765 matches
-
ideatică, mai ales cele din „poeți ai libertății”, publicistica sa este în bună parte perimată, întrucât mizează pe un lirism care își va dovedi rostul abia atunci când va fi trecut în poezie. Exceptând culegerea de început: Schituri cu soare - exerciții tinerești de acomodare cu o tehnică poetică dificilă - și volumul Inimi sub săbii, unde lirismul hieratic tinde să construiască o viziune fabuloasă, poezia lui Eugen Jebeleanu se constituie în jurul a două mituri: adevărul și istoria. E vorba, mai întâi, de o
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
loc În inima unui tânăr muncitor. (Ă). Exemplele se pot Înmulți. S-a vorbit despre Tânăra savantă de Aurel Gurghianu (Almanahul literar, nr. 1-2, 1950), În care e descrisă o studentă de tip nou. Mai pot fi adăugate Poemul Înfrățirii tinerești, de Ion Brad, M-au trimis ortacii mei ori Satul meu și Stalin de Tiberiu Utan, precum și alte poezii din revista noastră, care Înfățișează În diverse moduri unele sau altele din trăsăturile caracteristice ale oamenilor noi din republica noastră. Pe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
că numai o luptă feministă hotărâtă ar putea aduce abolirea stării de inferioritate a femeii în ce privește drepturile sale, conștientă că activitatea feministă strâns unită și larg primitoare a asociației nu va fi numai un mijloc de câștigare a dezideratelor noastre tinerești, ci și o școală de demnitate și de orientare în ce privește îndatoririle noastre în viața socială românească, face un apel cald și prietenesc către toate fetele acestei țări să se integreze acțiunii sale generoase și hotărâte. Comitetul organizator a hotărât înființarea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de Nicolae Manolescu, iar editorial în 1982, în volumul colectiv Cinci, alături de Mariana Marin, Alexandru Mușina, Bogdan Ghiu și Ion Bogdan Lefter, prefațat de Nicolae Manolescu. Cele trei calificative așezate de N. Manolescu pe lângă versurile din 1982 ale poetului („poezie tinerească, bătăioasă și simpatic-obraznică”) defineau exact ludicul familiar în care Whitman (Song of Myself) se amesteca printre Prufrock-ul lui T. S. Eliot, mirosuri de cauciuc ars, puștisme caligrafiate à la Apollinaire, dezabuzare postuniversitară („și ai să ajungi vreun bard județean/ povestind
BUCUR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
Ducă), moartea pictorului Gh. Popovici și a compozitorului Ion D. Sarbu, vernisaje (I.L. Cosmovici, St. Dimitrescu), precum și Ziua Cărții la Iași. Excelente sunt vinietele și ilustrațiile semnate de Th. Kiriacoff și Otto Briese. Cu toate aceste realizări și în ciuda „entuziasmului tineresc” și „a experienței de luptă și sacrificiu” care caracterizau colectivul redacțional, după cum afirmă G.M. Zamfirescu, C. și-a încetat brusc apariția, ca atâtea alte publicații, fără ca cititorii să fie preveniți în vreun fel. I.R.-N.
CADRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285987_a_287316]
-
stigmatiza, cu zel demn de o cauză mai bună și criticul de la Viața românească. Acesta îi adresează lui Baconsky o „scrisoare deschisă”. „Dragă tovarășe Baconsky - începe Mihu Dragomir 57 - îți amintești, desigur, micul grup de poeți care discuta, gălăgios, cu tinerească bucurie, acum vreo patru ani, vestea înființării Almanahului literar. O revistă de literatură, în bătrânul Cluj, înseamnă o posibilitate minunată de afirmare a literaturii noastre noi, o armă nouă pusă de popor la îndemâna noastră, a scriitorilor (...). Ca poet, am așteptat
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
meu rușinat. Sunt ingineră aproape, dar nu știu Să dau înapoi ce mi-ați dat. De mult n-am mai dat pentru voi Nici cât sondorița de ieri, Ce planuri stângace croia Cu bietele sale puteri... Versurile au o prospețime tinerească, uneori un elan, care te cuceresc (...). Flacăra care arde în poemul Aurorei Cornu e curată, și anunță văpaia mistuitoare a unei tinereți care învinge și cucerește orice înălțimi (...). Compozitorii noștri se plâng adesea de lipsa unor texte pentru cântece. În
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că nu reprezintă bunuri reale ale poetei - ci concepute abstract, introduse din afară în țesătura poemului. Din păcate, aceste idei au fost concepute nu numai abstract, ci și pripit, cum s-a văzut cu prilejul respingerii în principiu a petrecerilor tinerești (...) Este evident așadar că valorile certe ale poemului înclină hotărât cumpăna aprecierii. Și tocmai de aceea nu trebuie supuse amnistiei, în afară de neajunsurile deja semnalate, cele privitoare la stil, limbă, imagine, cuibărite ici-colo în urzeala poemului. Mai există pe alocuri versuri
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vechile simboluri generale (umbra lui Horia, cununa de flăcări a lui Doja, flăcările roșii călătoare, gorunul lui Iancu etc.), poezia capătă tonuri artificioase ori palid evocative (...) Când poezia lui Al. Andrițoiu înlătură din universul ei locul comun, ea capătă prospețime tinerească, realizată prin chiote sincere, printr-o curgere narativă plastică, bogată în culoare (...) Al. Andrițoiu este un poet veritabil și atunci când versul lui desemnează în adâncime episoade diurne de viață, cutremurătoare pentru sensul lor (Întâmplare vânătorească, Târg de fete pe muntele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
astăzi. Trebuie să subliniem că, exceptând unele poezii alcătuite pe vizibila antiteză, realizate prin recuzită poetică desuetă, volumul lui Al. Andrițoiu are în bună parte o compoziție organică ridicată pe momente de viață veridice ce se întrepătrund firesc, un suflu tineresc, năvalnic, câteodată traducător al înnoirilor vertiginoase care au avut loc în patria noastră. Poetul cultivă cu succes, pe urmele lui M. Beniuc, versul tumultuos, fără să se poticnească în exactitatea măsurilor de vers, ori în selectarea silită a rimelor. (...) Timbrul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a ști că mori. Gestul acela devenise un răspuns. Asaltul asupra lagărului le aduse supraviețuitorilor amnistia și trimiterea în unități obișnuite. Primiră vestea, fără să manifeste nici o bucurie, ca și cum schimbarea asta nu-i privea. Războiul căpătase un aer tot mai tineresc. Pavel băga de seamă acest lucru, observându-i pe ultimii recruți, nepăsarea lor că vor fi uciși sau teama lor de a muri, stângăcia în suferință, tânăra lor disponibilitate față de tot ce le oferea războiul. Uitase că și el, mai
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
turiștii vorbesc necunoscute limbi cu glasuri guturale/ Așteptând din clipă-n clipă/ hotelul/ la cer să se ridice/ propulsat de aripi de îngeri” (Piața San Marco). Critica a apreciat căutările poetului, considerând că „avem de-a face cu o retină tinerească neîncenușată, avidă să cuprindă cât mai larg, cât mai departe, dar cu mijloace de esența... esenței” (Cornel Regman). SCRIERI: Cu mai puține cuvinte, București, 1996; Escale, București, 2000. Repere bibliografice: Nina Cassian, Dominic Brezianu, LCF, 1975, 23; Cornel Regman, Dominic
BREZIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285882_a_287211]
-
cel mai mare dintre numeroșii copii ai Corneliei (n. Barna) și ai lui Traian Brad, țărani. Urmează Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj (1940-1948), apoi Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1948-1952). Debutează ca poet în revista „Gând tineresc” din Alba Iulia (1947) și, editorial, cu volumul Cincisutistul (1952). A colaborat, desfășurând totodată și o activitate redacțională, la „Almanahul literar”, „Lupta Ardealului”, „Contemporanul”, „Cravata roșie” (redactor-șef, 1956-1958), „Flacăra”, „Gazeta literară” (redactor-șef adjunct, 1966), „Luceafărul” (redactor, 1958-1960), „Scânteia
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
Filosofie la Universitatea din București (1931-1934). Debutează în presă la vârsta de paisprezece ani, în „Bilete de papagal”, cu o poezie intitulată chiar 14 ani. Editorial, debutează cu volumul de poezii Țara fetelor (1937), care aduce o notă de prospețime tinerească în lirica momentului și, în același timp, accente caracteristice pentru filonul ulterior al poeziei feminine de la noi. Doi ani mai târziu, publică un volum de traduceri din Rilke (Poeme, 1939). Urmează un deceniu de implicare politică și socială (B. a
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
ecouri din pastoralele lui Florian (scene idilice și galante, imaginea simplificată a omului și a naturii, figurația mitologică). Există aici semne ale unui remarcabil simț al expresiei, vizibile și în versul de grațioasă fluență, potrivit cerințelor genului și candorii iubirii tinerești. Ruinurile Târgoviștii rupe vădit cu clișeele poeziei neoanacreontice, opunându-le o ipostază romantică a eului, într-o amplă desfășurare meditativă pe tema ruinelor (care pătrunde astfel în literatura română, sub influența lui Volney). Sentimentul timpului devastator („Cum toate se răpune
CARLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
lui Verde Împărat stau cu antenele întinse către zări pentru receptarea oricărei vești aeriene sau pământene, naturale sau suspecte și gata de atac cu săbiile ascuțite spre dușmanii virtuali. Rândurile de usturoi, flăcăi însurăței în veșminte strămoșești, pe mărimi mai tinerești, cu rosturi de santinelă stau și ei de veghe sub bolta cerului proaspăt spălat de ultima ploaie de primăvară. Frunzele suprapuse ale verzelor ascund ceva esențial, mângâierea eternă, îmbrățișarea închisă în roade, întâiul bulb al dragostei din care se naște
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
și Întors pe bigudiuri, până la accent, care migrase suficient de mult spre vest ca să sune vag „european“, la lecturi (Collier’s, Harper’s), preferințe culinare (homar thermidor, unt de arahide) și, În cele din urmă, la haine. Purta o rochie tinerească, scurtă, verde și cu franjuri de-a lungul tivului. Pantofii erau din satin verde asortat, cu paiete În vârf și barete delicate la glezne. Pe umeri avea Înfășurată un boa din pene negre, iar pe cap o pălărie În formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ins religios, Își dădea seama acum că Întotdeauna crezuse În suflet, Într-o forță a personalității care supraviețuia morții. Dar cum mintea lui continua să șovăie, scurt-circuitându-se, ajunse În cele din urmă la concluzia lucidă, atât de opusă voioșiei sale tinerești, că și creierul era un organ ca toate celelalte și că atunci când se deteriora, el nu avea să mai fie. O fetiță de șapte ani nu se putea plimba la nesfârșit cu bunicul ei. Eram nou-venită În cartier și voiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să-l confunde pe șapte cu nouă. N-am pomenit de mătușile ei, Thalia și Victoria, care muriseră amândouă de cancer la sân când erau tinere, și n-am spus nimic de tensiunea mare care suprasolicita venele de sub exteriorul neted, tineresc, al lui Milton. N-am putut. Nu voiam să pierdem În favoarea italienilor sau a acelui bulgar. Iar doctorul Müller, absorbit În studiul lui, n-a observat raftul de oferte funerare de lângă patul Desdemonei, fotografia soțului mort de lângă fotografia cu mormântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cabina cea mare. Unii începuseră să joace cu zaruri lângă încărcătura în dreptul căreia stătuse Velasco. Pe timpul călătoriei noastre am de gând să învăț cât mai multă spaniolă. Pe când ieșea din cabina cea mare alături de samurai, Nishi vorbea despre speranțele sale tinerești, cu toate că nu-l întrebase nimeni nimic. — Când vasele străine vor veni în cele din urmă în porturile de pe domeniile Stăpânului, fără îndoială că înalții oficiali vor avea nevoie tălmaci, iar eu aș vrea să am o asemenea îndeletnicire. Sper să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ne vom întoarce în Japonia. Nu știu nici eu. Dar nu se poate ca Stăpânul și oamenii săi de seamă să nu înțeleagă suferințele prin care am trecut. — Chiar dacă ne întoarcem cu mâinile goale? Samuraiul își aduse aminte de înfățișarea tinerească și vioaie pe care o avusese Nishi odinioară. Când râdea dezvelindu-și dinții albi pe chipul măsliniu, ochii lui străluceau plini de o curiozitate pe care samuraiul aproape că o invidia uneori. Acum sclipirea din ochii săi se stinsese, vigoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
înguste, până când, obosite, se odihnesc în luncile umbrite din preajma dealurilor și a șesurilor. Farmecul rumurilor ce le croiesc constă tocmai în această variație a peisajelor ce le întovărășesc. Cele mai tăinuite pări din calea lor sunt cheile. Iuți, cu putere tinerească, valurile apelor umflate de ploi sau de omătul topit, caută să sară pragurile ce li se pun în drum. Le taie în adânc, ca și cu un fierăstrău, bucuroase că și-au făcut loc, nu mai adăstează ca să-l lărgească
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
și hotărâre pe care alții o pun în interesul grupului sau partidului lor", sfătuise cândva Salazar (30 decembrie 1930). Acest îndemn la calm și fermitate revine ca un leit-motiv în cuvântările sale. Sunt virtuți virile, latine. Sunt, mai ales, virtuți tinerești. "Negarea, indiferența, îndoiala, nu pot fi izvoare ale acțiunii - și viața e acțiune", se adresează Salazar tineretului (28 ianuarie 1934). Școala trebuie să cultive în noile generații "orgoliul și gloria de a suferi". Și, cu obișnuita lui franchețe, adaugă: "Timpurile
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de treburile tale, că e mai bine. După aceea, se apropie de masă, se așeză, cu picioarele desfăcute, chiar în fața lui Balamber și se aplecă puțin înainte peste tăblie, încrucișând brațele. Ochii îi râdeau acum, plini de lumina unei bucurii tinerești, într-un ciudat contrast cu părul sur. Și-i aținti din nou în cei ai hunului. — Păi? întrebă cu vocea sa răgușită. N-aveți de băut? Odolgan fu cel care răspunse: — Sigur, kumis! Ce e asta? întrebă femeia, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
din cameră. Plecarea lor sublinia insolitul acestei întâlniri forțate. Văzu că celălalt îl studiază de aproape. În afara ochilor care luceau ca niște perle cenușii, Președintele Dayles își arăta vârsta recunoscută, de cincizeci și nouă. Fotografiile din ziare sugerau o față tinerească, neridată. Dar era clar, privindu-l de la această distanță, că încordarea celei de-a doua campanii își arăta efectele asupra vitalității lui. Oricum, aspectul președintelui era inconfundabil: puternic, impunător și plăcut, cu severitatea siguranței de sine. Când vorbea, vocea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]