de producție (Încetinirea producției, orientarea către alte piețe) pentru a permite partenerului să se adapteze noii situații. Pentru a adapta teorema celebră a lui Coase (1960), am putea spune că, În lipsa costurilor tranzacționale, relațiile implicate și rețelele ar fi inutile ca soluții de coordonare inter-organizațională; piața ar fi optimă În alocarea resurselor. În condițiile complexității și incertitudinii mediului Însă, dar și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
diferite (ce nu au relații directe); conceptul este echivalentul broker-ului, doar că cel din urmă se referă la actori, iar primul la relații. În The Problem of Social Cost (1960), Coase avansează o aserțiune care a dobândit rangul de teoremă: În condițiile În care costurile tranzacționale ar fi zero, instituțiile (reguli, norme) ar fi inutile, Întrucât drepturile de proprietate ar fi În mod natural alocate În mod optimal, prin tranzacții Între indivizi. Măsurată de Uzzi (1996) ca probabilitate de supraviețuire
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la unele secțiuni prezentate în prima ediție. După trei ani de la finalizarea acestei lucrări, am simțit că unele dintre rezultatele prezentate nu fac parte, în mod necesar, din argumentul principal al acesteia. Am renunțat, de aceea, la demonstrațiile alternative ale teoremei May, la discuția despre paradoxul libertarian în cadre informaționale alternative, sau la problema criticii lui Perelli-Minetti la adresa teoriei nozickiene a dreptății, pentru a oferi doar câteva exemple. De asemenea, am clarificat unele dintre argumentele și notațiile care mi-au fost
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
relevanța acestuia pentru cunoașterea noastră în privința alegerilor colective văzute ca agregare a preferințelor individuale. Pornind de la acest cadru informațional limitat exclusiv la preferințe, în cadrul abordării au fost formulate o serie de rezultate importante. Dintre acestea, lucrarea mea vizează, în principal, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian formulată de Amartya Kumar Sen în (1970a) și (1970b), și secundar, teorema generală de (im)posibilitate, formulată de Kenneth Joseph Arrow în (1951) și (1963), și teorema de imposibilitate a drepturilor individuale compatibile (sau
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
informațional limitat exclusiv la preferințe, în cadrul abordării au fost formulate o serie de rezultate importante. Dintre acestea, lucrarea mea vizează, în principal, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian formulată de Amartya Kumar Sen în (1970a) și (1970b), și secundar, teorema generală de (im)posibilitate, formulată de Kenneth Joseph Arrow în (1951) și (1963), și teorema de imposibilitate a drepturilor individuale compatibile (sau teorema de imposibilitate a libertarienilor compatibili), formulată de Allan Gibbard în (1974). Înainte de a identifica problemele pentru care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Dintre acestea, lucrarea mea vizează, în principal, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian formulată de Amartya Kumar Sen în (1970a) și (1970b), și secundar, teorema generală de (im)posibilitate, formulată de Kenneth Joseph Arrow în (1951) și (1963), și teorema de imposibilitate a drepturilor individuale compatibile (sau teorema de imposibilitate a libertarienilor compatibili), formulată de Allan Gibbard în (1974). Înainte de a identifica problemele pentru care voi căuta răspunsuri, voi prezenta pe scurt cele trei rezultate anterior menționate. Voi proceda cronologic
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de imposibilitate a unui paretian libertarian formulată de Amartya Kumar Sen în (1970a) și (1970b), și secundar, teorema generală de (im)posibilitate, formulată de Kenneth Joseph Arrow în (1951) și (1963), și teorema de imposibilitate a drepturilor individuale compatibile (sau teorema de imposibilitate a libertarienilor compatibili), formulată de Allan Gibbard în (1974). Înainte de a identifica problemele pentru care voi căuta răspunsuri, voi prezenta pe scurt cele trei rezultate anterior menționate. Voi proceda cronologic. În (1951), (1963), Arrow publică teorema generală de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
compatibile (sau teorema de imposibilitate a libertarienilor compatibili), formulată de Allan Gibbard în (1974). Înainte de a identifica problemele pentru care voi căuta răspunsuri, voi prezenta pe scurt cele trei rezultate anterior menționate. Voi proceda cronologic. În (1951), (1963), Arrow publică teorema generală de posibilitate. Numele este înșelător deoarece rezultatul indică o posibilitate inacceptabilă, de fapt o imposibilitate. Arrow demonstrează că nu există nicio funcție de bunăstare socială (FBS - o funcție care are în domeniul său numai informații despre preferințele minimal-raționale ale indivizilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția independentei față de alternativele irelevante). În urma unei demonstrații elegante, Arrow arată că există o singură regulă de decizie socială care îndeplinește aceste condiții care par greu de respins. Aceasta este regula dictatorială. Aici este, de fapt, aspectul înșelător al denumirii teoremei Arrow, pe care îl aminteam mai sus: deși folosim condiții intuitive, rezultatul este unul contraintuitiv (condiția de nondictatură este nesatisfăcută). Acest rezultat a primit interpretări diferite din partea comunității științifice. Reacțiile au mers, de la respingerea lui ca irelevant, până la a considera
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe care îl aminteam mai sus: deși folosim condiții intuitive, rezultatul este unul contraintuitiv (condiția de nondictatură este nesatisfăcută). Acest rezultat a primit interpretări diferite din partea comunității științifice. Reacțiile au mers, de la respingerea lui ca irelevant, până la a considera că teorema trebuie interpretată ca o imposibilitate a democrației. Fără a trece în revistă, aici, aceste interpretări, trebuie menționat că teorema Arrow a deschis un nou univers de cercetare care a condus și la apariția celorlalte două rezultate menționate mai sus. În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Acest rezultat a primit interpretări diferite din partea comunității științifice. Reacțiile au mers, de la respingerea lui ca irelevant, până la a considera că teorema trebuie interpretată ca o imposibilitate a democrației. Fără a trece în revistă, aici, aceste interpretări, trebuie menționat că teorema Arrow a deschis un nou univers de cercetare care a condus și la apariția celorlalte două rezultate menționate mai sus. În (1970a), (1970b) Sen formulează o teoremă de imposibilitate pornind de la cerințe, aparent mai slabe decât cele ale lui Arrow
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a democrației. Fără a trece în revistă, aici, aceste interpretări, trebuie menționat că teorema Arrow a deschis un nou univers de cercetare care a condus și la apariția celorlalte două rezultate menționate mai sus. În (1970a), (1970b) Sen formulează o teoremă de imposibilitate pornind de la cerințe, aparent mai slabe decât cele ale lui Arrow. Funcția nu mai este una de bunăstare socială, ci una de decizie socială (se folosește aciclicitatea și nu tranzitivitatea), în domeniul acesteia continuă să fie toate combinațiile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
doar preferința mea, indiferent de preferința celorlalți membri ai comunității<footnote Spre exemplu, dacă eu doresc să dorm pe burtă și nu pe spate, indiferent de ce preferință au ceilalți, voi dormi pe burtă. footnote>. Rezultatul este, ca și în cazul teoremei Arrow, unul contraintuitiv. Deși fiecare condiție pare rezonabilă, rezultatul nu pare a fi unul rezonabil. Ca și în cazul teoremei Arrow, interpretările date teoremei Sen merg de la considerarea ei ca absolut irelevantă, până la considerarea ei ca o demonstrație clară a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și nu pe spate, indiferent de ce preferință au ceilalți, voi dormi pe burtă. footnote>. Rezultatul este, ca și în cazul teoremei Arrow, unul contraintuitiv. Deși fiecare condiție pare rezonabilă, rezultatul nu pare a fi unul rezonabil. Ca și în cazul teoremei Arrow, interpretările date teoremei Sen merg de la considerarea ei ca absolut irelevantă, până la considerarea ei ca o demonstrație clară a faptului că libertarianismul ar fi inconsistent intern, sau că drepturile individuale nu sunt compatibile cu raționalitatea minimală individuală, raționalitatea colectivă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
indiferent de ce preferință au ceilalți, voi dormi pe burtă. footnote>. Rezultatul este, ca și în cazul teoremei Arrow, unul contraintuitiv. Deși fiecare condiție pare rezonabilă, rezultatul nu pare a fi unul rezonabil. Ca și în cazul teoremei Arrow, interpretările date teoremei Sen merg de la considerarea ei ca absolut irelevantă, până la considerarea ei ca o demonstrație clară a faptului că libertarianismul ar fi inconsistent intern, sau că drepturile individuale nu sunt compatibile cu raționalitatea minimală individuală, raționalitatea colectivă și unanimitatea. Mai mult
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în toate cazurile (așa cum pretind foarte mulți cercetători din cadrul ei), dacă singura informație pe care o admitem este cea despre preferințe individuale. Aceasta este o problemă generală căreia, în această lucrare, îi găsesc un caz particular. Acest statut îl are teorema lui Sen. Folosindu-mă de această teoremă, voi demonstra că ea nu poate viza cel puțin două teorii libertariene importante, cea praxiologică și cea nozickiană. Motivul este unul care privește mulțimea informațiilor admisibile. Dacă demonstrațiile mele, în acest caz, sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cercetători din cadrul ei), dacă singura informație pe care o admitem este cea despre preferințe individuale. Aceasta este o problemă generală căreia, în această lucrare, îi găsesc un caz particular. Acest statut îl are teorema lui Sen. Folosindu-mă de această teoremă, voi demonstra că ea nu poate viza cel puțin două teorii libertariene importante, cea praxiologică și cea nozickiană. Motivul este unul care privește mulțimea informațiilor admisibile. Dacă demonstrațiile mele, în acest caz, sunt satisfăcătoare, atunci pretenția că TAS trebuie să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
despre preferințele individuale este una nejustificată. Interpretarea pe care o dau acestei extinderi a mulțimii informațiilor admisibile nu este una care vizează schimbarea paradigmei, ci este aceea că, pur și simplu, trebuie îmbunătățită cercetarea în cadrul acesteia. Pe scurt: voi folosi teorema de imposibilitate Sen pentru a demonstra că mulțimea informațiilor admisibile în TAS trebuie extinsă. Partea I Identitatea Teoriei Alegerii Sociale „Teoria (Alegerii Sociale) a fost descoperită de patru ori și pierdută de trei ori.” [McLean, 1990, p. 99] Rezumat. În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
3) perioada contemporană a paradigmei, și anume lucrarea întemeietoare a paradigmei, Arrow (1951); 4) ariile de cercetare, distingând între dimensiunea științifică și cea metateoretică a paradigmei; 5) metodologia de cercetare; 6) unele dintre cele mai importante rezultate obținute în cadrul paradigmei: teorema Arrow (1951), teorema May (1953), teorema Sen (1970), teorema Gibbard (1974). Cuvinte-cheie: Teoria Alegerii Sociale, paradigmă, reguli de votare, teoreme de imposibilitate, paradoxul libertarian, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian, teorema de imposibilitate a libertarienilor incompatibili, teorema generală de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a paradigmei, și anume lucrarea întemeietoare a paradigmei, Arrow (1951); 4) ariile de cercetare, distingând între dimensiunea științifică și cea metateoretică a paradigmei; 5) metodologia de cercetare; 6) unele dintre cele mai importante rezultate obținute în cadrul paradigmei: teorema Arrow (1951), teorema May (1953), teorema Sen (1970), teorema Gibbard (1974). Cuvinte-cheie: Teoria Alegerii Sociale, paradigmă, reguli de votare, teoreme de imposibilitate, paradoxul libertarian, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian, teorema de imposibilitate a libertarienilor incompatibili, teorema generală de posibilitate Arrow, metoda
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]