1,204 matches
-
casă cu găletușa goală, iar laptele din țâțele Evlampiei ar ajunge În halatul lui...“ După discuția de-aseară cu Extraterestrul, Mașa dormise destul de prost, răsucindu-se când pe o parte, când pe alta pe canapea. Pe oaspete Îl culcase În tindă, așternându-i pe laviță o plapumă veche pe care o folosi În loc de saltea, acoperind-o cu lenjerie curată, dar destul de ponosită, iar de Învelit, Îl Înveli cu o cergă aspră adusă din pod. Mașa insistase să-i ofere canapeaua, vizitatorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și grumazul În lanț. Voi fi câinele tău de pază, de ce nu. Am să mă gudur la picioarele tale și am să ling mâna care mă va mângâia...“ „Lăsați palavrele, Îi spusese Mașa, și vă culcați aici, pe lavița din tindă, unde aveți suficient loc...“ „Asta Îmi mai lipsea, Își spusese ea În gând. Să vină unul și să se apuce să-mi lingă mâinile ca un câine. Ia te uită ce i-a trecut prin cap... Bărbații ăștia, beți sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
mai Întrebase nimic de Onisei, deși vizitatorul continua să bată apa-n piuă, pomenind ba de câine, ba de fostul ei bărbat. În fine, tot Împleticindu-se și boscorodind ba despre una, ba despre alta, oaspetele se retrăsese Încet-Încet În tindă și, fără să-și mai scoată cizmele murdare de noroi, se Întinsese pe laviță și adormise cu fața În sus. „La noi se doarme cu fața-n jos, murmurase el prin somn, dar aici eu vreau să Încerc și altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
strânsese de pe masă și le pusese În frigider, precum și toate celelalte lucruri, care, Într-un fel sau altul, fuseseră În contact cu vizitatorul venit din alte galaxii sau fuseseră atinse de privirea lui. După ce terminase de tămâiat odaia, trecuse prin tinda ce da În cerdac, coborîse cele trei trepte de lemn și făcuse Înconjurul casei, tămâind cu grijă și stropind cu agheasmă fiecare colț. Cocoșii Începeau să cânte cucurigu. Aproape se crăpa de ziuă. Ascultând pălăvrăgeala Extraterestrului, Mașa nici nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
până la faptă era o cale destul de lungă, astfel că Mașa, după ce-și șterse mâinile de poală, rămase cu ele atârnate În gol; gândurile Îi zburau când la Țara Sfântă, când la oaspetele care sforăia și acum pe lavița din tindă, când la copilăria ei pierdută În negura uitării... La babulea Tatiana, la tatăl ei, Nicanor, și la mama sa, Fevronia, ale căror chipuri Îi răsăreau tot mai cețos În minte, dar de care erau legate atâtea și atâtea amintiri... Nicanor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
-ți numeri anii. De la Decebal încoce, Tu ți-ai cam uitat trecutul, Decebale, Decebale, Unde ți-ai îngropat scutul? Printre marile simboluri, Ți-ai ascuns de tot misterul, Sarmisegetuza doarmne, Oglindind în ea tot cerul. Colinele cu văile întinse, Cu tinda veche din bordei, Cu ulcica de pământ, Ți le-au furat pe toate ei. Drumărind prin munții tăi, Doar în fotă și-ntr-o ie, Ți-au luat aurul și sarea, Grânele de pe câmpie. Limba ți-a rămas curată, Printre
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
judecător? Apoi: Cred că se cuvine, tată, să ciocnim în sănătatea lui; ne-a felicitat, nu ne-a uitat, poate, și el ridică paharul, acum, în sănătatea noastră. E Ajun de Crăciun. Anul trecut era cu noi, asculta colindătorii în tindă. - Ai dreptate, draga mea! și ciocnind paharul cu al fiicei, îl ridică micii lor adunări. Să ne trăiască fostul judecător! O doamnă dintre comeseni adăugă urării câteva cuvinte pe care nici Ana nici tatăl ei nu le auzi. Tânăra profesoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
când o sărutasem. Mă privea neclintită, nehotărâtă încă. Tremuram de tulburare. Întinsei mânile. Ea se trase îndărăt, brusc, ca izbită de ceva. Gemu încet: Are să te găsească taica! dar așa de încet, că de-abia auzii. Și când intrai în tindă, îmi puse mânile în piept și începu a mi se zbate în brațe. Apoi dintrodată se liniști, mi se lăsă pe piept, mă cuprinse de după gât ș-o simții caldă, c-o răsuflare fierbinte care mă amețea. Vtc "V" O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de lumini și umbre, în care parcă ghicim un înțeles“. Hoțultc "Hoțul" Boierul Costea Forăscu, îngrămădit și încovoiat în mantaua-i groasă, pătruns de apă, de frig și plictiseală, își opri capul la casa chihaiei. Dincolo de poartă, în fund, în tindă, pâlpâia focul pe vatră cu sclipiri vesele de râs. —Gavrile! strigă boierul scurt, cu mânie. Un om nalt, spătos, cărunt, cu plete revărsate pe umeri, ieși îndată, plecându-și grumazul, ca să nu se pălească cu capul de pragul de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Poronciți, cucoane! Cu coada harapnicului, stăpânul își dădu la o parte gluga care-i acoperea capul, și ochii luciră încruntați pe obrazul smead. Ia-ți pușca și vină după mine! grăi el cu hotărâre. Chihaia se întoarse grabnic, intră în tindă, dădu cubrațul la o parte pe cineva care i se pusese în cale, și căută prin unghere torba, cornul, pușca și baltagul. Trase pe mâneci repede sumanul, își îndesă în cap o căciulă veche și ieși în ogradă făcând pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
să se întoarcă înapoi. Acu iar începea să se mânie. Dar când ajunse într-un târziu la casa chihaiei, îndârjirea căzu: carul sta gol în mijlocul ogrăzii și boii mestecau o leacă de iarbă la adăpost, subt un șopron. Intră în tindă. Îndată simți blândețea focului. Dar lângă vatră, jos, slab și sfârșit, plin de noroi, hoțul de lemne. L-am adus... zise încet, c-o privire ciudată, chihaia Gavril. Tare-i slab... A mai avut el un val... S-a opintit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
băieții unde ți-s? — Îs la treabă, cucoane, zise Gavril. Îs stoleri... Umbra odăii era rece și mohorâtă. Boierul simțea în nări un miros ascuțit de aer închis, de pulbere și de rachiu. Își lepădă mantaua grea și trecu în tindă, spre focul din vatră. — Te pătrunde la ciolan umezeala... zise el frecându-și mânile și întinzându-le spre flăcări. Dă, așa-i pe ploaie... vorbi chihaia privind în pământ. Apoi adăogi îndată: Am tăiat o găină... s-o facă nevasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și eu; încolo de toate-s iertat. Anul ista mă simțesc mai slab, după boala de astă-vară. S-apropie funia de par. Dar poate tot m-oi mai învrednici o dată s-aud cânii țâhnind în sihlă... De la prag, din umbra tinzii, se auzi deodată, nemulțămit, glasul babei Varvara: Tot nu te gândești să te astâmperi, moșnege? Moș Calistru prinse a râde: — Nu, măi babă; pân’ ce-oi pune mânile pe piept. Am să-ți aduc iar țapu să-l bocești, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
după ce-au trecut spre munte,amestecându-se cu întunericul, prinse a curge puf de omăt. Cătră dimineață, ninsoarea stătu. Și încă pe-ntuneric, moș Calistru auzi la ușă pe Boghean dupăind și scuturându-și opincile. Baba trase zăvorul de la tindă, apoi cu capul plecat și cu barizul peste gură, se întoarse la vatră ca să așeze în traistă merinde de drum, la lumina gazorniței. Când intră flăcăul, moș Calistru se încingea strâns cu cureaua peste cojocel. C-un zâmbet de înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ca să audă nu numai Traian și Onu, ci și bolnavul. Bolnavul stătea cu fața în sus, în patul rămas pustiu, și părea că nu ascultă, ci își urmărește niște gânduri ale lui, scrise pe sus. Nana Floarea a ieșit până în tindă, cu Bezarbarză după dânsa. Ce-a făcut? întrebă ea cu grabă. Ce să facă, nană? La vremea asta stă așa. Noaptea, are arșiță și nu poate dormi. Atuncea ne ține treji și ne spune. Da de mâncare cere? îl grăbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
era responsabilitatea lor să ia măsuri în privința acestei tulburări a sanctității și păcii din Shahkot. 15 Era cam șase dimineața și deja vânzătorul de ziare din Shahkot distribuia povestea prin tot orașul. Ajungea cu o bufnitură pe verande și în tinde, se izbea de uși și trecea prin ferestre. În scurt timp, vânzătorul de ziare pedală pe lângă casa inspectoratului sanitar șef, care stătea așezat pe un scaun de nuiele pe verandă, anticipând bucuros sosirea ziarului, iar cana de ceai pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
ascundea mai ales acolo, În preajma gardului din bețe de floarea-soarelui, și de ce nu-l căuta Întâi acolo. Despre casă nu-și amintește multe lucruri. Era lipită cu lut amestecat cu balegă de cal pe pereți și pe jos, avea o tindă umbroasă. Crede chiar că imaginile pe care le păstrează de atunci s-au fixat toate Într-o singură zi, anume o zi de vară, lungă și cu schimbări de tot felul - gata să dea Împreună impresia că el Însuși s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
s-au fixat toate Într-o singură zi, anume o zi de vară, lungă și cu schimbări de tot felul - gata să dea Împreună impresia că el Însuși s-a schimbat În acea zi cât alții Într-un an. În tindă se afla tot timpul o găleată cu apă rece, acoperită cu un fund de lemn și cu un ștergar gros de in. Într-o altă cameră agoniza cineva, un bătrân sau o bătrână, bunic, unchi, rudă Îndepărtată sau pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ce servise ca față de masă. Pe urmă te-ai Întors pe prispă și ai pus scaunele cu picioarele În sus pe tăblia mesei. El a venit după tine și a zis că masa trebuie luată cu totul și dusă În tindă. Ați procedat chiar așa, dar tu iar ai avut impresia că bătrânul se clatină și te-ai gândit că n-ar trebui să mai bea. Te-a invitat apoi În camera de curat și ți-a zis: — Stai puțin! A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
avut impresia că bătrânul se clatină și te-ai gândit că n-ar trebui să mai bea. Te-a invitat apoi În camera de curat și ți-a zis: — Stai puțin! A dispărut Într-o Încăpere care se desprindea din spatele tindei și continua, probabil, de-a lungul camerei În care te aflai. Ai bănuit, după zgomotele pe care le auzeai, că bătrânul deschide chepengul pivniței și Încearcă să coboare să mai aducă vin. Avea cel puțin două sticle În mână petru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
trăiește și acum Într-unul din satele vecine, ar trebui căutată. Prin posibila ei aversiune față de „domnu’ Învățător“ ar putea oferi amănunte interesante. Nu poți aprecia cât timp a trecut până ce l-ai auzit din nou pe bătrân orbecăind prin tindă și l-ai văzut intrând pe ușa camerei de curat ci o sticlă de vin ridicată deasupra capului și strigând: — Eheheheee, 95 Infanterieeee! După aceea ai amestecat bolboroselile lui cu zgomotul și mirosul furtunii. Erai Împreună cu alți băietani de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Eventualele imagini alb-negru sau color luate În astfel de amurguri nu vor fi decât palizi Înlocuitori ai unei realități mult mai bogate. Misterul se amplifică În drumul printre căpițe și grajduri, pe lângă salcâmii din spatele casei, prin curte, pe prispă, prin tindă spre polatra cu tavanul jos, cu pereții și podeaua lipite cu lut, spre vatra În care mocnește un foc de lemne ude. Aici se spun adevăratele povești, care nu mai sunt imagini ale lumii, ci concentrate ale ei. Ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
DE PAȘTE Bat clopotele seri la rând, Pe sat s-a așternut tăcerea, Oamenii știu că încurând Sosi-va Sfântă Învierea... Sătenii toți, își văruiesc Prin casă și prin tindă, Iar drumul îl împodobesc, Tot satu-i o oglindă... Au fost, cum scrie-n calendar, La denii, și-au postit, Apoi tot omul gospodar A mers la spovedit... Se fac bucate din belșug Și își golește sacul, Țăranul care-a fost
DE PA?TE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83775_a_85100]
-
chemați o adunare de sărbătoare!" 16. Strîngeți poporul, țineți o adunare sfîntă! Aduceți pe bătrîni, strîngeți copiii, și chiar pruncii de la țîță! Să iasă mirele din cămara lui, și mireasa din odaia ei! 17. Preoții, slujitorii Domnului, să plîngă între tindă și altar, și să zică: "Doamne, îndură-Te de poporul Tău! Nu da de ocară moștenirea Ta, n-o face de batjocura popoarelor! Pentru ce să se zică printre neamuri: "Unde este Dumnezeul lor?" 18. Domnul a fost plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
treacăt, Goilav lăsă să cadă o remarcă: - Mai ales acasă la el omul e un portret care merită descifrat. Îmi urmărise deci privirea. - Gospodăria asta a primenit-o bătrînul meu cînd s-au schimbat obiceiurile vechi. A păstrat prispa și tinda pe care, după moda nouă, le-a prefăcut în verandă și salon. Cu timpul hibridul a căpătat patină: cu greu îi poți descoperi vreun cusur. Toate au un aer de familie, ca vitele și cîinii bătrîni care încep să semene
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]