982 matches
-
Rămas orfan din fașă, își face studiile la colegiul din Sorrèze, care era condus de ecleziastici. Exista pe atunci moda, mai mult decât există astăzi, de a exalta grecii și romanii și de a propune eroii Antichității drept modele pentru tinerime. Bastiat nu a scăpat câtuși de puțin de epidemia care domnea asupra spiritelor; dar, mai fericit decât mulți alții, a reușit să iasă cu rațiunea sănătoasă și salvată din această încercare. Cu toate acestea, nu a găsit de cuviință să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Lamartine, care iubea talentul său și îi onora caracterul, a provocat o admirabilă improvizație a ilustrului orator în favoarea libertății comerțului. Întors la Paris, a început în sala Taranne un curs de economie politică, pe care l-a urmat degrabă elita tinerimii din școli. Dar revoluția din februarie, care a izbucnit între timp, a venit să deturneze brusc cursul lucrărilor sale. Un dușman chiar mai redutabil decât protecționismul cu care avea, în rest, numeroase afinități -, socialismul, se ivise, amenințător și formidabil, din
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se adaogă la temelia edificiului social". Poate! Mai știi? Dar umilita noastră părere este că ar fi fost mai bine ca mai întîi să se dezmodestifice cunoștințele respectabililor câțiva juni, căci ceea ce ne desperează nu sunt pe atâta bătrânii pe cât tinerimea noastră. [18 iunie 1876] SERBIA ["LIPSA UNUI BIUROU TELEGRAFIC... "] Lipsa unui biurou telegrafic de corespondență și greutatea cu care ziarele noastre își procură noutățile din străinătate ne face ca mai întotdeauna să înregistrăm știri publicate cu două, trei zile înainte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
filozofi întregi" se numără prea învățatul Dimitrie Darvar (din Viena) "carele mai multe cărți au dat la lumină în limba grecească". Emanoil Ghica de Dejanfalva (tot romîn) ajută tipărirea unui lexicon sârbesc. Simeon Gheorghe Sina cumpără cărți românești pe sama tinerimei din satele sale. Constantin Ghica, Zenobie Pop, în fine Mihail Boiagi (cunoscutul autor al gramaticei macedoromîne) care scrie o carte numită "Lumea închipuită" (Orbis pictus). Ar fi interesant de-a se ști dacă Boiagi n-a scris cumva această carte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de a pune o armată mare în linie de război, dar sunt totdeauna în stare de a împlea golurile șirurilor lor prin puteri nouă aduse din Asia; sârbilor li lipsește însă materialul de oameni. Ei pierd în acest război floarea tinerimei, floarea bărbaților lor, 'ncît la victoriile lor se poate aplica cuvântul, spus de cronicarul nostru pentru lupta de Războieni, "și - acolo au pierit sămânța vitejilor". Stingerea continuă a puterilor sârbești puse în luptă și neputința de a le înlocui prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din partea puterilor de a vedea încheindu - se cât de curând pace definitivă. Într-adevăr un armistițiu de 6 luni ar fi fost propriu a reîntări amândouă părțile beligerante, pe turci poate prin un nou împrumut și prin recrutarea a toată tinerimea musulmană disponibilă; pe sârbi prin nouă rânduri de voluntari ruși și prin împlerea casierielor micului stat cu ruble strânse de comitetele panslaviste. Cel puțin la știrea despre acordarea unui armistițiu pe jumătate de an jurnalistica din Austria a răspuns prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
EminescuOpIX 250} noiemvrie o adunare generală și în 31 decemvrie serbarea ajunului anului nou - amândouă împreunate cu declamație și muzică. În 15 aprilie st. n. s-a serbat iubileul de 5 ani al societății prin reprezentarea unei piese satirice "Floarea tinerimei române din Viena", în 3/15 mai, în memoria acestei zile însemnate din istoria românilor s-a făcut o escursiune în corpore la Hinterbruhl, lângă Moedling. Afară de aceste, după închiderea părții oficiale a fiecărei ședinți, urma în genere așa numita
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ales în chestiunile de instrucțiune și naționalitate, fiindcă nimic nu ucide un popor decât indiferența pentru instituțiunile sale". Interesul cel mai viu pentru instrucție și naționalitate nu include de loc interesul pentru instituții, care acest din urmă nu este treaba tinerimei. Acestea vor găsi totdeauna apărători și dușmani în grupurile politice, mai ales când nu vor corespunde c-un corelat ecuivalent de muncă și cultură, ci vor fi numai forme superficiale pentru succesiunea în cadrele budgetului a diferitelor nuanțe poreclite politice
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trebue să domnească ori și unde, pentru a face cu putință existența. Pentru ca să exiști, sacrifici ceea ce iubești, necum ceea ce-ți este indiferent - un punct de vedere foarte egoist, dar întemeiat pe instinctele curat animalice ale naturei omenești. Dar când tinerimea unui popor care nu are, nici poate avea asemenea rațiuni de stat își manifestează într-un mod atât de brutal și în disprețul lumii simpatii atât de barbare, atunci cu drept cuvânt ne 'ntrebăm ce popor este acela care i-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de abonament e pe un an 24 l. n. pentru București, 30 pentru județe; direcția este în mînele d-lui August Laurian. Almintrelea noua metamorfoză a "Alegătorului liber" și a "Unirii democratice " are "o stângă moderată în corpurile legiuitoare, o tinerime gata de-a lupta contra relelor prezinte și viitoare. " Un articol al noului ziar începe cu fraza "Bătrînii se duc! " și se mântuie cu acelaș refren "Bătrînii se duc! Să fim gata a le urma". Oameni suntem și pricepem de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tim[pu]rile cele mai vechi până în zilele noastre". București, 1873. Treb. Laurian: "Atlante geografic, după Bonnefont" etc., adoptat pentru școalele române din ordinea M. S. Carol I, domnul românilor. Paris și București, 1868. Silviu Selagian: "Manual de geografie pentru tinerimea romînă". Viena, 1871. Ioan M. Moldovanu: "Istoria patriei pentru școalele poporale române din Ardeal". Blaj, cu aprobarea comisiunei școlare arhidiecezane. I. V. Russu, " Elemente de istoria Transilvaniei pentru învățători și școalele populare romîne". Sibiu, 1865. Meletie Dreghici; "Istoria Ungariei în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fără esclusivism, ar da fiecărui aerul cuviincios pentru dezvoltarea sa pe terenul mai sus amintit. 3) Ideile și principiile a căror proces se propunea Societății a-l face (antiteza nominală Maiorescu și Bărnuț ) nefiind cunoscute părții celei mai mari din tinerime, a blama pe unele și aplauda pe altele rămânea un fapt nesocotit. Afară de-aceea Societatea neavând îndreptățirea de-a decide între vreuna din seriile de idei profesate în viața publică a românilor, prin asta e esclus și dreptul de-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Lupu Kostachi, Șt.Neagoe și T.Riga.. * 89 Junimea Zionistă Junimea Zionistă, organ de propagandă zionistă , anul I, numărul 1, a apărut la Bârlad în ianuarie 1910 ca urmare a constituirii Societății cu același nume, președinte Mihu Abramovici, și chema tinerimea evreiască „la o viață nouă, îndemnați de aniversarea a 5 ani de la moartea titanului lor - Herrzi - care pentru întâia oară după două mii de ani, a făcut să fâlfâie iarăși înaintea lui Israel stindardul celor care visează a crea un adăpost
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
comun o baie și pentru astăzi 19 aprilie, ei au fost gata de drum...". Ziarul "Junimea zionistă" organ de propagandă zionistă. Nr. l a apărat în ianuarie 1910, ca urmare a constituirii societății "Junimea zionistă", președinte Mihu Abramovici. Ziarul cheamă tinerimea evreiască "la o viată nouă", cu ocazia comemorării a 5 ani de la moartea lui T. Herzl, "care pentru întâia oară după 2000 de ani a făcut să fâlfâie iarăși, înaintea lui Israel, stindardul celor care visează a crea un adăpost
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și administrația: Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. „Nici setea de glorie, nici cea de câștig, nu ne strânge la un loc ‐, ci curata dorință de a sluji, dacă nu literatura - căci suntem prea neînsemnați pentru aceasta - cel puțin avântului sufletesc al tinerimii, care caută dar nu găsește, decât în prea puține locuri, îndrumarea sănătoasă atât de trebuitoare ei”. Vom căuta - se spune în cuvânt înainte - prin aceasta ca schimbând spusele marelui istoric N. Bălcescu: „Românii au trebuință astăzi să se întemeieze în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Larousse Greimas, A.J., 1973 "Les actants, les acteurs et les figures" in C. Chabrol (ed) Sémiotique narrative et textuelle, Paris, Larousse, pp. 161-176 Greimas, A.J., 1976 Maupassant: la sémiotique du texte, Paris, Seuil Gusti, Dimitrie, 1984 Retorică pentru tinerimea studioasă, București, Editura Științifică și Enciclopedică Hénault, Anne, 1983 Narratologie. Sémiotique générale, Paris, PUF Jolles, André, 1972 Formes simples, Paris, Seuil Kibedi-Varga, A., 1989 Discours, récit, image, Liège, Mardaga Larivaille, Paul, 1974 "L'analyse (morpho)logique du récit" în Poétique
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
din Bârlad, adânc impresionate de mișcarea voastră patriotică și plină de entuziasm, m-au însărcinat pe mine de a vă trimite din partea noa stră a tuturor, urările cele mai călduroase pentru izbânda mărețului vostru ideal. „Femeia română e mândră că tinerimea noastră universitară e în fruntea tuturor mișcărilor mari și înalte. Ar fi de dorit totuși ca tineretul cult și inteligent să nu uite jugul economic și social ce l suferă de atâtea secolele femeile, mamele noastre, din pricina unor absurde și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pentru competență, nu numai pentru fidelitate"73. Apar metode de cercetare și curente de idei în toate domeniile, iar majoritatea intelectualilor interziși sunt reabilitați. La finele anului 1969, Adrian Păunescu anunța într-un editorial din "România literară", în calitate de reprezentant al tinerimii, regăsirea generațiilor literare și unificarea scriitorilor în conștiința aceleiași epoci. Paradoxală afirmație, având în vedere denunțul pe care Adrian Păunescu îl va face lui Eliade trei ani mai târziu. Monica Lovinescu nu crede în împăcarea dintre generații: Există în schimb
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
psihiatriei românești a resimțit această conjunctură. Această perspectivă a caracterizat, de la Zosin încolo, Școala ieșeană de psihiatrie. BIBLIOGRAFIE 1. Zosin P., Lamarc, despre influența împrejurărilor asupra acțiunilor și deprinderilor animalelor, București, 1893, p. 78. 2. Zosin P., Elisée, Ralus, Idealul Tinerimii, M. Bartholo viitorul științei (traducere), București, 1895, p. 31. 3. Zosin P., Studii asupra familiei, 1895. 4. Zosin P., Determinismul, București, 1895, p. 36. 5. Zosin P., Știința socială (conferință), Iași, 1896, p. 30. 6. Zosin P., Răspuns lui Nădejde
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
îndreptățiți să vorbim de o formă incipientă de democratizare care s-a produs în țările noastre. Bineînțeles, una cu un impact limitat atât timp cât Adunarea Obștească, puterea legislativă, a rămas în mâinile marii boierimi. Așa a apărut însă cadrul în care tinerimea pașoptistă și-a putut experimenta ideile progresiste care au pus bazele României moderne. c. Risipirea aurei ruse Țarii, pe cât de înfumurați, pe atât de neinspirați, au desconsiderat sensibilitățile românești față de Basarabia, așa că, în mod firesc, li s-a risipit imediat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a dovedit a fi una din cele mai mari greșeli ale politicii ruse în Balcani. Prea târziu și-au dat seama că le scăpasem din ghearele subjugării. Așa cum am spus Rusia a ignorat că poporul român proba resurse inepuizabile în tinerimea instruită pe băncile facultăților, dar mai ales pe caldarâmul și macadamul Parisului. Din mijlocul lor s-a ridicat clasa care a dominat viața politică românească în perioada antebelică, dar și interbelică. A devenit, în timp, reper inclusiv pentru elitele actuale
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ținta învățământului” în „îngrămădirea de cunoștințe”. Diagnosticul lui Eminescu este foarte precis: „lipsurile cele mari ale învățământului nostru nu sunt atât pe tărâmul intelectual, precât pe cel al educației” (el susține că îndeosebi prin studiile clasice crește „spiritul și caracterul tinerimii”). Și mai jos: școala trebuie să-și orienteze eforturile spre formarea atitudinii față de societate, rostul ei este de a dezvolta „caracterul intelectual și moral”, menirea ei este educativă. În alt loc: „misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele țării
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să creeze o cultură a sa proprie”, crede C. Fedeleș, constituie o fază de maturitate, de originalitate și afirmare sigură și hotărâtă în lumea unei gândiri filosofice. Seminarul Pedagogic Universitar, afirma profesorul Fedeleș, și-a propus să formeze și sufletul tinerimii „care va răspunde de viitorul națiunii”. Două forțe morale, două centre de conștiință: Personalitatea și Națiunea - iată idealul educației formulat de acest cadru didactic al Universității ieșene. Într-un studiu intitulat programatic „Orientarea culturii și educației naționale”, I. Găvănescul (1922-1923
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să descifreze, pentru un public larg, mecanismele progresului, factorii dezvoltării economiei moderne: „Ideea de muncă și educația cetățenească” (V. Ghidionescu), „Importanța clasei muncitoare în dezvoltarea economiei naționale” (M. Pamfil), „Importanța factorului uman în producția economică” (Fl. Ștefănescu-Goangă), „Drepturile și datoriile tinerimii moderne” și „Unele aspecte ale problemei sociale a femeii” (V.Bărbat), „Selecțiunea și orientarea profesională” (Fl. Ștefănescu-Goangă). Prezentarea unor momente și personalități ale culturii române și universale ocupa, de asemenea, un loc important: „M. Eminescu” și „Eminescu și Transilvania” (Gh.
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
formă de organizare superioară tuturor celorlalte asociații școlare pentru că pune accentul pe inițiativa copiilor, mereu interesați de opera lor. Cooperativa școlară „asociază pe copii și prin ei pe părinți și prietenii lor, în favoarea școlii, ajutând la marea operă a educației tinerimei, cu consimțământul și cu ajutorul acestei tinerimi” (Ionescu-Pașcani, 1925, p.27). Speranța autorului era că prin învățarea cooperației se vor înlătura lipsurile, se va împrăștia atmosfera de apatie, persoanele se vor apropia efectiv; iar cooperativa școlară va aduna „tot prisosul de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]