5,246 matches
-
și armele ei erau enorme: ea nu mi mărturisea durerea de a mă vedea plecând în străinătate, ci avea crize de inimă graveădin această pricină, neîndoios), tata era gânditor. Eram foarte matură la învățătură, dar în traiul cotidian eram o timidă, incapabilă de a mă descurca în lucrurile practice. Pe drept, nu mă putea cineva concepe studentă la Paris, în acea babilonie, în acel haos...Aici, la București, tata avea unele referințe de camaraderii intime și nu vrea pentru gâsculița lui
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Lippa nu a avut niciodată curajul să ceară părerea cuiva asupra însemnărilor sale. În ce mă privește, l-aș compara cu Ibrăileanu, autorul romanului Adela. Nu știu câtă realitate și câtă închipuire este și aici. Criticul cu recunoscute calități analitice era un timid, sau un romantic cu opțiuni idealizante. Cu autorul basarabean pare a fi altceva. El „se defulează” în jurnalul atribuit Profesorului, cu „întâmplări minunate” trăite la o vârstă ce nu mai acceptă abulia proprie bărbaților din „veacul de mijloc”, sau a
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
un program-experiment pentru Pămănt. Profesorul: Un experiment pentru Pămănt? Noi eram aici? Răsete. Evelin: Pămăntul, după ce s-a răcit, au apărut oceanele, uscatul și, mai ales atmosfera care la început nu era prea darnică pentru viață. Așa că a apărut doar timid viața: bacterii primitive, unele se află și astăzi, datorită condițiilor au rămas în preistorie; primii viermișori minusculi, apoi fauna și flora tot în forme embrionare. S-a generalizat fotosinteza, atmosfera a devenit bogată în oxigen care a dus la apariția
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
romantism... Fii... ÎNREGISTRĂRILE! David sare de pe canapea, conștient că a vorbit singur. Ca nebunii. Vorbește singur. Se așază la loc scotocind într-un calculator care nu e al lui, în căutarea unor fișiere audio. Nu le găsește și atunci pornește, timid, stângaci, ...singur în haosul apartamentului atât de străin. Undeva, aici, ascunsă aici, pe un stick, pe un reportofon, pe o casetă audio, pe un CD, undeva, undeva aici e vocea lui Alex... Îmi amintesc, câteodată. Îmi amintesc cum eram. Tu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
brațele lungi, ușor marmorate de frig, acum, gâtul fin, mișcările precise, tempe rate de o politețe puțin rece și de un zâmbet amabil, care nu zbura niciodată în direcția lui. Era frumoasă. Spectaculoasă, chiar. Înaltă și fină. Reținută, dar nu timidă. Cu trăsături prelungi, nu perfecte, dar deloc comune. O piesă de colecție. Asta era? Alexandre încă mai spera. Că ea era un capitol, și nu dezastrul complet. Total. Impre vizibil. Așa cum e, pentru el, fiul unic al unei mame pe
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
fi zis unii sau alții. Avea să pornească în zori, înainte ca haita să se fi trezit. Urma să întîmpine dificultăți încă de la plecare. Pădurea nu se scuturase de amorțeala iernii. E adevărat, peste zi, soarele prinsese putere și încălzea timid pămînturile încă acoperite de zăpadă, dar noaptea frigul era stăpîn. Nici măcar urșii nu se treziseră de-a binelea din hibernare pur și simplu nu sosise momentul. N-ar fi avut nici un motiv să-și scoată nasul din căldura bîrlogului pînă
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
de zi și nu-i ieșiseră în cale mamifere. Păsări cenușii sau, dimpotrivă, ostentativ colorate, zburdalnice și preocupate deopotrivă, planau în toate direcțiile, umplînd văzduhul cu chemările lor melodioase; șopîrle buimace, ieșite prea curînd din ascunzători în căutarea căldurii soarelui timid, de primăvară, foșniseră de cîteva ori în apropierea lui. Atît. Mai aproape de ce căuta doar o familie de marmote incredibil de agile, care se agita să-și mute domiciliul, inundat odată cu topirea zăpezilor. Lupino nu se lăsă înșelat. Doar pentru că
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
de mult? Unde or coborî? Să nu rămână prin tren... — Păi da, că și tinerii din ziua de azi... Profesorul de latină se sperie. Iar începea tirada. Mămă ița se pornise iar... Poate ar trebui să-i întrebăm? zise el timid și în grabă. Mămăița nu așteptă a doua invitație. Îl scutură pe tânăr de umăr. — Maică, da’ voi unde trebuie să ajungeți? Că mai e nițel și ajungem la Alba Iulia. Tânărul nu păru deranjat de intervenție. Dar nici nu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
îl făcu pe Gigi Pătrunjel să creadă că a înnebunit și că de fapt telefonul nici nu sunase, că visase și că mai bine ar fi să închidă. Când receptorul era aproape în furcă, auzi o voce de femeie spunând timid „bună dimineața“. Hm..., căzu el pe gânduri. — Bună dimineața - reluă vocea, ceva mai convinsă că face ce trebuie -, sunt eu, Gigi, nu mă recunoști? Gigi Pătrunjel se scărpină în creștet. Adică era el însuși la telefon? Cu voce de femeie
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
a pitit de mult dincolo de zare. Minutele trec din nou prin holul teatrului, lăsând încă un strat de praf fugărit din stradă. De după paravan nu se mai aude de mai bine de un sfert de ceas nici o mișcare. Pompierul pornește timid să verifice. Prin spațiul îngust, ușor întunecat, zărește un receptor atârnând de pe colțul mesei și scărfârlia redactorului-șef sprjinind podeaua într-o tâmplă. O respirație bolnavă, comatoasă ridică praful de pe podea. Pompierul încearcă să gândească. Se întoarce în holul mare
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
reproșau politicasa, pe care ei o găseau extrem de modestă. La moartea sa, Ludovic al XV-lea a vrut să guverneze el însuși. Deși, de cele mai multe ori, a "simțit" adevăratele interese ale statului, deseori a avut mai degrabă intenții decât voință. Timid, sensibil la eșecuri, puțin sigur pe el, iubitor al căilor "ocolite", acest rege ignora faptul că, procedând astfel, agrava greșeli: deși plin de bune intenții, el nu avea continuitate în proiecte și nici fermitate în execuție, calități care, deseori, "forțează
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
care tremura în fotoliul mare și rece în care se cuibărise de când venise în grabă Ana, îngrijorată de starea deplorabilă în care ajunsese prietena sa. Trebuia să o ajute să depășească acest moment delicat, dar se simțea neputincioasă în încercările timide de a-i veni în ajutor, iar Karina refuza ajutorul unui medic specialist în probleme psihice. Îi era aproape ori de câte ori avea nevoie, îi oferea și sfaturi atât cât se pricepea, dar știa că nu era suficient. Poate un ceai cald
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
mâini, de la catarama din față, eliberând sânii din cupele în care fuseseră închiși. Îl lăsă și pe acesta să cadă peste mormanul de obiecte inutile. Mâinile șovăitoare prinseră și ultimul obiect vestimentar care îi mai acoperea trupul firav, scoțându-l timid. Obrajii se înroșiră brusc văzându-și goliciunea în oglindă. Inima îi zvâcnea, urechile îi țiuiau. „- Ți-e rușine de tine? Sau ți-e teamă că ceea ce vei descoperi nu va fi pe placul tău?” Niciodată nu fusese mulțumită de ceea ce
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
e prietena noastră cea mai bună. Mă voi gândi la sfatul tău, dar să știi că uneori îmi place pericolul. Mulțumesc! - Eu am plecat. Vă rog să mă... - Fără scuze. Ți le-ai cerut deja. - Pot să vă îmbrățișez? spuse timid copilul care parcă uitase că se grăbea. - Sigur, dar...de ce? răspunse Karina mirată și încântată în același timp de cerința inedită a puștiului cu ochi mari, de un albastru turcoaz. - Pentru că simt că aveți nevoie de o îmbrățișare. Și pentru că
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
încălzeau treptat la atingerea căniței fierbinți. La radio se auzea discret o melodie tristă, veche, de pe vremea adolescenței. Parcă trecuse o veșnicie de atunci. Era aceeași melodie pe care dansase cu băiatul pe care îi plăcuse încă de când îl văzuse. Timid, nu se apropia niciodată mai mult de o privire intensă, care o intimida, dar îi rezista oricât era nevoie. Ochi negri, pătrunzători care parcă îi citeau gândurile. Don’t cry... Nu plânsese, chiar dacă momentul fusese mult prea scurt pentru dorința
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
reveni repede și se îndreptă spre un birou liber unde o secretară tocmai încheiase o convorbire telefonică. - Bună ziua! Îmi cer scuze că vă deranjez. Vă rog, îmi puteți spune unde se dă interviul pentru ocuparea postului de secretară? întrebă Karina timidă, fiindu-i teamă parcă să nu deranjeze cu ceva. Secretara o trecu prin filtrul razelor sale x din cap până în picioare, cu aroganță și superioritate, strâmbându-se ca și concluzie. - Primul culoar la dreapta. - Vă mulțumesc pentru amabilitate! accentuă intenționat
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
toate frământările căutărilor necontenite. Și timpul trecea, fără să-i pese câtuși de puțin de tensiunea așteptării mascată admirabil de o minte aparent atrofiată. La începutul toamnei se mai detașase puțin de gândurile care o duceau mereu spre o încercare timidă de a descoperi identitatea bărbatului a cărui prezență avusese efectul unui uragan asupra ei. Își impuse să-l alunge de fiecare dată când îndrăznea să pășească pragul gândurilor ei, în încercarea de a scoate la lumină întrebările fără răspuns, sau
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
să atragă atenția, să fie admirate, apreciate. Erau fericiți? Această recunoaștere a meritelor hrănea orgoliul sau spiritul? Ea era o frunză, din covorul verde care scotea în evidență frumusețea florii. Din mugurii pe care îi rupea încă din încercarea lor timidă de a răsări ar fi putut răsări o floare asemeni celei pe care o privea cu admirație, dacă nu s-ar mai fi încăpățânat să distrugă tot ce se năștea în mintea și inima ei, pedepsindu-se singură. Ar fi
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
departe, mare cât o mănușă de box și care te hipnotiza pe loc, perfect bărbierită și gata parcă de atac. — Mă numesc Vasile Moare și aș vrea să particip la ședința de azi a cenaclului, dacă se poate, a spus timid. — Bună seara, bună seara, l-a Întâmpinat jovial Puiu Nistea. De la ce liceu vii? — De la Hașdeu. — Și ce scrii? — Poezie, proză... — Păi... dă-i drumul, citește-mi și mie ceva. Vasile a scos din buzunar un ghemotoc de hârtie dic
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Contro lează-te! — Dacă descompunem poemele domnului Ionescu, a zis și Vasile, și le recompunem de la coadă la cap, lucrurile ies Într-adevăr poetic. S-a făcut tăcere. — Ce vrei să spui? l-a privit În ochi Ionela. — Eu sunt destul de timid ca să vorbesc În public, dar dacă vom citi invers ce a scris domnul Ionescu vom descoperi o altă poezie. — Cum adică, invers? a zâmbit Puiu Nistea. — Ia citește dom’le invers! a strigat Tronaru. Să vedem ce iese. Ionescu tremura
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
șosea Încă un câmp de cartofi pe care să-l spulbere mărșăluind și scuipând către oraș, către civilizație. Mimau nonșalanța cu viclenie, miraculoasă formă de inteligență În anii aceia. Vasile l-a ajuns din urmă pe Carara, l-a salutat timid, bucuros că profesorul Îl evitase În timpul instrucției; la urma urmei, deși colegi de cenaclu, nu știau nimic unul despre celălalt și nici nu aveau de ce să se comporte ca și cum s-ar fi cunoscut. — Tovarășul profesor, aș vrea să vă pun
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
nimeni, nu se auzea nici un acord de chitară, nu se certa nimeni pe nimicurile care Îi animau de obicei, doar fumul ieșea În vălătuci grei pe ușa deschisă a Încăperii unde se țineau lucrările marelui cenaclu. — Bună seara, a zis timid, vă rog să mă iertați pentru Întârziere, dar... — Las-o moartă, știm noi că ai fost cu gagica la cofetărie ca să-ți faci curaj! a strigat vesel avocatul Baculovschi, Încercând să destindă atmosfera. Dar nimeni nu i-a ținut isonul
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
de realitate, de asfințit. Apoi vocea i s-a auzit limpede, aproape, tandră, Însoțind acordurile chitarei, de parcă ar fi vrut să Îi ocrotească somnul, tânără fată cântând lângă mort, pentru ca mortul să se trezească fericit. Iar el a deschis ochii timid, i-a Închis repede la loc, numai să nu Înceteze muzica, să nu se audă iarăși oameni vociferând inepții, s-a lăsat moale cu tâmpla pe șoldul ei și a oftat, ea a zâmbit și a continuat să cânte. Mâna
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Dar, deocamdată, se simte foarte obosit. Așa. Deodată. O indiferență universală pune stăpânire pe el. Ar vrea să doarmă. Chiar acum. Opt ore. Sau mai mult. Nebuna tace. A închis ușa de la intrare și s-a apro piat de pat. Timidă ca o adolescentă. Ea vrea ca piesa să fie jucată așa cum și-a închipuit. Și vrea ca publicul să fie entuziasmat la sfârșit. Iar partenerul ei de scenă savurează momentul printre gene și prin tre aburi de indiferență. Simte fiecare
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
să-i întorci arcul la infinit. La ce bun viața asta, dacă nu-i dai voie ucigașului de câini să te îmbrățișeze și să-ți frământe trupul cu mâinile lui pătate de sânge proaspăt. Intră în dormitor și se așază timid lângă bărbatul care stă cu o mână lungită pe lângă corp, în timp ce cu cealaltă își masează fruntea. Vede cum pieptul bărbatului se ridică și se coboară ușor. Îi simte res pirația. Are un gând negru. Cuțit. Da. Un cuțit ar putea
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]