1,218 matches
-
franceze: Legea din 1969, referitoare la promovarea limbii oficiale concură la implementarea limbii franceze ca limbă de lucru și la promovarea conceptului de "francizare a întreprinderii"; legea referitoare la limba franceză ca limbă oficială, din 1974 deschide noi oportunități standardizării terminologice, ca și "obligativității întreprinderilor de a se franciza" (A. Stanca, 2007: 5) Direcții de cercetare ale Centrului de terminologie din Quebec: a) conceptul este fundamental în studiul terminologiei. Această fațetă a termenului nu trebuie confundată cu senmnificatul. Conceptul reprezintă unitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Auger și Kočourek). Are un statut dublu, prin faptul că trebuie analizat din perspectiva a două componente: imaginea abstractă (adică noțiunea/ conceptul) + expresia lingvistică, adică denominarea. Statutul Terminologiei ca disciplină de sine stătătoare nu este unitar, în studiile canadiene. Standardizarea terminologică este de natură sociolingvistică: "Pentru Oficiul Limbii Franceze, care are rolul de a standardiza limba franceză, nota Alexandra Stanca, distincția între standardizare și recomandare constituie un principiu fundamental de care Comisia de terminologie trebuie să țină cont în lucrările sale
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lor numeroși termeni, fără a realiza delimitările/ teoretizările necesare. Tot în acestă perioadă sunt alcătuite glosarele bilingve slavo-române. Perioada premodernă (1640-1780) care "încheie perioada veche a Românei literare" (I. Druța, 2013: 81) este sincronă cu începuturile lexicografiei românești "de tip terminologic". Constantin Cantacuzino și Dimitrie Cantemir sunt două personalități relevante ale perioadei, asupra cărora se focusează studiul cercetătoarei. Primul a inclus în lexiconul italian-român (aprox. 1700) un dicționar de terminologie geografică. Dimitrie Cantemir anexează la Istoria ieroglifică (1704) un glosar cuprinzând
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
termeni din numeroase alte domenii: politică, matematică, diplomație, arhitectură, logică, psihologie, zoologie etc. Caracteristica perioadei este coexistența terminologiei preștiințifice/ populare cu terminologia neologică, savantă, de sursă franceză, în special, observă Inga Druță. În Descriptio Moldaviae, Dimitrie Cantemir utilizează numeroase unități terminologice de origine turcă, ce aparțin limbajului administrativ, cu termeni complet neadaptați specificului limbii române. Conceptul de "conducător" și funcțiile de conducere ale statului își găseau expresia în turcismele sau în formele mixte etimologic: "sultan", "chehaia", "tefterdar", "reis-effendi" etc, în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
la Dimitrie Cantemir și în vocabularul empiric al afacerilor. Termeni ca: tribut, pesches (darul sultanului oferit cu ocazia Bairamului sau a Paștelui), galbeni (haraci),vistierie sunt doar câteva exemple. Denominarea unor noțiuni și fenomene privind taxele se realiza prin unități terminologice de tipul: "mucarerul mare" și "hiuc-firmamul" sau "mucarerul mic" (idem). Așa cum s-a mai menționat, unul dintre cele mai active fenomene lingvistice întâlnite în glosarele cronicarilor ca și în scrierile lui D. Cantemir este coexistența împrumuturilor de termeni de diferite
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
consemnate în literatura de specialitate (I. Druță, 2013: 31): 1) direcția lingvistică (orientarea "descriptiv-lingvistică") privind termenii și sensul lor, analizați din perspectivă paradigmatică și sincronică. Urmărește "standardizarea conceptuală și denominativă"; 2) direcția traducerii specializate, a cărei prioritate este stabilirea echivalențelor terminologice în două sau mai multe limbi. Este relevantă pentru optimizarea /calitatea traducerii textelor specializate; 3) direcția planificării și a normalizării terminologiei, a cărei relevanță se dovedește în procesul comunicării specializate. Terminologia românească actuală cultivă două dintre direcțiile europene de cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
București admite variația în terminologie. Variația se produce pe axa sintagmatică, "dar are efecte paradigmatice, ducând la o dinamică a sensului specializat [...]". Relația dintre dicționare și texte pune în valoare dinamica sensurilor specializate în terminologia lexicalistă /lexicalist-semasiologică. Formele de variație terminologică se datorează circulației sociale a termenilor, fenomen ce trebuie supus "unui reglej reprezentat de raportul dintre stabilitate și variabilitate", produs prin "negocierea în texte și contexte, prin raportare la dicționare" (A. Bidu-Vrănceanu, 2010: 15). Stabilitatea este menținută de "nucleul dur
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
clasificată în "terminologie internă" sau propriu-zisă (clasică) a specialiștilor, interpretată strict "în raport cu problemele comunicării specializate" (A. Bidu-Vrănceanu, 2010). Este conceptuală, sistematică, cognitivă, având un caracter normat și se înscrie în orientarea onomasiologică. Obiectivele acesteia privesc realizarea unor bănci de date terminologice. "Terminologia externă" (sau socioterminologia) pentru nespecialiști propune descrierea termenilor "ca fapte naturale (nu convenționale), similare cu cuvintele lexicului comun. Opoziția se face astfel între prescriptiv, normativ (caracteristici ale terminologiei interne) și descriptiv" (idem). Terminologia este o știință interdisciplinară, în concepția
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
este conceput drept un proces "ontogonic" al cărui rezultat este universalitatea prezumată a conceptului 5. Angela Bidu-Vrănceanu consideră, în aceeași tradiție a Școlii Franceze de Terminologie, că termenul este "un semn lingvistic compus dintr-un semnificant și un semnificat". Demersul terminologic este definit comparativ, de profesorul bucureștean, după cum urmează: Figura nr. 4: Semn lingvistic terminologic Semnificatul termenului "coincide cu desemnarea, iar sensul e obiectiv. Relația dintre denumire și noțiune este reflexivă sau biunivocă pentru un termen dat", fapt ilustrat prin reprezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
5. Angela Bidu-Vrănceanu consideră, în aceeași tradiție a Școlii Franceze de Terminologie, că termenul este "un semn lingvistic compus dintr-un semnificant și un semnificat". Demersul terminologic este definit comparativ, de profesorul bucureștean, după cum urmează: Figura nr. 4: Semn lingvistic terminologic Semnificatul termenului "coincide cu desemnarea, iar sensul e obiectiv. Relația dintre denumire și noțiune este reflexivă sau biunivocă pentru un termen dat", fapt ilustrat prin reprezentarea: Figura nr. 5: Semnificat și univocitate Sursa: (DSL 2005: 534) Termenul este "o denumire
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sunt insesizabile. În cazul cuvintelor polisemantice, orice referință actualizată în discurs recurge la selectarea unei singure caracteristici. Referentul nu se individualizează prin mai multe determinări. Este unic, un termen desemnând un referent anume, bine delimitat. II.3. Metaforă lexicală; metaforă terminologică/conceptuală II.3.1. Metafora lexicală - obiect de studiu al retoricii Metafora a fost abordată de-a lungul timpului, din punct de vedere retoric, estetic, lingvistic, logico-semantic, psihologic, funcțional. Varietatea abordărilor a impus metode diferite de analiză, criterii specifice de
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ar putea împiedica unificarea, echivalarea metaforică" (idem). Metafora poetică se definește prin "virtualele sale lecturi multiple". Dintr-o perspectivă descriptiv-lingvistică, Angela Bidu-Vrănceanu propune o abordare complexă a asemănărilor/ deosebirilor celor două tipuri de metafore: "Atât metafora artistică, cât și cea terminologică se bazează pe analogie și transfer, fiecare dintre acestea având particularități specifice de manifestare" (A. Bidu-Vrănceanu, coord. 2012: 33-40). Iată deosebirile semnalate de profesorul bucureștean: rolul contextului în exprimarea metaforei terminologice este mult mai complex, "începând cu domeniul și textul
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
tipuri de metafore: "Atât metafora artistică, cât și cea terminologică se bazează pe analogie și transfer, fiecare dintre acestea având particularități specifice de manifestare" (A. Bidu-Vrănceanu, coord. 2012: 33-40). Iată deosebirile semnalate de profesorul bucureștean: rolul contextului în exprimarea metaforei terminologice este mult mai complex, "începând cu domeniul și textul în care apar și continuând cu fixarea contextuală în diferite grade" (ibidem: 33). Spre deosebire de metafora terminologică, metaforele poetice "antrenează obligatoriu doi termeni, fie că e o metaforă explicită (...) fie că e
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Bidu-Vrănceanu, coord. 2012: 33-40). Iată deosebirile semnalate de profesorul bucureștean: rolul contextului în exprimarea metaforei terminologice este mult mai complex, "începând cu domeniul și textul în care apar și continuând cu fixarea contextuală în diferite grade" (ibidem: 33). Spre deosebire de metafora terminologică, metaforele poetice "antrenează obligatoriu doi termeni, fie că e o metaforă explicită (...) fie că e o metaforă implicită". (A. Bidu-Vrănceanu, coord. 2012: 34). Transferul este "relativ liber" în cazul metaforelor artistice, spre deosebire de "transferul de domeniu"pe care îl antrenează metafora
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
metaforele poetice "antrenează obligatoriu doi termeni, fie că e o metaforă explicită (...) fie că e o metaforă implicită". (A. Bidu-Vrănceanu, coord. 2012: 34). Transferul este "relativ liber" în cazul metaforelor artistice, spre deosebire de "transferul de domeniu"pe care îl antrenează metafora terminologică. Distincții necesare se impun și între metaforizarea științifică/ teoretică și metaforizarea specializată (conceptuală și terminologică). Procesul de metaforizare științifică are o sferă amplă și complexă de cercetare, dată de specificul obiectului de studiu. Complexitatea vine din corelația care se stabilește
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
o metaforă implicită". (A. Bidu-Vrănceanu, coord. 2012: 34). Transferul este "relativ liber" în cazul metaforelor artistice, spre deosebire de "transferul de domeniu"pe care îl antrenează metafora terminologică. Distincții necesare se impun și între metaforizarea științifică/ teoretică și metaforizarea specializată (conceptuală și terminologică). Procesul de metaforizare științifică are o sferă amplă și complexă de cercetare, dată de specificul obiectului de studiu. Complexitatea vine din corelația care se stabilește între dimensiunea creativă, retorică, psihologică, estetică, cognitivă a procesului de metaforizare, în sine. Metaforizarea științifică
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Reconceptualizarea modelului metaforic coincide cu etapa fixării ca unitate denominativă selectată și normată, pentru o altă noțiune. Noua unitate menține trăsăturile conceptuale, denotative, stabile, asigurând univocitatea a numeroase metafore specializate. III.2. Statutul și "planurile de relevanță" ale metaforei specializate (terminologice /conceptuale) Înțelegem prin "metaforă specializată" o variantă funcțională a metaforei științifice. Analiza tipurilor de metafore specializate pe care le avem în vedere se realizează la două nivele: 1) la nivelul imaginii abstracte (a conceptului), nivel pentru care literatura de specialitate
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
literatura de specialitate utilizează noțiunea de metaforă conceptuală (G. Lakoff & M. Johnson, 1980, I. Oliveira, 2002) - teoretizată ca structură cognitivă compusă din două concepte eterogene; 2) la nivel denominativ, al realizării lingvistice, nivel pentru care este utilizat conceptul de metaforă terminologică - teoretizată ca tip de actualizare lingvistică a metaforei conceptuale. Lexemul canal era utilizat în limba latină comună cu sensul de șanț, jgheab și aparține paternului preconceptual "habitatul". A fost preluat în terminologia actuală de numeroase limbaje specializate, fiind utilizat cu
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
analogie de rol - care desemnează conceptul de "spațiu de scurgere sau pasaj pentru materii organice (alimente, sânge), aer sau structuri anatomice (vase, nervi). Structură tubulară care conduce produșii de secreție ai unei glande exocrine (DM, 2007: 342). Este o metaforă terminologică, cvasi-sinonimă cu alte două constructe metaforice, respectiv, "conduct" "duct". Existând deja termenul metaforic - limbajul medical a creat nu mai puțin de 56 de metafore terminologice, prin adăugarea de trăsături conceptuale, în terminologia engleză, panromanică: canal alveolar, canal deferent, canal ionic
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
care conduce produșii de secreție ai unei glande exocrine (DM, 2007: 342). Este o metaforă terminologică, cvasi-sinonimă cu alte două constructe metaforice, respectiv, "conduct" "duct". Existând deja termenul metaforic - limbajul medical a creat nu mai puțin de 56 de metafore terminologice, prin adăugarea de trăsături conceptuale, în terminologia engleză, panromanică: canal alveolar, canal deferent, canal ionic, canal tarsian etc. Metafora specializată are referință generală asupra a trei niveluri care se condiționează reciproc: nivelul gnoseologic (al teoriei cunoașterii); nivelul conceptual; nivelul semiologic
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
canal deferent, canal ionic, canal tarsian etc. Metafora specializată are referință generală asupra a trei niveluri care se condiționează reciproc: nivelul gnoseologic (al teoriei cunoașterii); nivelul conceptual; nivelul semiologic (caracter de cod și informație). În știință, metafora specializată (conceptual și terminologic) implică operații eterogene structural/ metodologic, dintre care "formarea conceptelor, definirea termenilor, explicarea modelelor" (D. Rovența-Frumușani, 1994: 75) al căror rol este bine definit în fixarea referinței și a univocității. Loic Depecker considera că nivelul conceptual al limbajelor specializate, procesele logice
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
o susțin Școlile de terminologie actuale prin reprezentanții lor. Conceptualizarea nu se poate realiza în afara relației dintre forma termenului - noțiune (concept) - obiect. Termenul este condiția sine qua non a manifestării/ funcționării conceptului pe care îl fixează în sistemul noțional și terminologic. În afara acestei "forme materiale" (cuvânt, literă, număr, semn, simbol, acronim, icon etc.) nici un conținut conceptual nu poate avea expresie de sine. Forma termenului, conceptul studiate izolat nu comunică informații/ nu contribuie la desemnare, nu formează sensuri specializate decât dacă intră
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
redusă doar la analogii și raționamente, dat fiind faptul că un construct metaforic este o unitate de cunoaștere, purtătoare de informație, supus unui proces de acomodare conceptuală și lingvistică, dar și un proces de comunicare. Spre deosebire de metafora poetică, reflexivă, metaforele terminologice au caracter tranzitiv. Se formează în baza unei relații logice. Într-un plan mai general, aceste constructe mentale ar putea fi înțelese ca sisteme de relații de exteriorizare, de transfer (conceptual, semantic, informațional, comunicativ, substanțial). Pot fi grupate în clase
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
o structură deosebit de complexă. Thorax, akos / lat. thorax, acis (modelul preconceptual este "platoșa luptătorilor greci") - torace (NA) este o metaforă medicală având o expresie simplă, în baza căreia limbajul a format, aproximativ, zece constructe eterogene, pe care le numin metafore terminologice, fiecare desemnând în parte, o singură imagine abstractă: med. torace în butoi (cf. fr. thotax en tonneau; en. barrel chest); torace în carenă (cf. fr. thorax en carène; en. chicken breast); med. torace în clepsidră (cf. fr. thorax en sablier
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
conform structurii A este B (G. Lakoff and M. Johnson, 1980). În acest proces de stabilire a analogiilor se au în vedere caracteristici ale domeniului -sursă și se pun în evidență trăsături ale domeniului-țintă (Tabel 1). Tabel I. Componentele metaforei terminologice Domeniul -sursă Domeniul -țintă Construct metaforic gr. λιθο-, λίθος, (-ου (s.m./s.f.) ,,piatră, rocă, marmură" Boli ("formarea de calculi prin aglomerarea de substanțe") lithiasis gr. μύκης, -ητος, -ου (s.m.),,ciupercă" Boli ("intoxicație cu ciuperci") mycetismus lat. granulum, -i (s.n.),,grăuncior
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]