1,280 matches
-
a da naștere la neînțelegere, iar în interiorul normei există o zonă mai redusă în care elementele izolate sînt stabilizate prin relații mutuale, reprezentînd sistemul, un al treilea nivel de abstractizare. Ulterior, lingvistul danez a reluat problemele, menținînd, cu unele modificări terminologice, conceperea tripartită a limbii: 1) ca formă pură sau ca schemă, definită independent de realizarea ei socială și de manifestarea ei materială, 2) ca formă materială sau ca normă, definită printr-o realizare socială dată, dar independentă de detaliul manifestării
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în general, finalitatea se manifestă în mod spontan și inedit, iar nu ca intenție deliberată de modificare a limbii interindividuale, dar finalitatea poate fi și intenționată în "activitatea normativă a unei instituții academice, crearea convențională a unor limbi literare, convențiile terminologice etc."217 Așadar, poate exista o activitate normativă a unei instituții academice, dar Coșeriu nu ajunge la constatarea că această activitate realizează norme (reguli de folosire a limbii). Remarcînd însă "diferențele locuționale" dintre limba vorbită și limba scrisă (aceasta identificată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o asemenea situație favorizează traducerea textelor filozofice, nu numai din greacă într-o limbă europeană modernă, ci dintr-o astfel de limbă în alta. În cazul limbii germane, situația este diferită, deoarece, pe de o parte, aceasta a preluat elemente terminologice greco-latine ce se pot regăsi și în alte idiomuri europene, dar are și multe constructe realizate pe terenul ei, iar, pe de altă parte, fiecare dintre aceste idiomuri are o relație specială cu această limbă, în sensul că acceptă sau
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pe de altă parte, fiecare dintre aceste idiomuri are o relație specială cu această limbă, în sensul că acceptă sau nu împrumutul din germană. Chiar în condițiile existenței unor resurse foarte bogate în limba-scop și al existenței a numeroase elemente terminologice echivalabile sau congruente celor din greacă sau din germană, traducerea textului filozofic nu se poate finaliza niciodată printr-un text identic cu cel original, ci numai printr-un text echivalent. Mai mult, de cele mai multe ori, textul tradus, deși comparabil prin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
determină nuanțarea sau structurarea conținutului. Numărul unor astfel de termeni nu este însă foarte mare, dacă limba-scop se caracterizează printr-un nivel ridicat de dezvoltare și de cultivare. Pe de altă parte, în unele lucrări nu apar inovații conceptuale și terminologice marcante, iar aceasta nu le împiedică să conțină idei înnoitoare și valoroase. Există însă și sisteme de gîndire în care asemenea inovații au un rol important și, în acest caz, sînt necesare mijloace speciale pentru a le releva prin intermediul altei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cu el, fiindcă aceasta nu s-ar putea reali-za325. Plecînd de aici se poate afirma că traducerea unui text filozofic este reușită dacă redă ideile dezvoltate de autor, în înlănțuirea și cu fundamentarea din original. Dacă în original există propuneri terminologice sau particularizări semantice ale termenilor, în funcție de reorganizările noționale, acestea trebuie, de asemenea, relevate ori de cîte ori nu sînt intuibile pe baza contextului, uzînd îndeosebi de mijloace paratextua-le. În sfîrșit, la nivel textual, trebuie refăcută pe terenul limbii-scop forma discursivă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
creativității. Fiind dominat de personalitatea autorului, textul filozofic poate fi scris frumos, antrenînd elemente care se adresează sentimentului și imaginației, iar nu numai rațiunii, sau, mai exact, se adresează rațiunii indirect (și) prin intermediul sentimentului și imaginației (Construcția metaforică sau structurile terminologice sintagmatice sînt cele mai evidente în acest sens.). Un asemenea text poate fi apreciat deci ca fiind literatură, dar el nu ilustrează arta literară ca atare 350, fiindcă sînt împrumutate numai o parte dintre trăsăturile artei literare, fără ca opera să
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
întrecere socialistă de altădată. Nu reușește să și facă efectul o inovație, introdusă de un ministru, pentru că vine altul și face schimbarea schimbării. În urma unei asemenea „dezbateri" mi-a încolțit ideea acestui eseu care își propune câteva precizări și delimitări terminologice în beneficiul celor ce fac primii pași în cariera didactică. Tinerii absolvenți de școli normale și de facultăți, care îmbrățișează profesia de educatori, se află la începutul unui drum fascinant și promițător dar presărat cu dificultăți neprevăzute. Ei se află
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
în educație. Aspecte ale virtualizării formării (Editura Polirom, 2006). Cuprinstc "Cuprins" Introducere 9 1. Evaluarea randamentului școlar - componentă a demersului didactic 13 1.1. Argumente pentru o cultură evaluativă 15 1.2. Școala și examenele ei 19 1.3. Precizări terminologice 22 1.4. Importanță și perspective în teoria și practica evaluării 33 1.5. Statutul evaluărilor naționale 45 1.6. Examenele și învățământul paralel 50 2. Procesualitatea evaluării. Ipostaze, funcții, caracteristici 55 2.1. Niveluri și ipostaze ale evaluării 57
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
trebuie evaluate și ele cu diferite prilejuri... Autorul 1. Evaluarea randamentului școlar - componentă a demersului didactictc "1. Evaluarea randamentului școlar - componentă a demersului didactic" 1.1. Argumente pentru o cultură evaluativă 1.2. Școala și examenele ei 1.3. Precizări terminologice 1.4. Importanță și perspective în teoria și practica evaluării 1.5. Statutul evaluărilor naționale 1.6. Examenele și învățământul paralel 1.1. Argumente pentru o cultură evaluativătc "1.1. Argumente pentru o cultură evaluativă" Viața școlii stă sub semnul
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
am întreprins, cu ce ne-am ales. Cu alte cuvinte, e nevoie de o diagnosticare, de radiografierea unui pas evolutiv printr-un moment evaluativ pentru a regla din mers schema viitoare de acțiuni. 1.3. Precizări terminologicetc " 1.3. Precizări terminologice" Sensul termenului evaluare îngăduie diferite conotații, în funcție de realitățile educaționale de care încearcă să dea seamă: evaluarea sistemului, cea a instituției de învățământ, evaluarea programelor, a profesorilor, a elevilor etc. În același timp, fiecare teoretician poate să imprime acestui termen semnificații
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
cu concepte difuze de către științele sociale este nu doar una a decadenței epistemologice, ci și una a ineismului ontologic. Recursul la deschidere Și totuși, una este această tendință de resuscitare a unor valori constitutive și alta este cea de aglomerare terminologică a celor două sensuri ale magistralelor evoluției, deci și pe cel pe care vine schimbarea modelului explicativ. Forțând cogniția cu concepte difuze, chiar false, științele sociale și exponenții lor retrofili devin actorii unui scenariu care se joacă cu sălile din ce în ce mai
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mod similar, și testele au fost divizate și grupate în teste de performanță și teste de personalitate. Dacă în prima perioadă a psihometriei, până la finele primei jumătăți a secolului XX, o asemenea dihotomizare nu crea prea mari contradicții și confuzii terminologice, în prezent, menținerea ei sub aceeași denumire dă naștere la serioase neînțelegeri. Astfel, constatăm că, în cazul psihodiagnosticului, personalitatea este luată ca parte, ca o componentă, se zice, de natură noncognitivă, alături de alte părți și componente - cognitivă, verbală, prosexică, mnezică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
valorilor și a normelor morale, încât ele să poată acționa ca motivații interioare. Integrarea morală, a personalității nu se poate realiza, altfel spus, în afara unității dintre atitudinea interioară și normele morale sociale. CAPITOLUL II Obstacol, conflict, frustrație, stress Clarificarea ambiguităților terminologice existente în literatura de specialitate în legătură cu fenomenul de frustrație implică analizarea lui în strânsă legătură cu alte fenomene similar, cu care se află în raporturi de intercondiționare: „obstacole”, „conflict”, „stress”. Fenomenul de frustrație este aspect al actului de adaptare la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
contexte semantice În care acesta poate funcționa a dus la lungi și Îndîrjite dezbateri teologice. În lucrarea sa clasică Two Ancient Christologies (1940), R.V. Sellers atribuia multe din disputele doctrinale ale secolelor al IV-lea și al V-lea confuziei terminologice. Într-adevăr, din moment ce hypostasis poate Însemna fie „substanță, natură” (ousia, physis), fie „persoană” (prosopon), prevederea Sinodului de la Alexandria (362) care Îngăduia tuturor libertatea de a spune că În Dumnezeu este una sau că sînt trei hypostaseis nu putea decît să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Fiu (Origen, Arie), o teologie trinitară subordinaționistă și care nu face această distincție (Pavel din Samosata?); și o teologie trinitară care nu este subordinaționistă și distinge Între Tată și Fiu („ortodoxie”). Același sistem mai poate fi descris și conform distincțiilor terminologice ale Părinților Înșiși (hypostasis versus ousia versus prosopon). Însă confuzia Între acești termeni ne descurajează de la o asemenea Întreprindere. La Încheierea acestei scurte analize, pare cu putință să afirmăm că teologia trinitară este În mod sigur un „sistem”, adică un
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
buni”. Că și în cazul inteligenței (oamenii diferă în ceea ce privește IQ-ulă, și în potențialul emoțional fiecare are limite. Referindu-se la simpatie că tip de emoție, Candace Clark introduce termenii de „linie de credit a simpatiei” și „limită a simpatiei”. Împrumutul terminologic din economia politică mi se pare evident: „linia de credit a simpatiei” arată de câtă simpatie dispune individul, iar „limită simpatiei” se referă la simpatia pe care individul o negociază în funcție de situația concretă în care se găsește celălalt, dar și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ajută la înțelegerea complexității fenomenelor financiare 4. Finanțele clasice și finanțele moderne, la care s-ar putea adăuga și finanțele contemporane, sunt noțiuni ce trebuie elucidate deoarece se regăsesc adesea în lucrările de specialitate. Problemele nu sunt doar de ordin terminologic, ci se referă la concepții și orientări diferite, purtând amprenta gândirii care a dominat cele două școli economice din ultimele două secole: școala clasică și școala economică modernă. Școala clasică, dominată de liberalismul pur, promovează principiul „laissez-faire, laissez-passer”, potrivit căruia
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
ansamblu de operații statice pentru evidența/gospodărirea resurselor, bunurilor, lucrurilor), gestionare (parte a conducerii - păstrarea, mânuirea bunurilor, a resurselor încredințate), organizare (parte a managementului, vizând structurarea activității și resurselor, relațiilor), coordonare, îndrumare, antrenare. Unii autori subliniază o serie de confuzii terminologice cu consecințe importante în practică. Astfel, Romiță B. Iucu (2000, pp. 41-42) face distincție între termenii administrație și management, urmărind unele criterii definitorii (obiective, criterii de succes, resurse, decizie, structură, roluri, atitudini, aptitudini): • administrarea se caracterizează prin: formularea în termeni
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
moduri de cunoaștere până la variile modalități de comunicare și de interacțiune online este socotit unul esențialist și exclusivist (promovând punctul de vedere al femeii universaleă și periculos în tentativa de impunere a unor noi bipolarități și scheme comportamentale. Chiar dacă instrumentarul terminologic și imaginarul postcolonialist este identic, până la un anumit punct, cu discursul feminismului, lucrurile se complică prin introducerea unor noi parametri în ecuație, parametri care compun ideologia multiculturalismului. Postcolonialismul digital urmărește, pe lângă împuternicirea femeii, și împuternicirea celuilalt, a alterității multiculturale. Procesului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
lichiditate - exigibilitate pe baza bilanțului financiar; • Înțelegerea valențelor informaționale ale analizei funcționale a bilanțului; • Înțelegerea valențelor informaționale ale analizei bilanțului economic; • Înțelegerea valențelor informaționale ale analizei situației modificărilor capitalului propriu. 4.1. O introducere în context Din punct de vedere terminologic, echilibrul financiar poate avea numeroase accepțiuni. Se poate vorbi despre o companie echilibrată în cazul în care veniturile sunt mai mari sau egale cu cheltuielile, în cazul în care încasările sunt mai mari sau egale decât plățile etc. Alături de acestea
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
Utilizat astăzi în cele mai diverse contexte, conceptul de transdisciplinaritate (T) pare să-și moduleze sensurile în mod diferit, de la un domeniu la altul, ba chiar de la un autor la altul. Tocmai de aceea, încercarea de a "ieși" din hățișul terminologic nu e deloc ușoară, cu atât mai mult cu cât adesea el e utilizat ca fiind de la sine înțeles, fără a se insista pe o lămurire conceptuală de nuanță. Vom încerca, în cele ce urmează, să delimităm doar unele dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
inter-, pluriși transdsciplinaritate se vor face potrivit accepțiilor date de Basarab Nicolescu (cf. B.N., 1999, p. 51 și urm.). Termenul a început mai apoi să fie preluat și în domeniul educațional. Nu a fost vorba, evident, de un simplu transfer terminologic, artificial, ci de nevoia intrinsecă a științelor educației de a se redefini în raport cu provocările epocii contemporane. Aici însă, de cele mai multe ori, există o asimilare aproape totală între transdisciplinar și cross-curricular. Se vorbește, astfel, despre șapte dimensiuni cross-curriculare (între care: "identity
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
structurată pe patru capitole. În primul capitol încercăm să prezentăm, pe scurt, evoluția construcției europene: Etapele extinderii europene. De la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului la Uniunea Europeană (1952- 2007). În următorul capitol, intitulat Parlamentul European. Prezentare generală, după câteva precizări terminologice, sunt trecute în revistă modalitățile de desemnare și repartizare a europarlamentarilor, statutul parlamentarilor, organele, sediile, Regulamentul, funcționarea și atribuțiile Parlamentului. Acest capitol evidențiază sporirea treptată a prerogativelor Parlamentului și a reprezentativității sale, precum și drumul spre o instituție parlamentară europeană mai
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
s-au pronunțat împotrivă și 46,6 % - pentru).16 Votul negativ din Irlanda nu a stopat ratificarea în celelalte state, ultimele 4 țări antemenționate adoptându-l după referendumul irlandez. Capitolul II Parlamentul European. Prezentare generală I.1. Structura organizatorică Precizări terminologice Parlamentul European reprezintă una dintre principalele instituții comunitare, înființat odată cu Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), sub forma unei „Adunări Parlamentare” constituite din reprezentanți ai popoarelor statelor reunite în Comunitate. Parlamentarii erau desemnați de guvernele statelor membre, numărul acestora
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]