593 matches
-
defrișarea pădurilor), prin lăsarea în paragină (necultivat) a terenurilor. B. Mărirea consumului de oxigen, prin: B.1.Arderea: combustibililor fosili (gaz metan, derivați din petrol, cărbuni, turbă), a lemnelor, a deșeurilor vegetale, a combustibililor extrași din vegetale, în autovehicule, în termocentrale, în electrocentrale, în procese industriale, în sobe casnice și centrale de apartament, la aragaze. B.2. Arderea lumânărilor. B.3.Prin fumat. Cantitatea de oxigen disponibilă, în aerul atmosferic, se micșorează prin mărirea consumului și prin diminuarea cantității de oxigen
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
de concluzii. O bună propedeutică pentru exercitarea libertăților laice, îndeosebi intelectuale. Pentru a coborî iarăși spre Ierusalim, dar cu o escală în Cezareea maritimă, capitala provinciei romane Iudeea, o poți lua și pe autostrada din interior. Ea trece pe lângă o termocentrală: trei uriașe turnuri de răcire, macarale gigantice, un dig interminabil și niște șlepuri cu cărbune tocmai la capătul lui. Scânteietor sub soare, acest decor științifico-fantastic barează orizontul dinspre uscat. Dar chiar lângă Mediterana pe care Isus o va fi privit
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
miriade de asfixiați? Studenții din Fatah admit această realitate, chiar dacă mai continuă să-și bată joc de contribuabilul european pentru lipsa lui de ranchiună. Tot Europa contribuie cu milioane de euro și cu cei mai buni experți la construirea unei termocentrale ici, a unui laborator de gestionare științifică în altă parte; ce-i drept, țările europene "n-au dorit să protesteze" când aviația israeliană a spulberat în trei minute aceste investiții costisitoare. Un alt student, și mai sarcastic la politologie, fără
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
j. Gorj), poet și publicist. Este fiul Ilenei (n. Morma) și al lui Dumitru Popescu, țărani. Urmează școala generală în comuna natală, apoi Școala Profesională din Lupeni și Liceul Pedagogic din Târgu Jiu, întrerupt după trei ani. Lucrează ulterior la Termocentrala Rovinari. Înainte și după 1989 este redactor la mai multe ziare: „Opinia”, „Gorjeanul”, „Ora”, „Actualitatea Gorjului”; în 1991-1992 este redactor-șef al ziarului țărănist „Cuvântul dreptății”. Debutează în 1974, la revista „Ramuri”, și editorial în 1991, cu Oglinda dintre noi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288945_a_290274]
-
-i scăpa nimic. — De regulă, nu ținem instrumente muzicale în oraș, dar asta nu înseamnă că nu putem face rost. Îți faci treaba foarte serios, așa că nu văd la ce te-ar împiedica să ai un instrument. Du-te la termocentrală și întreabă-l pe paznicul de acolo. S-ar putea să-ți găsească el ceva. — Termocentrală? am întrebat uimit la culme. — Doar acolo ai putea găsi, zise Paznicul arătând spre becul de deasupra capului. De unde crezi că ne vine curentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nu putem face rost. Îți faci treaba foarte serios, așa că nu văd la ce te-ar împiedica să ai un instrument. Du-te la termocentrală și întreabă-l pe paznicul de acolo. S-ar putea să-ți găsească el ceva. — Termocentrală? am întrebat uimit la culme. — Doar acolo ai putea găsi, zise Paznicul arătând spre becul de deasupra capului. De unde crezi că ne vine curentul? Din livada de meri? zise el izbucnind în râs. A luat o hârtie și-un creion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dreaptă. Nu mai are nici acoperiș, nici ușă. O iei la dreapta după colțul lui și mai mergi puțin. Dai de un deal și dincolo de el e pădurea. Intri în pădure, mergi vreo cinci sute de metri și ajungi la termocentrală. — Am înțeles. Dar nu e periculos să intru în pădure iarna? Lumea așa spune. Am avut și eu o experiență neplăcută acolo. — Da, așa e. Am uitat complet. Bine, te urc în căruță și te duc eu acolo. Te simți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
neplăcerile. Se spune că tăietorul de lemne se rănește o singură dată în viață. Nici mai mult, nici mai puțin. O singură dată. Înțelegi ce vreau să spun, nu? Am dat din cap. — Nu e cazul să te îngrijorezi din pricina termocentralei. Se află chiar la intrarea în pădure, așa că nu există nici un pericol până acolo. N-ai cum să te rătăcești și nici să te întâlnești cu oamenii pădurii. Pericolul cel mare este în apropierea Zidului și dincolo de inima pădurii. Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cum să te rătăcești și nici să te întâlnești cu oamenii pădurii. Pericolul cel mare este în apropierea Zidului și dincolo de inima pădurii. Dacă le eviți, nu sunt probleme. Să nu te abați din drum și să nu treci de termocentrală. Dacă nu mă asculți, iar o pățești. — Paznicul termocentralei locuiește în pădure? — Nu e nici om al pădurii, nici al orașului. Undeva pe la mijloc. Nu intră mai adânc în pădure și nu vine în oraș. Nu e nici periculos, nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cu oamenii pădurii. Pericolul cel mare este în apropierea Zidului și dincolo de inima pădurii. Dacă le eviți, nu sunt probleme. Să nu te abați din drum și să nu treci de termocentrală. Dacă nu mă asculți, iar o pățești. — Paznicul termocentralei locuiește în pădure? — Nu e nici om al pădurii, nici al orașului. Undeva pe la mijloc. Nu intră mai adânc în pădure și nu vine în oraș. Nu e nici periculos, nici curajos. — Dar ce fel de oameni locuiesc în pădure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Vâjâitul pătrundea în încăpere ca o apă transparentă. Acoperea absolut orice alt zgomot. — Nu plecați niciodată de-aici? l-am întrebat. — Nu, a spus el liniștit, clătinând din cap. Așa s-a hotărât. Treaba mea este să am grijă de termocentrală. S-ar putea să apară cineva care să-mi preia sarcinile. Într-o bună zi. Atunci o să plec de-aici și mă întorc în oraș. Acum nu pot face nici un pas. Aștept aici vântul care vine din trei în trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
aia era. Oricât încercam eu să combin notele, nu ieșea nimic. Ajungeam cel mult până la nota la. Oare armonica de pe masă rămânea pur și simplu un obiect frumos și nefolositor? Am început să înțeleg ce-a vrut să spună paznicul termocentralei: „Nu-i nevoie să o faci să sune, poți să o privești doar“. Poate avea dreptate. Am închis ochii și ascultam fulgii de nea izbindu-se de fereastră. La prânz, bătrânii au încetat lucrul și s-au dus să mănânce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
meu. O groapă mare. M-au trezit loviturile de cazmale și multă vreme am avut senzația că îmi săpau direct în cap. Apoi a nins și groapa s-a umplut de zăpadă. — Înainte de asta? — Am fost împreună în pădure, la termocentrală. L-am cunoscut pe paznic și-am vorbit cu el despre pădure. Mi-a arătat termocentrala, iar zgomotul produs de vânt a fost absolut îngrozitor. Parcă venea direct din iad. Paznicul era tânăr, liniștit și slab. — Apoi? — Mi-a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
că îmi săpau direct în cap. Apoi a nins și groapa s-a umplut de zăpadă. — Înainte de asta? — Am fost împreună în pădure, la termocentrală. L-am cunoscut pe paznic și-am vorbit cu el despre pădure. Mi-a arătat termocentrala, iar zgomotul produs de vânt a fost absolut îngrozitor. Parcă venea direct din iad. Paznicul era tânăr, liniștit și slab. — Apoi? — Mi-a dat armonica. Un instrument mic, vechi, dar care scoate sunete. Fata rămase nemișcată, dusă pe gânduri. Temperatura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de hidrocentralele de pe fluviul Yangtze poate fi livrată provinciilor din centrul și estul Chinei. În ce privește linia sudică, aici au fost construite sau modernizate hidrocentralele de pe râul Wujiang din provincia Guizhou și cele de pe Lancang și Hongshui din provincia Yunnan, precum și termocentralele electrice din cele două provincii. Majoritatea electricității produse pe această cale este furnizată provinciei Guangdong. Dezvoltarea zonei vestice a țării În partea de vest a Chinei se află provinciile Gansu, Guizhou, Qinghai, Shaanxi, Sichuan și Yunnan, regiunile autonome Ningxia-Hui, Tibet
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
radiofonic (după Fata căpitanului de Pușkin și Așa s-a călit oțelul de Ostrovski). Din 1948, urmează cursurile Institutului Politehnic din Kiev, Facultatea de Electrotehnică, specialitatea energetică, absolvindu-le în 1953. Se angajează în producție, lucrând ca inginer pe șantierul termocentralei Paroșeni (1953-1956) și la Trustul Electromontaj din București. Experiența în producție va cauționa materialul narativ din care sunt alcătuite primele povestiri, în bună măsură nedesprinse complet de reportaj, din volumul său de debut, N-au înflorit încă merii, apărut în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
asista la un tsunami al lucrurilor ieftine. Fermierii își vor lua astfel revanșa asupra orășenilor. De aceste tendințe vor beneficia în special țările avantajate de natură, deținătoare de resurse ce nu pot fi înlocuite. Va crește puternic presiunea pentru închiderea termocentralelor poluante pe cărbu-ne și chiar a celor nucleare, datorită riscurilor pe care le implică. Energia și agricultura vor deveni probleme inseparabile. Soluția este diversificarea resurselor, iar biocombustibilii vor fi principalul beneficiar al acestei tendințe. Cei mai mari producători sunt Brazilia
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
că principala cauză este creșterea concentrației gazelor cu efect de seră datorită activităților umane din epoca industrializării care au dus la: Emisii de dioxid de carbon ca urmare a arderii combustibililor fosili pentru transporturi, încălzire, climatizare, producerea curentului electric în termocentrale și în industrie. Creșterea emisiilor de CO2 este agravată de defrișări, care se datorează tot activității omului, defrișări care reduc cantitatea de CO2 absorbită de plante. Emisii de metan, ca urmare a activităților agricole, cum ar fi creșterea vacilor și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Doina Steliana Zeleonenchi, Daniel Cezar Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_926]
-
Exporturile cu urcat cu 22,22%, de la 3,15 TWh la 3,85 TWh, iar importurile au crescut cu 38,24%, de la 0,68 la 0,94 TWh. Cea mai mare parte a energiei a fost produsă în unități hidroelectrice, termocentrale pe cărbune și unități nuclear electrice. Anul trecut în România a fost livrată în rețele mai multă energie produsă în hidrocentrale față de termocentralele pe cărbune, cele două surse acoperind împreună 69,5% din total, reiese din raport. Cea mai mare
Producţia şi consumul de electricitate au crescut anul trecut cu peste 4% () [Corola-journal/Journalistic/53215_a_54540]
-
68 la 0,94 TWh. Cea mai mare parte a energiei a fost produsă în unități hidroelectrice, termocentrale pe cărbune și unități nuclear electrice. Anul trecut în România a fost livrată în rețele mai multă energie produsă în hidrocentrale față de termocentralele pe cărbune, cele două surse acoperind împreună 69,5% din total, reiese din raport. Cea mai mare parte a energiei livrată în rețea a fost produsă în unitătăți hidroenergetice, respectiv 35,7%, urmată de termocentralele pe combustibil solid, cu o
Producţia şi consumul de electricitate au crescut anul trecut cu peste 4% () [Corola-journal/Journalistic/53215_a_54540]
-
energie produsă în hidrocentrale față de termocentralele pe cărbune, cele două surse acoperind împreună 69,5% din total, reiese din raport. Cea mai mare parte a energiei livrată în rețea a fost produsă în unitătăți hidroenergetice, respectiv 35,7%, urmată de termocentralele pe combustibil solid, cu o cotă de 33,8% din total. Comparativ cu 2009, energia vândută din sușe hidro a crescut cu 23%, iar cea produsă pe bază de cărbune a scăzut cu 8,6%. Energia nucleară a reprezentat anul
Producţia şi consumul de electricitate au crescut anul trecut cu peste 4% () [Corola-journal/Journalistic/53215_a_54540]
-
Președintele Traian Băsescu a declarat, joi, după întâlnirea cu Angela Merkel, că România va intra într-un proces de mare privatizare, enumerând în acest sens complexurile de la Turceni și Rovinari și Termocentrala Craiova, precum și CFR Marfă. Întrebat în ce domenii ar dori partea română să atragă investitori germani, Băsescu a răspuns că nu este un secret faptul că România va intra într-un proces de "mare privatizare". El a enumerat complexurile de la
Traian Băsescu: Turceni şi Rovinari, Termocentrala Craiova şi CFR Marfă vor fi privatizate () [Corola-journal/Journalistic/24556_a_25881]
-
Marfă. Întrebat în ce domenii ar dori partea română să atragă investitori germani, Băsescu a răspuns că nu este un secret faptul că România va intra într-un proces de "mare privatizare". El a enumerat complexurile de la Turceni și Rovinari, Termocentrala Craiova și CFR Marfă. Sigur că este de interes major pentru noi o implicare a investitorilor germani într-un spațiu majoritar în procesul de privatizare având în vedere experiența și tehnologiile germane în utilizarea cărbunelui, în industria energetică și, de
Traian Băsescu: Turceni şi Rovinari, Termocentrala Craiova şi CFR Marfă vor fi privatizate () [Corola-journal/Journalistic/24556_a_25881]
-
nu e desfrunzire, ci fornicație, ba încă una cu consecințe conjugale. Frumoasa Elegie la trenurile reci din Proprietarul de poduri (1976) face pandant cu un Cântec de locomotivă mai degrabă amorf: „te-am iubit de-a lungul liniei ferate/ ca termocentrala un energofag/ lăcomos și singur simt și-acum cum bate/ bronzul bucii tale toaca mea de fag.” (p. 77) Alteori sunt reluate rime rare, cândva insolite și zburdalnice, acum doar arbitrare. „Să vă-ntrebați și voi sub ursa bleagă/ ca
Amintiri din poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5792_a_7117]
-
toate țările din UE. De ce? Din cauza șmecheriei cu certificatele verzi (...). România este singura țară în care s-a făcut o asemenea prostie, să dai 160 euro pe megawatt când începe să bată vântul, dar în același timp se opresc toate termocentralele, ca să intre energia de la eoliene în sistem. Și astfel s-a ajuns la o recuperare a investițiilor în numai doi ani", a afirmat ministrul Dan Nica, într-o emisiune televizată, conform Mediafax.
Dan Nica: Certificatele verzi în România, o prostie by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/51209_a_52534]