500 matches
-
intelectualilor sub dictatura comunistă?“ (BEATRIX LANGNER, Süddeutsche Zeitung, Germania, 11 octombrie 1995) * „Plicul negru este unul dintre acele studii atent circumscrise, precise și acide, pe o pânză restrânsă, în care scriitorii est-europeni excelează. Restrângerea devine vastă. Tihna dispare din colțurile tihnite. Absurditatea încetează să fie comică: este teribilă. Manea creează acest efect printr-o proză lucidă care coboară deliberat temperatura emoțională pentru a potența cerebralitatea. El excelează în a revela profunzimea, păstrându-se la suprafață, scrutând surâsurile pe care nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nani ... șir cu șir Soarta cum să ți‐o înșir? Nani, pui... am plâns de‐asară Lacrimi multe în batistă ... Ai s‐ o guști cât e de‐amară și‐ ai s-o simți cât e de tristă. Liu‐ liu , somn tihnit ca ceața Cât nu știi ce‐ nseamnă viața. ...Un cocoș de peste drum A cântat dintâi acum. Stând în leagănul tău sfânt, Dormi de nici nu sufli ... iată Nu mai cânt, la ce să‐ți cânt? Singură și zbuciumată, Vreau tot
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
-și imagineze și să potolească setea de cunoaștere a copiliței extrem de curioase. Când apar personaje nonumane, lectorul are în minte tot fetița aceea curioasă, Angelina, din prima povestire a volumului. Universul rural în care crește micuța, imaginea bucolică a satului tihnit vine parcă din alte timpuri, greu de imaginat pentru trăitorul modern cu mobil, internet și cu televiziune tridimensională. Și asta se întâmplă pentru că Adriana se reîntoarce la eul originar, la timpul copilăriei ei. În povestiri și povești, Adriana Neacșu merge
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
lui Iliu. Și totuși, totdeauna mi s-a părut un om complicat. Avea o reticență, o Îngîndurare incontinentă, o umbră pe chip care nu se „lipeau” de imaginea unui artist unanim recunoscut. Știam că viața nu i-a rezervat traiul tihnit pe care-l merita. Mi-era clar că nici teatrele, nici soțiile, nici prietenii nu au răspuns așteptărilor sale. Citind cartea, am Înțeles mai mult din drama cu reflexii tragice a acestui minunat om și creator. Aproape că nu-ți
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
să arunce cu scrumiera în ușă. Sau în fereastră, să spargă ceva. Pufni furios. „Memorie! Ce ți-e și cu ăștia. Bandiți până și la nepoți. Tineret crescut de noi, școală de la noi, vacanțe de la noi, slujbă de la noi, viață tihnită că le purtăm noi de grijă și ei se-mpiedică când e la o adică în niște oase. Năzos și ăsta ca profesorașu ăla de mi-a scăpat de sub nas. Pentru el mă prelucrează la beleală la toate instruirile. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
lângă foc și îl aștept pe Jake să aducă cina. E prea cald, dar Jake e foarte atent la dorințele mele, chiar și acele neexprimate, așa că face un foc mic: un singur buștean care arde încet în șemineu, cu pocnete tihnite și cu câte o salvă de scântei aurii la răstimpuri. Fundalul e asigurat de Mozart; eu aș fi pus ceva mai sexy, dar apreciez faptul că Jake este cult. Poate c-o să mă ajute el să scap de serialele polițiste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
cațări ca într-un tanc. Dar trebuie să recunosc că e oportun să ai o mașină în care încap lejer patru adulți pe locurile din spate - ce bine că Daisy și Jennifer sunt atât de slabe! Drumul nu e deloc tihnit, însă Finn insistă să-l ajute pe Ben să se orienteze, așa că tot timpul se apleacă între scaunele din față, ciorovăindu-se cu Ben și gesticulând, ceea ce înseamnă că ne înghiontește și ne înghesuie pe mine și pe Daisy, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Naaa-ni (și-l rupe pe „na-ni” în două atât de măiestru, că ți se rupe inima), bucuria mea/ Na-ni, ochi de albăstrea./ Naniiii, tu n-ai să mai plângi/ Numai flori să vrei să strângi./ Liuliu lai, somn tihnit să ai (e versul la care Tina începe să fie cuprinsă de somn, înceeet, ușooor, trece dincolo, puterea Maestrului e absolută)/ Somn tihnit ca ceața/ Cât nu știi ce e viața... / Liuliu lai, somn tihnit să ai... Tina răsuflă sacadat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
albăstrea./ Naniiii, tu n-ai să mai plângi/ Numai flori să vrei să strângi./ Liuliu lai, somn tihnit să ai (e versul la care Tina începe să fie cuprinsă de somn, înceeet, ușooor, trece dincolo, puterea Maestrului e absolută)/ Somn tihnit ca ceața/ Cât nu știi ce e viața... / Liuliu lai, somn tihnit să ai... Tina răsuflă sacadat, ca un om care doarme de mult, doarme de mult. Moș Ene pe la gene venise viclean ca o idee, iar fata adormise suspinând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
să strângi./ Liuliu lai, somn tihnit să ai (e versul la care Tina începe să fie cuprinsă de somn, înceeet, ușooor, trece dincolo, puterea Maestrului e absolută)/ Somn tihnit ca ceața/ Cât nu știi ce e viața... / Liuliu lai, somn tihnit să ai... Tina răsuflă sacadat, ca un om care doarme de mult, doarme de mult. Moș Ene pe la gene venise viclean ca o idee, iar fata adormise suspinând. Maestrul se ridică ușor, nu vrea s-o trezească, ca un descântec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și cu pământul, cu lumea, știi tu ce înseamnă să lupți cu lumea, cu vorbele și cu privirile? Nu știi, pentru că, dacă ai fi știut, ai fi venit. Ai fi fost aici și mi-ai fi cântat: „Liuliu, lai, somn tihnit să ai”! Cântecul ar fi pătruns în mine ca un drog și aș fi adormit, știi că, de 36 de zile, aproape nu am avut somn?, l-am pierdut pe drum, a fost și s-a terminat somnul meu. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
limba și literatura suedeză. „Micul necaz“, spunea el, niciodată „Accidentul“. Sau „Episodul ridicol“. Sau „înghețul meu relevant“. Când se întâmplase, încă nu eram născut. El tocmai rămăsese văduv și tata hotărâse să petreacă Crăciunul la Bostället, căci în această ambianță tihnită avea să fie ocrotit de singurătate. Primise ca dar de Crăciun un pian mecanic marca Hupfeld, să-i cânte acum, când bunica nu mai era. în seara de Bobotează a plecat în pădure, spre Hattstensborgshållet. Tata tocmai privise termometrul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Uită-te la locul ăsta! Ben se holbează cu uimire prin jurul clădirii, privește la vila imensă în stil mexican, așezată sus pe dealurile de deasupra Santei Monica. ― Ăsta e Bârlogul? spune Ben râzând, pentru că-și imaginase o încăpere micuță și tihnită, cam ca o librărie, total opusă de camera albă enormă în care se găsesc acum el și Simon. Simon se strecoară de-a lungul podelelor din lespezi de piatră, până la ferestrele franțuzești din capăt. ― Ia uită-te aici, Ben, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
înfipt bine în chimir. „Acum, fie ce-o fi! Am să merg la han!” - a hotărât lotrul. Se înserase de-a binelea. În jur era liniște de catedrală. S-a apropiat de grajdul hanului, lipindu-se de perete. Caii ronțăiau tihnit. Un câine trezit poate din somn a lătrat neconvingător. A înaintat spre portița din dos, care dădea spre casa de locuit. Când a ajuns la fântână, prin geamul luminat al bucătăriei a privit înăuntru... Hangiul mânca cu poftă și nu
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
la faptă, ajutat și de șiretenia sau prostia celorlalte măști, Nae Girimea câștigă prin minciună, împăcând pe toată lumea: pe amanții geloși, pe amantele lor și ale lui, câștigându-și o siguranță pe care nu o avea la începutul piesei. „Bigamia tihnită”<footnote G. Călinescu, Domina bona, în Principii de estetică, București, E.P.L., 1968, p. 259. footnote> este menținută de femeile vesele ale comediilor caragialene. Respectate în mediul familial ele au o mare abilitate în a-și asigura ocrotire și dragoste în
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
impure care-i hrănesc afecțiunea pentru consoarta stăpânului, dar în piesă nu le aflăm formulate. Ele se conturează în perspectiva unei evoluții imaginate a personajului. Trăirile lui și ale Vetei par autentice în aceiași măsură. Adept și el al vieții tihnite și al satisfacțiilor amoroase sub acoperișul casei stăpânului, Chiriac nu suportă ideea schimbării radicale. Joacă și el scena cu sinuciderea. Dramaticul, este convertit în comic. Scena a stârnit râsul spectatorilor încă de la premieră. Apariția „vagabontului” determină căderea lui Chiriac în
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
vrea ea, dar nu mai vreau eu... Este foarte bătrână. De trei ori mai mare ca tine. M-a slujit o viață întreagă. Și m-a slujit credincioasă, să știi! Cât o mai avea zile, merită, drept răsplată, o viață tihnită... Credincioasă ai zis, bunicule? Da... credincioasă. A fost și este foarte cuminte. Că era zi ori că era noapte, a muncit la fel de bine... La un fluierat de al meu sau dacă o strigam, lăsa mâncarea, lăsa orice și venea fuga
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
probabil, că pentru niște bovarici ai confortului, ca noi, Beverly Hills e un fel de paradis. Deprinși cu gropile și praful (sau noroaiele, în funcție de anotimp) din București, suntem victime ușoare ale snobilor care trăiesc, în Beverly Hills, într-un lux tihnit, care ia tot ce e bun din "patriarhal" și "urban". Practic, fiecare vilă are parcul ei. Gazonul e tuns ireproșabil, udat zilnic și strălucește de curățenie. Florile au culori luminoase, aproape tropicale. Nu auzi nici o larmă. Nu vezi nici un pieton
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
târziu, fără nici un foc de armă, avea controlul navei galactice. Prea ușor. Așa își zicea Gosseyn privind sala de control pustie. Împingându-l pe Oreldon, cu Leej acoperind spatele, intră și aruncă o privire critică în jur. Totul era foarte tihnit. Nici un om de serviciu, doar doi ofițeri însărcinați cu prezicătorii. Prea ușor. Luând în considerare precauțiile luate de Discipol părea imposibil ca nava să se găsească într-adevăr în posesia lui Gossey n. Totuși, așa părea. Din nou, examină Încăperea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Irina fără să încerce cu timbrul vocii să o scuze. Altădată, Irina făcea planuri pentru viitorul nostru, fără să mă numească pe față. "O să mă scol târziu, să mi se aducă la pat cafeaua cu lapte." Orice socoteală de viață tihnită mi s-a părut totdeauna ridicolă, burgheză, cu toate că personal am fost un burghez care se înspăimînta la prima noapte nedormită. Totuși, n-am protestat, probabil dintr-o mică perversitate: mă apropiam mai mult de ea, aveam mai multe drepturi, fără ca
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ozon, lumea nouă a întreprinzătorilor și a naratorilor, tărâmul unde norocul îți surâde și la fel de bine îți întoarce spatele... Da. Sau nu. Unchiul Norman - el a început o mică afacere cu textile. Norman muncea din greu. Zilele erau lungi și tihnite. Anii au trecut. Și nimic nu s-a întâmplat. N-a reușit să-și dezvolte afacerea. Așa că și-a vândut prăvălia și și-a concentrat întreaga energie într-o afacere cu aparatură casnică. Unde a dat greș. Prea puțin îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
retragă undeva - nici el nu știa prea bine unde - undeva unde să nu mai simtă la fel de acut trecerea timpului care începuse să se insinueze în trupul altădată puternic, apăsându-l cu greutatea anilor. Ar fi vrut să ducă o viață tihnită, atât cât îi mai rămăsese, dar i se oferise oportunitatea de a face contrabandă cu tutun. Șansa de a purta o ultimă bătălie cu timpul, cum o considerase el. Și acceptase fără a se gândi prea mult la urmări. "Contrabanda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
secolului XIX, cu narațiunea lui lineară, cronologie clară, personaje consulare ce-și ocupă cu desfătare propriile domenii în cadrul unui timp și al unui spațiu ample? Îl mai preocupă pe el originile personajului și ale personalității scufundate adânc în trecut, cercetarea tihnită a rădăcinilor, examinarea celor mai subtile nuanțe ale comportamentului social și ale relațiilor personale? Mai are scriitorul autoritatea morală să inventeze o lume suficientă sieși și izolată în sine, să-și domine personajele ca un examinator, cunoscând dinainte toate întrebările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
înfășoară în jurul gâtului și dispare în colțul gurii. Și eroina noastră zice: — Dă-o dracului de împărțire. Aici nu-i vorba de case de vis pe care le vinzi doar o dată la jumătate de secol. Nu-i vorbe de cuibușoare tihnite. Dă-o naibii de subtilitate. Pete reci, aburi ciudați, animale de companie agitate... Ei îi trebuiau pereți șiroind de sânge. Îi trebuiau mâini nevăzute, reci ca gheața, care-i smulg pe copii din pat în toiul nopții. Îi trebuiau ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pradă îndestulătoare la masă; tot ei se asigurau că nici un intrus n-a pătruns pe teritoriul haitei și acela care descoperea vreun răuvoitor și-l înfrunta, luptînd sau alergîndu-l pînă dincolo de hotare, cîștiga respectul nedisimulat al celorlalți. Cînd, în după-amiezele tihnite, animalele se relaxau, sătule și dornice de distracție, lupii tineri făceau demonstrații de forță, străduindu-se pînă la epuizare să dărîme vechile ierarhii sau să-și consolideze pozițiile dobîndite. Și toată această muncă pentru ce? Oricît de mult ar fi
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]