738 matches
-
crezi și mă dușmănești. Cum nu mă crede și mă dușmănește atâția și atâția alții. Matale, poate chiar pe bune, dacă crezi că te-am turnat. Că eu la poporul care era cu cei de-atunci mă refer, nu la tinereii ăștia din ziua de azi, care n-au educație corespunzătoare. I-ați scăpat din mână, părinte, ce mai! Nu știe nimic, nu citește istorie, nu studiază documentele, dar înjură la ce-a fost atunci. Sau face bășcălie după ureche, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cadastral. Părintele Băncilă studie și el afișul cu Tomnea. Din fotografie îl privea un ins necunoscut, îmbătrânit, cu față prelungă, ochi borcănați. Parcă era flămând și-i venea să plângă de foame. Nu semăna câtuși de puțin cu băiatul văcarului, tinerelul din urmă cu ani, care venise și săpase pe dealul de la Cetatea Nouă. Poate nici nu era el. Doar simplă potrivire de nume. Auzise la radio că se întorsese de câtva timp în România. Făcuse avere pe acolo, în Sudica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pur personală, fără vreo conotație politică, conducători de acum nu se gândesc cum să fructifice cât mai constructiv această calitate strămoșească. Au dat liber la furat numai aleșilor și unor privilegiați. Nu se poate să furi numai prin reprezentanți...“ Câțiva tinerei, pe rândul de scaune din spatele lui, chicoteau amuzați de teoria doctorului. O auzeau pentru prima dată. Veneau, de fapt, pentru întâia oară la simpozionul acesta, ajuns la cea de-a șaptea sau a opta ediție. Două fete și trei flăcăiandri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
gândurilor. Prima, și cea mai consistentă, ar fi că totuși doar noi cunoaștem adevărul. Rămânem din ce în ce mai puțini cei care cunoaștem adevărul, în toată nuda sa prezentare. Puțini și singuri în neputința noastră de a-l mărturisi. Se răsuci iar spre tinereii aceia guralivi. „Atenție, le șopti. Aici vine ceva care vă privește direct. Să vedeți, numai!“ - Mă refer, în primul rând, la ceea ce știm cu toții, continuă Fârtat. La faptul că când am ieșit de acolo am dat toți o declarație și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
dea drumul să circule lista pretutindeni și să se adune semnăturile. Moțiunea o avea pregătită de săptămâna trecută. Semnăturile le putea strânge chiar în după-amiaza asta. Nu era nicio problemă. Nu se mai așeză la locul lui. Se strecură lângă tinereii aceia. O fată îi făcu loc chiar lângă directorașul de la postul de radio. Își strânseră mâinile. La tribună era acum Vintrițescu, adjunct cândva la Direcția Presei. Vorbea, ca și anul trecut, despre cenzură și teroarea din presă, mai ales din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
să vadă dincolo de rândurile acelea. Ridică într-un târziu din umeri. Îl trase pe șefulețul acela de mânecă. Îi arătă scrisoarea. „Crezi că poți face ceva cu ea, că tot vorbeați voi de liste? Am primit-o adineauri. E originalul.“ Tinerelul luă hârtia, o parcurse nedumerit, o mai citi apoi o dată și i-o înapoie, șoptindu-i: „Și ce-i cu asta?“ „Vroiați liste, nu? Asta-i cea mai tare, nu crezi?“ Tânărul îi luă din nou hârtia și i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
vă garantez eu. Avem și cultele cu noi!“ Nisip îl asculta îngândurat. Îl studia și pe Vandaxon. Băiatul cel mai mare al lui Macatist Brandaburlea-Claxon, dacă avea douăzeci și cinci de ani, părea pătruns de măreția momentului. Se apropiase de un alt tinerel, și-l tot descosea de unde făcuse rost de armă. Semnase pentru ea? O mai dădea înapoi? Ce fel de cartușe au, de război, sau de gargară? Insul burtos care adusese tricolorele așteptase până ce Vandaxon le împărți tuturor revoluționarilor câte un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
știi adevărul. Te pomenești că mai vrei să îl și scrii la romanele alea ale tale! Burtăncurene, băiatule, vezi mă, că...“ Hohotind, Generalul îi făcu semn dojenitor, amenințător cu pumnul. Apoi oftă, resemnat: „De-asta nu-i înțeleg eu pă tinereii ăștia de scrie la gazete sau dă din gură la televizoare. De unde adevăr la ei, dacă nu vrea să discute cu noi, ăștia care am făcut adevărul? De unde să-l găsească ei, boboceii?! Nu vezi că de-aici a-nceput
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
rotund și drăguț. Pantalonii dungați nu stau bine dacă atârnă ca o pleașcă, la spate, în lipsa unor fese bombate. Cafea și după aia vorbă, spuse cu hotărâre, luând-o pe urmele lui Marie, în camera de aranjamente florale. Cine e tinerelul ăsta care se ocupă de băutură? —Matthew, vă salut, zise tinerelul, întinzând mâna cu hărnicie. — Și mai ai și nume de apostol, ca să vezi! Nici că se putea mai bine. Eu sunt Hugo. Oh, vă cunosc. V-am văzut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
o pleașcă, la spate, în lipsa unor fese bombate. Cafea și după aia vorbă, spuse cu hotărâre, luând-o pe urmele lui Marie, în camera de aranjamente florale. Cine e tinerelul ăsta care se ocupă de băutură? —Matthew, vă salut, zise tinerelul, întinzând mâna cu hărnicie. — Și mai ai și nume de apostol, ca să vezi! Nici că se putea mai bine. Eu sunt Hugo. Oh, vă cunosc. V-am văzut în Ghosts, la RSC1. Ați fost minunat. —Minunat. Hugo se sprijini de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
chiar bine în Belsize Park. Na, doar suntem practic în Hampstead 1. — Am putea să-i cumpărăm tânărului Matthew un tel electric pentru bătut laptele spumă, sugeră Hugo. Sunt sigur că face o spumă pe cinste, nu-i așa, Matthew? Tinerelul, care se tot chinuia să reumple ibricul de la robinetul picurător de apă rece, cu vreo doisprezece oameni pe cap ce-și așteptau cafeaua, îi aruncă un zâmbet rapid lui Hugo. În mod evident, era atât de bucuros să-și audă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
că avea să fie mult mai fericită făcând acrobații pe scenă și țipându-și replicile cu capul în jos. Bill fu un Bottom surprinzător de amuzant și înțepător, bravând tot timpul și nesigur. Duhurile erau jucate de o mână de tinerei drăguți, doi băieți, două fete, cam toți aspirând să devină cineva, dornici să se facă remarcați de MM. Cea care o juca pe Tabitha, și care lectura rolul lui Violet Tranter, era o tipă întunecată, cu brațe și mâini subțiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
el hrana. Crudă, vie, zvîrcolitoare, păcătoasă, ca orice carne cuprinsă de dorință, de instinct, de plăcere. Antonia nu mai avea dinți. Și cu protezele ei, de s-ar fi ivit prilejul, și-ar fi Înfipt, probabil, colții În pectoralii unui tinerel, doar cît să lase acolo o urmă violetă a instinctului ce nu o părăsise niciodată de tot; ar fi sărutat, apoi, tremurînd ca odinioară, amprenta dentară și i-ar fi trecut, poate, prin minte, măcar În clipa aceea, pe care
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
demersul moralizator venit din partea unei nebune de bunicuțe? Mai era și simpatică; fusese chiar frumoasă cîndva, se vedea asta; cochetă Încă, Își ungea fața cu creme antirid, cunoscătorii observau dintr-o privire; dacă și-ar fi găsit și ea un tinerel, s-ar fi purtat altfel, ar fi revenit cu picioarele pe pămînt, femeie adevărată, nu vrăjitoare, cum ar fi zis, mai netoleranți, unii: ce mai, Rusoaica putea fi judecată În toate felurile! Admirată, hulită, iertată! Urmată: s-ar fi găsit
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
chiar, ținînd seama de situație. Și de faptul că Bert avea acasă unul. Ești fiul meu!, cum rostise, ar fi putut, la o adică, să fie doar ceva metaforic; cei de o anume vîrstă obișnuiau, uneori, să Îi spună unui tinerel, fie și necunoscut, fiule. Trecătorii Îi ocoleau bombănind, cei doi nu se clinteau; se priveau drept În ochii; doi străini care, brusc, deveneau tată și fiu; o stare nouă pentru fiecare dintre ei; era, poate, o confuzie. Nu era. „Așa
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
smoală, numai bună pentru a se aprinde, În ziua potrivită, odată cu urbea, după mintea Antoniei. A doua tinerețe de-abia Începea. Thomas era de acum un bărbat copt, arăta chiar mai bine ca oricînd ; femeilor adevărate nu prea le plăceau tinereii, fetișcanelor doar, o vreme, pînă se mai Înțelepțeau; nici moșnegii, era drept, nu aveau la primele prea mare trecere, dar un bărbat În jur de patruzeci de ani era numai bun la toate, pe urmă lucrurile se mai schimbau: și
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ai Maricrisei, al Annei. Numai ai noștri, tu nu vei fi tată niciodată!... Tu, părinte?! Ce să-ți Înveți odraslele?! Ai prins studențașii ăștia, le Împui capul cu textele filozofilor tăi, sau ce-ar fi, or să-și dea seama tinereii, se vor dezmetici, sper. Altfel, lumea, deja pocită, va fi și mai urîtă. Din cauza unora ca tine, Thomas! Tu și morala! Degeaba ți-a dat Dumnezeu o seamă de daruri, ți-ai bătut joc !... Nu ți-a dat și simțire
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
asigurare a acesteia. Era îngrozită numai la gândul că vine după ea ori că dă drumul la vreun câine uriaș, dintre cei văzuți în curte la sosire, s-o sfâșie. I-a deschis-o cineva din afară. Era un băiat tinerel, în salopetă albastră. - Hai! Urcă repede în mașina aia, până nu se întoarce șefu’! îi vorbi el, arătându-i mașina de alături, care avea portiera din spate deschisă. Iulianei i-a fost teamă să urce. Avea convingerea că o va
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
curaj... Unde vrei să mă duci? Cine ești dumneata? întrebă ea, articulând greoi cuvintele. Mă vezi pe mine să am o mașină luxoasă ca asta? Nu te teme! Dar dacă vine șefu’, nici dracu’ nu te scapă. Hai odată! insistă tinerelul, când înțelese motivul pentru care fata refuză să se urce în mașină. Tremurând de frică, încordată și neîncrezătoare, Iuliana a ales soluția ce i s-a părut mai bună în acea situație. A urcat plângând și i-a spus băiatului
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
ipotetică din averea părintească. Dar până și chefurile sale sânt potolite, până și la chefurile date de el nu cânta. De carte, feciorul nu se ținuse. De muieri, domnișorul nu se-apuca. Unei vădane arzoaice, din Blaj, ce-i pusese tinerelului nostru gând rău, șapte zile îi trebuise ca, din așternuturile în care se aventurase cu Ulpiu, să alunge mirosul de nătărău. Dar ce făcea Ulpiu? Ulpiu nu făcea nimic dăunător sau, oricum, dădea senzația că făcea mult mai puține lucruri
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ne aștepta impacientată. Îmi aduc aminte că, încă surescitat, primele cuvinte pe care le-am rostit în fața colegilor au fost: "cum a putut socialismul să formeze astfel de oameni?!". De unde se vede că, în ciuda vârstei (nu mai eram chiar un tinerel) și a unor experiențe pe care le avusesem cu reprezentanți sovietici în alte împrejurări, eram încă un naiv...Când am terminat informarea pentru "Centrală" despre convorbirea avută, se iviseră zorii unei dumineci mohorâte; zi în care cu toții am contactat reprezentanți
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vrun pom. Numele lui toți Îl știu, Dar nu c-n ființă viu. El e numai povestii, Ș-În idei Închipuit, Că e ca un fluturaș, Zburător, mic copilaș, Ca un erou Înarmat, Cu arc săgeți Încărcat. Ș-unde vede tinerei, Întinde arcul la ei. Ș-fi săgetează pe loc, Drept În inimi prin mijloc. Și așa Încep atunci Să simtă dureri și munci. Care răni apoi În veac Numai vreun alt leac Decît ale lor oftări Să mai taie prin
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dorești să stabilești ce înseamnă fizica și ce e metafizica, nu poți să riști să pui în pericol înțelegerea naturii divine? Nu, Dumnezeu nu se scindează nici atunci când se destramă în particule sau pulbere; Dumnezeu înseamnă o diseminare de viață. Tinerelul acela avea idei clare și un răspuns întotdeauna gata, mergea direct în miezul lucrurilor și știa să-i citeze cu aplomb pe Părinții Bisericii. Cum ai putea să te opui fermității și convingerilor lui? Atunci când ai îmbrăcat acea sutană albă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
102 strategia economică / 103, 110 SUA / 32, 43, 46, 99-118, 141, 152, 155-156 și multipolaritatea / 117 Taiwan / 102, 124 TMD / 102, 116 tranziția identității / 118-119 trecutul imperialist / 118 UE / 104, 107 unificarea Coreei / 102 variații interne / 108, 112, 114-115 violarea tinerei japoneze / 100 Jeffery, C. / 92 Jervis, R. / 58, 71 Jiang Zemin / 101, 132 Johnson, C. / 116, 175 Johnston, A. I. / 176-177 Johnstone, C. B. / 116 K Kagan, R. / 52, 173 Kant, Immanuel / 35-36, 64 Kapstein, E. B. / 29-30, 40, 42-45, 47-49
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Art, représentation, expression, PUF, Paris, 2002; Marie-Dominique Popelard, Ce que fait l'art, PUF, Paris, 2002). Pragmatismul în economia culturii Economia culturii n-a așteptat sociologia ca să studieze culturalul dintr-un punct de vedere pragmatist. Una dintre caracteristicile majore ale (tinerei) teorii economice a culturii este tocmai faptul că nu caută să definească ontologic bunul cultural, ci să-l contureze prin modurile sale specifice de consum care nu sunt altceva decât efectele sale prin raportare la utilizările lui și la alte
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]