KorAP: Find »[drukola/base=tibia & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...36 >

879 matches

Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

Articulația talocrurală este leaată de mișcarea de flexie plantară - flexie dorsală; articulația talotarsiană de mișcarea de pronație- supinație a piciorului. 1. Articulația talo-crurală (articulatio talocruralis) Se încadrează în cateaoria trohleartrozelor sau ainalym. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fața inferioară a tibiei, de cele două fețe articulare ale maleolelor (medială și laterală), fața superioară a tarsului cu trohleea și cele două fețișoare maleolare. Suprafețele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Sinoviala. Stratul intern tapetează fața profundă a stratului fibros, se reflectă la

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Mai este denumită și talo-calcaneană posterioră. Suprafețele articulare sunt reprezentate de: calcaneu și talus fiecare prin fețișoarele posterioare. Mijloacele de unire sunt: - capsula articulara, - liaamentele talo-calcaneane: interosos (lia. talocalcaneum interosseum), lateral (lia. talocalcaneum laterale) și medial (lia. talocalcaneum mediale). 1. Tibia 8. Tendonul tibialului posterior 2. Liaamentul talo-calcanean medial 9. Tendonul tibialului anterior 3. Procesul posterior al talusului 10. Metatarsianul I 4. Tendonul Achilian 11. Navicularul 5. Sustentaculum tali 12. Liaamentul tibio-talar anterior 6. Liaamentul plantar luna 13. Liaamentul tibionavicular 7

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
la musculatura bazinului. MUȘCHIUL CROITOR (m. sartorius) Este cel mai lung mușchi al corpului datorită dispozițiiei în diagonală la nivelul feței anterioare a coapsei - Figura 133. Originea este pe spina iliacă antero-superioară. Inserția terminală: pe fața medială și superioară a tibiei. Acțiunea: - flexia coapsei pe bazin, - flexor al gambei față de coapsă (numai prin porțiunea inferioară), - slab rotator extern al coapsei, - slab abductor al coapsei. Inervația este dată de nervul femur MUȘCHII REGIUNII MEDIALE A COAPSEI Musculatura regiunii mediale a coapse este

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
coapsei față de bazin. Inervația se realizează din nervul obturator pentru porțiunea superioară și din nervul ischiatic pentru porțiunea inferioară. MUȘCHIUL GRACILIS (m. gracilis) Originea este pe ramura inferioară a pubisului. Inserția terminală este la nivelul feței medială și superioară a tibiei. Acțiunea: - când genunchiul se află în extensie, mușchiul gracilis este adductor al coapsei; - când genunchiul se află în flexie, mușchiul gracilis completează mișcarea de flexie, realizând concomitent și o mișcare de rotație internă a gambei. Inervația provine din nervul obturator

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
în flexie față de coapsă, realizează și rotația în afară a gambei. Inervația: - porțiunea lungă din nervul ischiatic, - porțiunea scurtă din nervul peronier comun. MUȘCHIUL SEMITENDINOS (m. semitendinosus) Originea se afl\ pe tuberozitatea ischiatic\. Inserția terminal\ la nivelul feței mediale a tibiei, în partea superioara. Acțiunea: - extensor al coapsei pe bazin, - flexor al gambei pe coaps\, - adductor și slab rotator intern al gambei. Inervația din nervul tibial. MUȘCHIUL SEMIMEMBRANOS (m. semimembranousus) Originea pe tuberozitatea ischiatic\. Inserția terminal\ se realizeaz\ prin 3 fascicule

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
al gambei pe coaps\, - adductor și slab rotator intern al gambei. Inervația din nervul tibial. MUȘCHIUL SEMIMEMBRANOS (m. semimembranousus) Originea pe tuberozitatea ischiatic\. Inserția terminal\ se realizeaz\ prin 3 fascicule fibroase: - unul direct pe fața posterioar\ a condilului medial al tibiei; - altul recurent, orientat în sus și lateral, realizând ligamentul popliteu oblic al articulației genunchiului; - al treilea, orizontal, trece dinapoi înainte și se termin\ pe partea anterioar\ a condilului medial al tibiei. Acțiunea: - extensor al coapsei faț\ de bazin, - flexor al

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
unul direct pe fața posterioar\ a condilului medial al tibiei; - altul recurent, orientat în sus și lateral, realizând ligamentul popliteu oblic al articulației genunchiului; - al treilea, orizontal, trece dinapoi înainte și se termin\ pe partea anterioar\ a condilului medial al tibiei. Acțiunea: - extensor al coapsei faț\ de bazin, - flexor al articulației genunchiului, - adductor și slab rotator intern al gambei. Musculatura gambei este grupată asimetric în jurul celor două oase ale gambei astfel încât fața medială și marginea anterioară a tibiei precum și cele două

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
condilului medial al tibiei. Acțiunea: - extensor al coapsei faț\ de bazin, - flexor al articulației genunchiului, - adductor și slab rotator intern al gambei. Musculatura gambei este grupată asimetric în jurul celor două oase ale gambei astfel încât fața medială și marginea anterioară a tibiei precum și cele două maleole, internă a tibiei și externă a peroneului să nu fie acoperite de musculatură. Musculatura se împarte în trei loje musculare, a căror dezvoltare este inegală: - loja anterioară ce cuprinde: tibialul anterior, extensorul lung al halucelui, extensorul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
coapsei faț\ de bazin, - flexor al articulației genunchiului, - adductor și slab rotator intern al gambei. Musculatura gambei este grupată asimetric în jurul celor două oase ale gambei astfel încât fața medială și marginea anterioară a tibiei precum și cele două maleole, internă a tibiei și externă a peroneului să nu fie acoperite de musculatură. Musculatura se împarte în trei loje musculare, a căror dezvoltare este inegală: - loja anterioară ce cuprinde: tibialul anterior, extensorul lung al halucelui, extensorul lung al degetelor, peronierul al treilea; - loja

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
și scurt peronier; - loja posterioară dispusă pe două planuri: unul superficial (tricepsul sural, plantarul subțire), altul profund (tibialul posterior, flexorul lung al halucelui, flexorul lung al degetelor, popliteul). MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE MU ȘCHIUL TIBIAL ANTERIOR Originea pe: - condilul lateral al tibiei, - fața laterală a tibiei, - membrana interosoasă a gambei, - fața profundă a fasciei crurale. Inserția terminală: - la nivelul primului os cuneiform, - pe baza primul metatarsian. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - supinator și adductor al piciorului sau pronator și abductor în funcție de poziția

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
posterioară dispusă pe două planuri: unul superficial (tricepsul sural, plantarul subțire), altul profund (tibialul posterior, flexorul lung al halucelui, flexorul lung al degetelor, popliteul). MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE MU ȘCHIUL TIBIAL ANTERIOR Originea pe: - condilul lateral al tibiei, - fața laterală a tibiei, - membrana interosoasă a gambei, - fața profundă a fasciei crurale. Inserția terminală: - la nivelul primului os cuneiform, - pe baza primul metatarsian. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - supinator și adductor al piciorului sau pronator și abductor în funcție de poziția variabilă față de axul articulației

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN (m.gastrocnemius) Originea este pe: - porțiunea medială (capul medial) condilul femural medial, - porțiunea laterală (capul lateral) condilul femural lateral. MUȘCHIUL SOLEAR (m. solear) Originea este pe fa]a posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Inser]ia terminală se găsește pe tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Mușchii planului superficial formează împreună mușchiul triceps sural. Ac]iunea tricepsului sural: - stabilizator al articulației talo-crurale, - flexor al gambei față de coapsă, - rotație internă/externă a gambei în funcție de care

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
internă/externă a gambei în funcție de care dintre fasciculele musculare ale gastrocnemianului intră în acțiune. Inervația provine din nervul tibial. PLANUL PROFUND MUȘCHIUL POPLITEU (m. popliteus) Originea este pe condilul lateral al femurului. Inserția terminală se găsește pe fața posterioară a tibiei. Acțiunea: MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL DEGETELOR (m. flexor digitorum longus) Originea este în 1/3 mijlocie a tibiei, sub linia solearului. Corpul mușchiului se împarte în 4 tendoane, câte unul pentru fiecare dintre degetele de la II la V. Inserția terminală

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
tibial. PLANUL PROFUND MUȘCHIUL POPLITEU (m. popliteus) Originea este pe condilul lateral al femurului. Inserția terminală se găsește pe fața posterioară a tibiei. Acțiunea: MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL DEGETELOR (m. flexor digitorum longus) Originea este în 1/3 mijlocie a tibiei, sub linia solearului. Corpul mușchiului se împarte în 4 tendoane, câte unul pentru fiecare dintre degetele de la II la V. Inserția terminală se găsește pe falanga a treia a fiecărui deget. Acțiunea este de: - slab flexor al falangelor degetelor, flexor

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
posterioară a fasciei mușchiului mare fesier, din aponevroza de inserție a mușchiului tensor al fasciei late, din fascia îngroșată a gluteului mijlociu. După formare tractul iliotibial urmează un traiect descendent, pe partea laterală a coapsei până la nivelul condilului lateral al tibiei. Tractul iliotibial are acțiune fundamentală atât în mers cât și în stațiunea bipedă. Din fascia lata se desprind teci pentru mușchii: croitor, gracilis, tensorul fasciei lata. De la nivelul feței profunde a lasciei lata se desprind septuri intermusculare, lateral și medial

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
musculare, anterioară și posterioară. Din dedublarea fasciei late se formează și teaca pentru vasele femurale. FASCIA CRURALĂ (fascia cruris) Fascia crurală este denumită și fascia gambierilor deoarece îmbracă mușchii gambei. Fascia crurală se formează de pe marginea anterioară și medială a tibiei: - anterior și în sus se ancorează de condilii și tuberozitatea tibială, pe rotulă și la nivelul capului peroneului; - posterior se continuă cu fascia poplitee; - inferior se continuă cu fascia piciorului; - superficial este despărțită de piele prin intermediul țesutului conjunctiv și a

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361

spatele rămân drepte. Întinderea musculaturii dorsale a coapsei, a mușchilor aductori și a musculaturii laterale a trunchiului. Întindeți picioarele și aplecați trunchiul lateral. Întinderea mușchilor aductori ( în special partea laterală ). Fixați corpul cu mâinile ( de exemplu, de masă ) Întinderea musculaturii tibiei. Exercițiul trebuie efectuat fără încățăminte, greutatea corpului cade pe piciorul din față. C. 15 min Cel mai bine este să aveți un program fix de exersare care este stabilit pentru jocul dvs. și pe care să-l puteți efctua în

Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850

Descriere. Adultul are corpul de 50 - 60 mm lungime, este robust, aproape cilindric, de culoare brună-închis partea dorsală și brungălbuie pe partea ventrală. Capul este rotunjit iar pronotul este globulos și îngustat posterior. Picioarele anterioare sunt adaptate pentru săpat, având tibiile lățite și prevăzute cu dinți puternici. Aripile anterioare (tegmine) sunt scurte, coriacee, de culoare brun-deschisă iar aripile posterioare (membranoase) sunt bine dezvoltate, cu o rețea de nervuri evidente. Abdomenul este format din 10 segmente, ultimul fiind terminat cu o pereche

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de culoare neagră, cu luciu albăstriu sau arămiu, acoperit cu solzi și perișori cenușii. Rostrul este lung și îngroșat la vârf. Pronotul este prevăzut cu o dungă longitudinală albicioasă. Elitrele prezintă în zona scutelului o pată albă, caracteristică. Antenele, vârful tibiilor și farsele sunt roșcate (Fig. 9 a). Oul este oval, de culoare albă. Larva are 5,0 - 6,0 mm lungime, este de culoare albă sau alb-gălbui; capul este galben-deschis (fig. 9 b). Biologie. Iernează în stadiul de adult sub

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
este negru cu ornamentații galbene. Capul este galben, cu ochii roșii. Antenele sunt formate din trei articole nude; articolul trei este de culoare galbenă. Toracele și abdomenul este grinegricios, cu pronotul negru și scutellum galben. Picioarele au coxele, femurele și tibiile de culoare galbenă, iar tarsele sunt cenușii. Oul este oval, galben-palid sau translucid, de 0,2 mm în diametru. Larva este incoloră la eclozare și devine galbenă la maturitate; este apodă și acefală. Larvele și pupele prezintă posterior o pereche

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
mai deschisă la culoare și are corpul acoperit cu perișori mai rari. Antenele și picioarele sunt de culoare neagră. Capul este rotunjit și turtit posterior. Ochii la mascul sunt aproape uniți, iar la femelă sunt separați printr- o dungă roșcată. Tibiile posterioare la mascul prezintă la baza lor o tufă de perișori fini, scurți. Oul este oval, de 0,8 - 1,1 mm lungime, de culoare albă- strălucitoare. Larva matură are 7,0 - 8,0 mm lungime, este fusiformă, apodă și

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
negre, alcătuite din 11 articole. Pronotul este brun-roșcat, cu două pete negre. Elitrele sunt galben-pal sau albicioase cu marginile roșii, prevăzute cu câte o dungă suturală comună și două dungi transversale albastru-închis, cu reflexe metalice verzui. Picioarele au femurele albastre, tibiile maronii, tarse negre (fig. 30 a). Oul este oval, de culoare cenușiu-gălbuie. Larva are corpul oval, de 6,0 - 8,0 mm lungime, de culoare cenușiu- deschisă sau cenușiu-verzuie, cu luciu gălbui pe partea dorsală. Pe partea superioară a protoracelui

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
7,0 mm lungime, este de culoare cenușie-gălbuie, cu pete și dungi caracteristice, negricioase. Pronotul este gălbui, prevăzut cu o dungă mediană mai închisă la culoare. Aripile sunt gălbui. Picioarele sunt negre, cu numeroși peri scurți pe marginea internă a tibiilor posterioare (fig. 31 a). Oul este oval, de culoare albă-sidefie. Larva are 5,0 - 8,0 mm lungime, este de culoare albă-gălbuie, apodă și acefală. Caracteristică este regiunea posterioară a abdomenului care prezintă 12 mameloane digitiforme și cu numeroși spiculi

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
1,1 mm lungime. Capul și toracele sunt de culoare verde-cenușie; corpul este acoperit cu o secreție ceroasă, fin pubescent. Articolele unu, doi și șase ale antenelor sunt de culoare cenușie, mai scurte decât corpul. Picioarele sunt galbene-verzui, cu vârful tibiilor și tarselor negre. Corniculele sunt negre, cu baza ușor lățită. Pigidiul este verde-deschis, mai scurt decât corniculele (fig. 37 a). b) femela aripată are capul și toracele de culoare neagră, abdomenul globules, de culoare verde-brumăriu, catifelat, ornate cu 3 - 4

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
11,0 mm lungime, are corpul de culoare neagră, acoperit cu o pubescență cenușie. Pronotul prezintă o dungă mediană longitudinală formată din perișori albgălbui sau roșcați. Scutelul este alb sau roșcat. Antenele sunt lungi, iar picioarele roșcate, cu femurele și tibiile anterioare negre. Larva are 8,0 - 12,0 mm lungime, de culoare albă, apodă. Biologie. Iernează în stadiul de larvă în rădăcinile de morcov, pătrunjel, păstârnac etc. Are o generație pe an. În luna mai, larvele se transformă în pupe

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]