14,383 matches
-
bine, după doi ani de încremenire, de cantonare vinovată în lenea de gândire și de acțiune, de refacere, ba chiar explozie, a rețelelor corupției și furtișagurilor oficializate, mulți intelectuali, fini altfel, încă nu și-au dat seama că modelul constantinescian tinde să devină la fel de primejdios pentru democrația din România și pentru salvarea economică a țarii precât fusese cel iliescian. E greu de găsit răspunsuri raționale la acuzele aduse criticilor regimului Constantinescu. Criticii criticilor nu vor să vadă că actualul președinte a
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
Sadoveanu, Drum ascuns de Hortensia Papadat-Bengescu. Dar, atunci, în 1927, cînd și-a scris Ralea celebrul eseu (acest an 1927 a fost fecund pentru Ralea, pentru că acum publică și esențialul studiu Fenomenul românesc), nu i se părea că genul românesc, tinde să devină dominant. Ralea se întreba încă de ce n-avem român, pornind de la un studiu al maestrului sau Ibrăileanu din 1926 pe marginea aceleiași chestiuni. Ralea socotea înainte de toate că n-avem român pentru că nu am avut în secolele trecute
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
gol, locuit doar de o siluetă subțire, străvezie și pîlpîitoare, de Golem lingav. Va trebui, deci, să conchidem că Z. Ornea este prezent fără a exista, fapt care dovedește din parte-i abilități hermetice lăsînd în urmă vulgata metafizică și tinzînd către gălbejitele arcane cabalistice ale lui Athanasius Pernath." Vasăzică, pentru Mircea Platon, Z. Ornea - cărturarul care a inițiat și girat ediții critice ale marilor scriitori români, istoricul literar care a pus în circulație informații adunate în zeci de ani de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
auto)distructiv, dizolvant. ăntr-o recentă sinteză - Claudiu Ț. Ariesan, Hermeneutica umorului simpatetic. Repere pentru o comicologie românească, Timișoara, Amarcord, 1999 - care trece an revista multe opinii interne despre "umorul național" (P. Locusteanu, D. Drăghicesu, Stăniloae, M. Ralea ș.a.), autorul ănsusi tinde să primească fără mare distanțare tezele stereotipului etnic, elogiind "calitatea specială și excelentă hazului nostru" (p. 6). Evident, prestigiul umorului național nu e general: diversitatea stereotipurilor parțiale e dovedită printre altele de faptul că grupul regional care se bucură de
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
că "română" sau că "limba moldoveneasca". Atricolul cuprinde și observația că limba scrisă din Republică Moldova nu se distinge de cea din România � cu excepția unor termeni tehnici împrumutați din rusă, chiar și pe aceștia, însă, inițiativele actuale de unificare terminologica tinzînd să-i elimine. Mai multe referiri la română apar și în articolul despre daco-tracă (Daco-Thracian) - care preferă această ordine a elementelor denumirii compuse -, ca și în cel despre limba români (autor: W. Greller). Folosind un limbaj accesibil și nespecialistilor și
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
afli deci într-o situație de echilibru deplin în care o imagine interioară a unui partener presupus exterior se suprapune devenind o realitate unică. O mare satisfacție a cuprinderii realului, într-un plan comun interiorului și exteriorului, se instalează. Ea tinde spre o anumita fixitate căci imaginea ideală se cere reținută, oprită din mișcare. Încercarea de a o opri o definitivează, îngrosându-i liniile, perimetrele. Ea devine mai puțin mobilă, măi inapta de adaptare dar în același timp mai iubita, măi adorata
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
Milos este un poet talentat. Registrul sau poetic variat închide problemă sinelui într-o paranteză invizibilă pe care poetul ne-o descrie constant. Sinele nu este decît aparent măcinat de contradicții, în fapt el își formează propria ideologie literară și tinde să exprime întreaga filosofie a Noii Lumi, așa cum este ea resimțită de insul temerar în căutare de noi experiențe. Cartea se încheagă de la sine și devine plăcută la citit, bucuria "dezlegării" ei nefiind mică. Poetul ne surprinde la fiecare pas
Descrieri by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17516_a_18841]
-
-sa prin piețele orașului pe care il păstorește, ca să vadă ce mai e nou pe acolo? Aceste întrebări sînt valabile și pentru mai marii poliției Bucureștiului. Dar și pentru primarii și șefii politiilor din orașele unde infractorii mici și mijlocii tind să-și oficializeze îndeletnicirile. În ce birou de primărie din România există un plan minimal pentru descurajarea acestor IMM-uri (Infracțiuni Mici și Mijlocii) care pun temeinic umărul la stîrnirea de regrete după Epoca de Aur? Ca imagine, un primar
Mica infractiune si VIP-urile locale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17528_a_18853]
-
fac o iluzie poeții cari cred că-i cetește cineva: numai fiindcă pretind că trebuie o revoluție literară pentru a exprima profundă mizerie a unor biete suflete sterpe, fără nici o legătură cu societatea și cu scopurile acelea înalte către care tinde omenirea". Îl recunoaștem, aici, în această filipica, pe autorul, din 1934, al Istoriei literaturii române contemporane, în care îi respingea, dur și apăsat, pe Arghezi, Blaga, Bacovia, Pillat și cîțiva alții. Proza e un fenomen aposteriori poeziei. Revenind la ea
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
mod obligatoriu, ne aducem aminte, prima piesă a concertului trebuia să fi aparținut repertoriului românesc. Atunci erau preferate lucrările tematice de certă orientare ideologică. După aproape zece ani uităm prea ușor acest lucru. Între timp situațiile s-au ameliorat. Se tinde spre normalitate. Nu ne place să ni se amintească, spre exemplu, faptul că în Franța cea prietena - pe care tindem a o imită în toate cele - există o normă, un procent anume, de reprezentare a culturii naționale în cadrul producțiilor publice
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
de certă orientare ideologică. După aproape zece ani uităm prea ușor acest lucru. Între timp situațiile s-au ameliorat. Se tinde spre normalitate. Nu ne place să ni se amintească, spre exemplu, faptul că în Franța cea prietena - pe care tindem a o imită în toate cele - există o normă, un procent anume, de reprezentare a culturii naționale în cadrul producțiilor publice. Mai ales atunci când este vorba de instituții de spectacole plătite, subvenționate, din banul public; eventual de la bugetul central. Atunci, în
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
al politicii românești din Ardeal, începînd de prin 1903 și pînă la Unire... Lăsînd la o parte sentimentele mele de nepot recunoscător, afirm această cu toata obiectivitatea și o fac pentru că urmașii noștri să nu dea crezare minciunilor meschine care tind să diminueze rolul politic al lui Maniu, atît înainte, cît și după Unire". Așa să fie. A ajuns să-și reprezinte românii subjugați, ca deputat la Budapesta, între 1906-1910, remarcîndu-se prin intrasigenta discursurilor rostite. În 1915 Maniu trecuse de 40
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
miracol, cititorul se... liniștește, înțelegând că este vorba de o poveste. Iar dacă balanța se înclină spre o explicație științifică, se ajunge și mai direct la un sentiment al normalității. Atunci cand narațiunea este legată de stilul de viata comunist, scriitorul tinde să accentueze caracterul miraculos al întâmplărilor, în replică la scientismul demagogic și ateismul vulgar practicate de autorități. Așa se petrec lucrurile și în cartea lui Mihail Gălătanu. Cititorul rămâne la sfarsit cu convingerea că i s-au relatat fapte supranaturale
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
dintre noi nu e el oare o garanție că vom însemna o excepție în mulțimea cea multă, banală, inconștiență și pasivă?". În fond, firele tuturor acestor texte converg spre un autoportret. "Spovedania" febrila, mereu reluată, retușata și completată, a romancierului, tinde la imaginea unui personaj, exprimat la persoana întîi, printr-un monolog, care, asumîndu-și confruntarea antitetica cu juna Georgetta, visează o expresie obiectivă. "Scandalul", "oroarea", "monstruozitatea" puse în joc aparțin unei tipologii luciferice. Afectînd debarasarea de literatură, Cezar Petrescu nu contenește
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
indecise, capricioase a omului. Chiar vorbirea, cum spuneam, firește cea de for public (dar se molipsea și comunicarea privată), se schematiza tocmai pentru a zădărnici ambiguitatea, echivocul, pentru a nu permite dizolvarea univocului în perifraze, în jocuri lingvistice arbitrare. Se tindea parcă, pe atunci, spre un esperanto, în care, pe căi artificiale, toate ideile să devină suprainteligibile, dacă se poate spune așa, dar mutilate, reduse la elementar. Schematismul în funcționarea societății, dar și în comunicarea civică, simplifica relațiile, dar le sărăcea
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
inițial se semnalează inițiative care se opun unor aberații precum ideea de a epura bibliotecile particularilor, care oricum nu erau vizate în nici un fel de prevederile legii (p.16), cu timpul epurarea este acceptată fără probleme întrucât noțiunea de „particular” tinde să dispară, cum reiese din cazurile prezentate: este vorba de biblioteci ale unor personalități decedate (ca scriitorul N.M.Condiescu, fost adjutant regal) sau arestate (turcologul Aurel Decei, de pildă, și în acest caz confiscările de cărți și manuscrise sunt primele
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
Pe fondul unui eveniment ce tinde să prindă coloratură mondială "Ocupacy Wall-Street", UE vine și pune paie pe foc. Adevărul ne informează mai marii europeni i-ar fi amenințat pe bancheri cu sintagma "Eu v-am salvat, eu vă falimentez". Un fel de " Io v-am
Băncile puse la zid: io v-am făcut, io vă omor! () [Corola-journal/Journalistic/24936_a_26261]
-
un singur patrimoniu. Important este faptul că transferul drepturilor și obligațiilor dintr-o masă patrimoniala în altă NU constituie înstrăinare, în acest sens transferul nu va mai fi taxat. 5. Au fost interzise expres orice practici eugenice prin care se tinde la organizarea selecției persoanelor, orice practică de clonare sau creare de embrioni umani în scopuri de cercetare. 6. În cadrul respectării dreptului la imagine au fost interzise, spre exemplu: difuzarea de știri, anchete, dezbateri sau reportaje scrise despre viața intimă sau
Noul Cod Civil. Vezi aici principalele 19 prevederi. Simpla cunoaştere a unor fapte te poate face vinovat () [Corola-journal/Journalistic/25043_a_26368]
-
mi se pare că stă primejdia pentru trăirea religioasă (și la mine, și la dumneata, și la toți cei care au, cum zici, «pasiunea de a cunoaște»). Pasiunea de a cunoaște cu unealta și cu «spiritul critic» face un dumnezeu (tinde să facă) din cunoștință și, infiltrându-ne «curiozitate», ne răpește și sancta simplicitas și «evlavia» din suflet...” (p. 111). Impresionează, nu în ultimul rând, retorica fermecătoare (parțial, specifică epocii) și, pe alocuri, picătura de umor pe care orice discurs teologic
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
o majoritate. Înainte când era un copil mai sărman în clasă învățătoarea ne educa spiritul civic și puneam bani toți copii de o ajutam . Acum ori nu se mai păstrează datina, ori nici ceilalți copii nu mai au cu ce. Tind să cred totuși a doua variantă. În sfâșit aflăm clar vor fi efectele crizei pe la noi. Hotnews face o radiografie extinsă și ne pune pe tapet 10 urmări ale crizei. În top, bineînțeles, se află riscul să cădem spre populism
Cum ar putea freca şi Mircea Sandu scările de la DNA () [Corola-journal/Journalistic/25137_a_26462]
-
în pregătire cu un grup de colaboratori, și asta după ce își încheiase celebrul articol despre Tehnica criticei și a istoriei literare cu sentința: „istoriile literare în colaborare sunt aberații”. Observații precum „ideea iubirii de patrie la fiece scriitor cu exces tinde a deveni șablon și dă programei un aer net șovin” sau „o tendință la biografii este tragismul, din ideea că neapărat sub vechiul regim scriitorul trebuie să trăiască mizerabil și să sfârșească tragic” și multe altele nu pot fi puse
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
Potrivit IRES, 5 din 10 români își mențin opinia conform căreia școala românească este de calitate. Cei mai mulți respondenți tind să creadă că școala îi pregătește pe elevi pentru viață în măsură mică sau foarte mică - 81%, în timp ce doar 18% consideră major rolul școlii în această privință. Percepția publică privind educația era și este încă influențată de includerea educației în
Sondaj IRES: Românii vor examene pentru elevi şi salarii pentru profesori () [Corola-journal/Journalistic/25246_a_26571]
-
intervievați sunt de acord cu afirmația „Sistemul românesc de învățământ este unul performant”, 54% își exprimă dezacordul privind acest aspect. Cu toate acestea, aproximativ 5 din 10 români își mențin opinia conform căreia școala românească este de calitate. Cei mai mulți respondenți tind să creadă că școala îi pregătește pe elevi pentru viață în măsură mică sau foarte mică - 81%, în timp ce doar 18% consideră major rolul școlii în această privință. Spre comparație, în septembrie 2010, proporția celor sceptici cu privire la rolul școlii în viață
Sondaj IRES: Românii vor examene pentru elevi şi salarii pentru profesori () [Corola-journal/Journalistic/25246_a_26571]
-
Lăcrămioarei Petrescu: „Fără statistică și fără preocuparea de a include în serie istorică evenimente imponderabile, în tensiune cu evidența care le atestă, mărturie palpabilă a circulației lor materiale, cititorul de poezie românească poate admite că - în sensul transmutațiilor la care tinde orice operație spirituală - în domeniul liricii lui Ion Barbu putem întîlni expresia unui proces analog.“ (p. 76) Fraza e fără fisură, compactă precum o stîncă din care nu răzbate nici un înțeles. O poți citi de cîte ori vrei, își va
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
texte complezente) autori pe care i-am fi crezut incompatibili, Mihail Sebastian, Ion Călugăru, Eugen Ionescu sau Al.Sahia, cu Eliade, Cioran, Petru Manoliu sau... N.Roșu. Despre această perioadă, eseul lui Michael Finkenthal prezintă o serie de date care tind să contureze profilul unui tânăr intelectual interesat de domenii diverse în spațiul literaturii, inclusiv de suprarealism, despre care scria în „Rampa” din 1935 și observa „cu acuitate” întoarcerea acestei mișcări către arta medievală. Cu toate acestea, zice autorul, și „în ciuda
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]