1,117 matches
-
chestionate (vezi Baradatxe "„Baradat,Leon", 2000, capitolul IX, „Socialismul”). Feminismul socialistxe "„feminism socialist" își are originea în socialismulxe "„socialism" utopicxe "„socialismutopic" al lui Saint Simon, Charles Fourier și Robert Owen (începutul secolului al XIX-lea)xe "„Owen,Robert". Toți trei teoretizează mijloacele prin care se poate instaura o societate dreaptă, respectiv trecerea spre o societate în care repartiția după muncă se poate transforma în repartiție după nevoi. Ei împărtășesc credința că o societate ideală se bazează pe legi și instituții care
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
epuizării resurselor și a poluării. În ziua de azi, o treime din populație suferă deja de foamete endemică. Perspectivele ecologiste cele mai cunoscute sunt ecologia de profunzimexe "„ecologiedeprofunzime" (deep ecology), ambientalismulxe "„ambientalism" (environmentalism) și ecologia socialăxe "„ecologiesocială". Ecologiștii de profunzime teoretizează schimbarea perspectivei antropocentrice într-una biocentrică. Și celelalte ființe au valoare în sine, nu numai oamenii. Ambientalismul este o orientare mai holistă și are în vedere mai degrabă protecția întregului, a speciilor și a formelor minerale naturale decât a indivizilor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mai aproape de naturăxe "„natură", atunci ele sunt mai „iraționale”, susțin sexyștii. Experiențele naturale diferite ale femeilor au fost invocate ca argumente pentru ținerea lor departe de accesul la putereaxe "„putere" de a face norme și legi, de cea de a teoretiza și crea discursul publicxe "„public". „Aceste experiențe sunt tratate drept animalice ca să se accentueze nu asupra comunității biotice, ci asupra semnificației peiorative a asocierii. Ce este animalic este înjositor, cine are mai multe experiențe animalice este mai jos decât cel
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
zona sociologiei politice feministexe "„feminist". Lynne Haneyxe "„Haney,Lynne", în Inventing the Needy. Gender and the Politics of Welfare in Hungary (Inventarea nevoiașilor. Genul și politicile asistențiale în Ungaria), 2002, utilizează conceptul de „manevrabilitate a clientului” (client manevrability) pentru a teoretiza evoluția relațiilor dintre femei și statulxe "„stat" asistențial (welfare) în Ungaria, relevând felul în care accentul pe diferite identități ale femeilor schimbă rolul politic al acestora în relație cu statulxe "„stat". Clienților femei, statulxe "„stat" le-a permis să vorbească
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
femeile una pentru alta, în sensul eliberării de reflexele dependenței patriarhale). Ideea că femeile folosesc mereu putereaxe "„putere", dar în beneficiul altora (al copiilor, al familiei) este cu totul benignă pentru patriarhatxe "„patriarhat". Jene Miller,xe "„Miller,Jene" de exemplu, teoretizează plecând de la studii de caz în contextul cărora femeile se descriu pe ele însele depreciativ atunci când exercită cu succes putereaxe "„putere": „Ce am făcut eu este nimica toată”; sau, dacă se apreciază, aceasta se întâmplă doar în condiții de practicare
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de memorie și mai mult de alte chestiuni, induse de cunoașterea rezultatului votului. Unii oamenii au tendința de a nu declara că au votat cu partide ori candidați perdanți. Este și asta o formă de manifestare a „spiralei tăcerii”, concept teoretizat de Noelle-Neumann (2004) pentru sondajele preelectorale, sau a fenomenului descoperit la alegerile americane din 1940 de sociologul american P. Lazarsfeld și cunoscut sub denumirea de bandwagon effect - pe scurt, e vorba de sentimentul mai confortabil de a te arăta a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
americană, unde termenul „măsurare” a devenit omniprezent, fiind folosit chiar și în cele mai simple și clare abordări calitative, ale căror rezultate, oricâtă bunăvoință am avea, nu le putem concepe ca având statutul de măsură. Chiar dacă problema validității a fost teoretizată în principal cu privire la procedurile de măsurare (așa cum se vede din lucrarea de referință a lui Fred KerlingerFoundations of Behavioral Research, din care s-au reprodus în românește două capitole, într-un caiet documentar, la fosta Academie „Ștefan Gheorghiu”), este limpede
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în termeni foarte puțin preciși. Așa se face că prima lui sarcină este aceea de a circumscrie foarte clar această problemă, operație care presupune definirea riguroasă a conceptelor de lucru și delimitarea zonei din realitatea empirică supusă investigației. Ca să nu teoretizăm prea mult discuția ce vizează, în fond, o chestiune elementară și ușor de înțeles, să dăm un exemplu foarte simplu. Să presupunem că ni se propune/solicită efectuarea unui studiu asupra „expunerii studenților la mesajele politice dinmass-media”. Chiar și în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pierdute și, bineînțeles, cerul, Într-o figurație mai inspirată. Grigore Alexandrescu, care ridică rareori ochii de pe mizeriile lumii comune, privește cerul și gîndește (filozofie elementară) la legătura dintre individ și prototipul ideal, fixat undeva „mai sus de pămînt”. Sufletul nostru, teoretizează el, „Își află În ceruri izvorul cel sfînt”: „Acolo În stele ca-n lumi de lumină, SÎnt suflete, Îngeri, ce cînt și ador; Ființi grațioase ce blînd se Înclină, Cătîndu-și În lume tovarășii lor. Și cînd, stăpînită d-a vieței
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fură de la început întîmpinate de pietrar cu un scepticism curios. Gazda nu prevăzuse că oaspeții vor fi nevoiți să cumpere de mâncare din sat, bănuise că boierii își vor fi adus de la oraș, unde sunt de toate. - La oraș găsești, teoretiză arhitectul, ceea ce vine de lațară. Aici e izvorul. Sper că lapte este. Lapte însă nu se afla, pentru că era din zorii zilei trimis la oraș. Unt nu făcea nimeni. Ioanide, surprins, întrebă cum se explică duhoarea de zer și caș
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe care o ai importă, ci modul (pozitiv) în care rezonezi la propria ta viață (împlinită, decadentă sau mediocră). În fericire, criteriul subiectiv primează asupra celui valoric. ” În fine, un alt aspect al fericirii ca stare de repaus, evidențiat și teoretizat de marele Hegel, este acela al locului și rolului ei în viața individului și a istoriei. El distinge între indivizii care își urmăresc scopurile personale, dar respectă și dreptatea, binele, datoria, fixate de legile și moravurile statului, și personalitățile istorice
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
în instituții a căror finalitate nu este economică, ci religioasă, politică sau politico-religioasă, spre exemplu. Pornind de la această constatare, sunt întreprinse eforturi pentru a caracteriza diferitele forme de încastrare a economicului în social. În timp ce Mauss 2 întreținea o anumită confuzie teoretizând darul ca "fenomen social total" confuzie care va permite ulterior ca unele din noțiunile sale, în special cuplul dar / contra-dar, să fie reutilizate în sensul unei ocultări a economicului 3 -, Polanyi și echipa sa caută să identifice în mod mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în care concedierile erau voalate cu pudoare, "cultura de întreprindere" și această formă de management cultural care o însoțea s-au estompat cu atât mai repede cu cât fuseseră ridicate în slăvi; ideologia anilor 2000, înarmată cu o "necesitate economică" teoretizată în universal și împodobită cu o științificitate irefutabilă, nu are astăzi nicio nevoie de "suprastructuri culturale" pentru a închide uzinele nerentabile sau pentru a-și apropia salariații a căror precaritate este privită, dimpotrivă, ca o regulă necesară. Se pare deci
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Întâlnită, ci este declanșat de prezența unor universuri paralele” (). În spațiul realității comune, logic și rațional, există un alt spațiu ilogic și ireal, neștiut și nesesizat de personaje, aflat ulterior, fragmentar sau integral, ori necunoscut niciodată. M. Eliade Însuși a teoretizat existența celor două realități complementare În studiul „Sacrul și profanul”: „Există un spațiu sacru, prin urmare puternic, semnificativ, singurul real și există alte spații, neconsacrate, prin urmare, lipsite de structură, de consistență: Într-un cuvânt amorfe” (). Eliade a demonstrat existența
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
permite autorului să pună într-o nouă lumină evoluțiile sistemice din perioada ulterioară Războiului Rece. Mai mult, pe parcursul dezvoltării teoriei, Harrison face o serie de mișcări importante care îi permit să plaseze abordarea liberală în centrul oricărei încercări de a teoretiza sistemul internațional. Într-o primă etapă, el folosește dezbaterile din jurul neorealismului lui Waltz ca punct de plecare pentru dezvoltarea acestei teorii sistemice liberale. Contrar interpretărilor dominante, Harrison insistă că neorealismul ocolește raționalitatea bazându-se, în schimb, pe procesele reflexive asociate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și Joëlle Le Marrec, "Évaluations, marketing et muséologie", în Publics et musées, nr. 11-12, ianuarie 1997, pp. 165-189). Această tensiune trimite la conceperea relației muzeu-public: este vorba de o relație de discuție, în tradiția Aufklärung (adică a Luminilor, așa cum o teoretizează Habermas, 1962), sau de un raport de cerere și ofertă, raționalizând producția și utilizând tehnici de extindere a pieții? Universitarii Este important să relativizăm reprezentarea pe care am putea-o avea în ceea ce privește o poziție hegemonică a universitarilor în această problemă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
atributele divinului. Prostia este demonismul fanatismului profan. ADAOS. Despre prostul care prostește și despre prostul prostit. - Comunismul își face intrarea în istorie sub forma marelui dezvăț. El pune la îndoială totul și respinge orice proiect care l-a precedat. El teoretizează marea ruptură și cuvântul "critică" este cel mai des invocat. El este romantic și înnoitor și spulberă orice certitudine născută înaintea lui. Singurul lucru pe care comunismul nu-l pune la îndoială este proiectul propriu. De aceea comunismul se instalează
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Cu dotarea lui de excepție, el a simțit nevoia să se confirme opunîndu-se. Întâlnirea lui cu Noica a căzut în raza acestui refuz de principiu, a unei înclinații dizolvante care, într-o măsură, e semnul oricărei personalități precoce. Deși a teoretizat de timpuriu și într-o manieră aproape romantică, necesitatea întîlnirii cu autoritatea gurului, spiritul negației care-l domină i-a refuzat din capul locului condiția unui discipolat pacient. De aceea, tot ce a primit de la Noica, Andrei nu a primit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mine, în orizontul judecății. Și nu avea dreptul să o facă măcar pentru faptul că era singurul care mi-a cunoscut cartea despre Goethe în întregul ei, deci și capitolul despre goethitate (das Goethetum), în care arătam că Goethe a teoretizat devenirea întru devenire, dar de trăit, a trăit devenirea întru ființă. Era deci tocmai capitolul prin care Goethe a obținut silogismul și mă despărțeam astfel de el nu judecîndu-l, ci mîntuindu-l cultural, deci creîndu-i un destin; pentru că orice destin adevărat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
n-ar mai fi existat. El ar fi putut face abstracție de ceea ce ajunsese să înțeleagă. Versiunea românească a lui Hamlet o avem în leneșul din povestea lui Creangă. Deosebirea este că acesta "merge pe scurtătură"; el nu explică, nu teoretizează, nu are nevoie de cinci acte pentru a părăsi scena. Povestea lui e scurtă pentru că trece direct la concluzie; ca și Hamlet, leneșul lui Creangă a înțeles. Numai că el nu mai întîrzie nici o clipă "aici": nu vrea să reașeze
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
15) chiulește des de la școală, iar asta a început înaintea vârstei de 13 ani Sursa: American Association of Psychiatry, 1994. După reproșul de "criminalizare" a comportamentelor, putem bănui aici și o "psihiatrizare" a acestora, ținând de "marea închidere" a diferențelor teoretizată de Michel Foucault. Eu însumi sunt foarte reticent față de o abordare bazată pe comportamentul antisocial, care are tendința să pună întreaga responsabilitate a violenței în școală exclusiv în seama copilului sau adolescentului "responsabil", a "personalității" sale, uitând uneori factorii sociali
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mod constant atribuite înclinațiilor „naturale” ale femeilor și sunt ignorate în elaborarea politicilor publice, considerându-se că aparțin unui spațiu privat, la ușa căruia acțiunea statului se oprește (ștefan, 2004, p. 26-28). Rolurile atribuite femeilor în spațiul privat se pot teoretiza ca fiind construite pe două axe principale: de mamă și de soție (atrăgătoare). Privitor la ceea ce constituie o femeie atrăgătoare sau o bună mamă și soție, diferite culturi și medii sociale au dat naștere unor răspunsuri diverse. Aceste munci primează
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
aspect. Având în vedere că femeile au fost preponderent asociate cu o sferă naturală devalorizată și cu activități legate în principal de maternitate și grijă, numeroase studii feministe s-au centrat în jurul acestor teme, analizând modul în care au fost teoretizate familia, corpul, maternitatea și grija, propunând noi perspective asupra lor. Conceptul de corp și cel de biologie sunt teme recurente în teoria feministă (Jaggar, 1989, p. 21-42; Anthony, 2000, p. 8-14; Held, 1990, p. 337-344). Alison Jaggar critică perceperea biologiei
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
teoreticiene sau activiste/participante la sfera politicii, fie ca subiecți politici cu interese. Cei care au fost interesați de o abordare a politicii din perspectiva de gen au avut o agendă feministă, dar în ciuda faptului că „teoria politică feministă a teoretizat genul în mod explicit”, aceasta nu deține monopolul, fiind „posibil să analizezi genul în teoria politică și dintr-o altă perspectivă, diferită de cea feministă”2 (Squires, 1999, p. 2). Cercetările privind femeile și politica au cunoscut mai multe etape
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
rol secundar În dinamica vieții sociale și a oamenilor (ca indivizi). Epoca modernă (a societăților capitaliste) duce la extinderea relațiilor de piețe și asupra resurselor și proceselor, dând acestora un rol major În dinamica socială. De la așa-zisele „piețe libere” teoretizate de A. Smith și considerate ca suficiente pentru buna funcționare a economiei (să ne amintim de sintagma: „Mâna invizibilă a lui Adam Smith”), la contextul contemporan, când „mâna vizibilă a managerului” și „mâna guvernanței” dau norme și orientări, constrângeri și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]