5,710 matches
-
află satul de emigrare; în regiunile sudice și central-vestice, plecările temporare în străinătate s-au făcut în special din județe relativ slab dezvoltate; pentru Moldova, regularitatea este de sens invers - aici plecările au fost mai intense din județele relativ dezvoltate. Tipologia culturală a satelortc "Tipologia culturală a satelor" Constatările anterior amintite sugerează criterii ale unei tipologii a satelor din punct de vedere cultural, relevantă pentru comportamente de alegere de tipul migrației. Evident, cultura este înțeleasă în acest context în sensul larg
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în regiunile sudice și central-vestice, plecările temporare în străinătate s-au făcut în special din județe relativ slab dezvoltate; pentru Moldova, regularitatea este de sens invers - aici plecările au fost mai intense din județele relativ dezvoltate. Tipologia culturală a satelortc "Tipologia culturală a satelor" Constatările anterior amintite sugerează criterii ale unei tipologii a satelor din punct de vedere cultural, relevantă pentru comportamente de alegere de tipul migrației. Evident, cultura este înțeleasă în acest context în sensul larg al conceptului antropologic, statuat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
făcut în special din județe relativ slab dezvoltate; pentru Moldova, regularitatea este de sens invers - aici plecările au fost mai intense din județele relativ dezvoltate. Tipologia culturală a satelortc "Tipologia culturală a satelor" Constatările anterior amintite sugerează criterii ale unei tipologii a satelor din punct de vedere cultural, relevantă pentru comportamente de alegere de tipul migrației. Evident, cultura este înțeleasă în acest context în sensul larg al conceptului antropologic, statuat de Edward Tylor: „această totalitate complexă care include cunoașterea, credința, arta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
criterii se poate avansa ipoteza metodologică a unortipuri culturale de sate pentru România anilor 1990-2000 structurate în funcțiede: - diversitatea etnico-religioasă; - stocul de educație sau de capital uman; - gradul de izolare a comunității; - experiența de migrație internă. Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelortc "Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelor" + = relație de semnificare de directă proporționalitate; - = relație negativă de semnificare de inversă proporționalitate. În funcție de ipoteza anterior formulată și cu ajutorul unei analize cluster a rezultat o tipologie culturală a satelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
culturale de sate pentru România anilor 1990-2000 structurate în funcțiede: - diversitatea etnico-religioasă; - stocul de educație sau de capital uman; - gradul de izolare a comunității; - experiența de migrație internă. Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelortc "Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelor" + = relație de semnificare de directă proporționalitate; - = relație negativă de semnificare de inversă proporționalitate. În funcție de ipoteza anterior formulată și cu ajutorul unei analize cluster a rezultat o tipologie culturală a satelor României (tabelul 10). În funcție de caracteristica definitorie, acestea pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
9. Criterii pentru tipologia culturală a satelortc "Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelor" + = relație de semnificare de directă proporționalitate; - = relație negativă de semnificare de inversă proporționalitate. În funcție de ipoteza anterior formulată și cu ajutorul unei analize cluster a rezultat o tipologie culturală a satelor României (tabelul 10). În funcție de caracteristica definitorie, acestea pot fi tradiționale, moderne, cu pondere mare de minorități religioase, cu pondere mare de minorități etnice, cu pondere mare de imigranți sau, în alt registru, izolate. Primele cinci tipuri sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de județul de domiciliu, cât mai ales în legătură cu aria culturală. Constatarea este susținută de date indiferent dacă analiza se face în raport cu ponderea de sate de un anume tip din județ (figura 10) sau cu ponderea de populație rurală în raport tipologia satelor)1. Satele de tip tradițional cu un nivel redus de educație școlară sunt specifice estului Moldovei, sudului și vestului Munteniei și sudului Olteniei. Satele izolate apar cu pondere mare în special în cele două arii culturale ale Olteniei, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și de experiența de migrație circulatorie internaționalătc "Tabelul 13. Tipuri de sate în funcție de profilul cultural dominant și de experiența de migrație circulatorie internațională" * Măsurată prin rata de prevalență a migrației temporare externe. Sunt considerate numai satele cu peste 19 locuitori. ** Tipologia culturală a satelor a fost generată prin analiza cluster în funcție de variabilele referitoare la izolarea satului, ponderea imigranților, ponderea minorităților religioase și ponderea maghiarilor. Câteva concluzii privitoare la tipologia culturalătc "Câteva concluzii privitoare la tipologia culturală" • Înțelegerea migrației circulatorii românești (și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a migrației temporare externe. Sunt considerate numai satele cu peste 19 locuitori. ** Tipologia culturală a satelor a fost generată prin analiza cluster în funcție de variabilele referitoare la izolarea satului, ponderea imigranților, ponderea minorităților religioase și ponderea maghiarilor. Câteva concluzii privitoare la tipologia culturalătc "Câteva concluzii privitoare la tipologia culturală" • Înțelegerea migrației circulatorii românești (și, în genere, a oricărui fenomen de alegere socială) nu se poate face decât specificat și în sistem. „Specificat” se opune lui „global”, pe ansamblul fenomenului, iar „în sistem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
numai satele cu peste 19 locuitori. ** Tipologia culturală a satelor a fost generată prin analiza cluster în funcție de variabilele referitoare la izolarea satului, ponderea imigranților, ponderea minorităților religioase și ponderea maghiarilor. Câteva concluzii privitoare la tipologia culturalătc "Câteva concluzii privitoare la tipologia culturală" • Înțelegerea migrației circulatorii românești (și, în genere, a oricărui fenomen de alegere socială) nu se poate face decât specificat și în sistem. „Specificat” se opune lui „global”, pe ansamblul fenomenului, iar „în sistem” se opune abordării atomate, punctuale, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
modificările din cea internă, la declinul navetismului rural-urban adus de declinul industrial-urban și la migrația de revenire de la oraș la sat. • Cele șase tipuri de sate - tradițional, izolat, cu minorități religioase, cu minorități etnice, moderne și de imigrare - definesc o tipologie posibilă a satelor țării. Pot exista și altele. Ideea centrală de structurare a tipologiei este cea de „cultură a deschiderii” (Sandu, 2003, pp. 111-119). O astfel de cultură este cu atât mai puternic structurată cu cât potențialul de acceptare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
migrația de revenire de la oraș la sat. • Cele șase tipuri de sate - tradițional, izolat, cu minorități religioase, cu minorități etnice, moderne și de imigrare - definesc o tipologie posibilă a satelor țării. Pot exista și altele. Ideea centrală de structurare a tipologiei este cea de „cultură a deschiderii” (Sandu, 2003, pp. 111-119). O astfel de cultură este cu atât mai puternic structurată cu cât potențialul de acceptare a diversității și riscului calculat este mai mare. Valorile ridicate ale toleranței, capitalului relațional și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nivel mediu de cultură a deschiderii. Între harta culturală a mediului rural românesc, așa cum rezultă ea din analizele propuse prin acest studiu, și harta tipurilor de sociabilitate în mediul rural poate fi notată o puternică suprapunere (Sandu, 2003, pp. 239-240). • Tipologia culturală avansată în legătură cu experiența de migrație a satelor pune accent pe rolul „străinului” în dinamica socioculturală rurală. Tipul cultural de comunitate pare să fie structurat prin raportare la tipul social al străinului în varianta apropiată de cea schițată de Simmel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
celor care au în componență și minorități religioase (tabelul 12). În condițiile în care diferențierilor culturale le sunt asociate profiluri specifice de relații sociale și de nivel de dezvoltare, poate fi formulată ipoteza unei mai mari stabilități în timp a tipologiei culturale propuse, comparativ cu cele care operează numai pe criterii de nivel de dezvoltare. Este probabil ca o tipologie culturală a satelor, de genul celei propuse prin acest studiu, să servească cercetării sociologice și antropologice în mai mare măsură decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
profiluri specifice de relații sociale și de nivel de dezvoltare, poate fi formulată ipoteza unei mai mari stabilități în timp a tipologiei culturale propuse, comparativ cu cele care operează numai pe criterii de nivel de dezvoltare. Este probabil ca o tipologie culturală a satelor, de genul celei propuse prin acest studiu, să servească cercetării sociologice și antropologice în mai mare măsură decât tipologiile centrate pe ideea de dezvoltare sau sărăcie comunitară. • Pe linie de consecințe ale migrației, circulația migratorie din mediul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
culturale propuse, comparativ cu cele care operează numai pe criterii de nivel de dezvoltare. Este probabil ca o tipologie culturală a satelor, de genul celei propuse prin acest studiu, să servească cercetării sociologice și antropologice în mai mare măsură decât tipologiile centrate pe ideea de dezvoltare sau sărăcie comunitară. • Pe linie de consecințe ale migrației, circulația migratorie din mediul rural în străinătate este de așteptat să contribuie: - în primul rând, la reducerea sărăciei comunitare din zonele nesărace; - la accentuarea decalajelor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Sau imaginea rezultă pur și simplu din limitele pe care le are GRILA în a măsura sărăcia comunitară în funcție de relief? Este foarte probabil că tipul de relație statistică înregistrată indică o deficiență serioasă a GRILEI, și nu o realitate socială. Tipologia socială a comunităților de romi din România 1tc "Tipologia socială a comunităților de romi din România1" Intervențiile sociale în comunitățile de romi (CR) pot fi orientate mult mai bine dacă se lucrează cu tipologii fundamentate empiric. Clișee de genul „toți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care le are GRILA în a măsura sărăcia comunitară în funcție de relief? Este foarte probabil că tipul de relație statistică înregistrată indică o deficiență serioasă a GRILEI, și nu o realitate socială. Tipologia socială a comunităților de romi din România 1tc "Tipologia socială a comunităților de romi din România1" Intervențiile sociale în comunitățile de romi (CR) pot fi orientate mult mai bine dacă se lucrează cu tipologii fundamentate empiric. Clișee de genul „toți romii sunt la fel” sau „nu există două comunități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
GRILEI, și nu o realitate socială. Tipologia socială a comunităților de romi din România 1tc "Tipologia socială a comunităților de romi din România1" Intervențiile sociale în comunitățile de romi (CR) pot fi orientate mult mai bine dacă se lucrează cu tipologii fundamentate empiric. Clișee de genul „toți romii sunt la fel” sau „nu există două comunități de romi la fel” pot crea probleme serioase în asistența sau în dezvoltarea comunitară pentru romi. În ambele cazuri se poate ajunge ușor la o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din perspectiva gravității sau a naturii problemelor sociale pe care le au. Învarianta opusă, care susține că fiecare comunitate este un unicat, temeiul de intervenție socială rămâne același - preferință sau intuiție a agentului de dezvoltare comunitară. Soluția unor clasificări sau tipologii care să pornească de la criterii relevante pentru sărăcia comunitară merită toată atenția. Este ceea ce voi încerca să fac în continuare pornind de la datele unui sondaj (PROROMI) realizat în 2005 de către Banca Mondială și Agenția Națională pentru Romi pe un eșantion
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
să fac în continuare pornind de la datele unui sondaj (PROROMI) realizat în 2005 de către Banca Mondială și Agenția Națională pentru Romi pe un eșantion reprezentativ de 848 comunități de romi relativ compacte, cu cel puțin 20 de gospodării în componență. Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Pornind de la datele din sondajul PROROMI se poate argumenta că variațiile de sărăcie, structură socială și culturală sunt date, la nivelul comunităților de romi, de locul în care trăiesc, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
datele unui sondaj (PROROMI) realizat în 2005 de către Banca Mondială și Agenția Națională pentru Romi pe un eșantion reprezentativ de 848 comunități de romi relativ compacte, cu cel puțin 20 de gospodării în componență. Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Pornind de la datele din sondajul PROROMI se poate argumenta că variațiile de sărăcie, structură socială și culturală sunt date, la nivelul comunităților de romi, de locul în care trăiesc, de infrastructura de care dispun și de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
proporție de 31%, îndeplinesc un singur criteriu, în vreme ce comunitățile nonproblematice (NONPROB, 10%) nu îndeplinesc nici unul dintre criterii. Comunitățile sărace, cele din categoriile HIGHPROB și MIDPROB, reprezintă 59% din total și au o populație de 53% romi1. Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Populația de romi din mediul rural este mai săracă decât cea din urban dat fiind faptul că 62% dintre romii din rural trăiesc în comunități sărace
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
NONPROB, 10%) nu îndeplinesc nici unul dintre criterii. Comunitățile sărace, cele din categoriile HIGHPROB și MIDPROB, reprezintă 59% din total și au o populație de 53% romi1. Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Populația de romi din mediul rural este mai săracă decât cea din urban dat fiind faptul că 62% dintre romii din rural trăiesc în comunități sărace față de numai 40% cât este procentul corespunzător pentru mediul urban
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dezvoltare comunitară au acționat neselectiv. Același procent de aproximativ 20% CR care au fost supuse unor intervenții de ajutor/dezvoltare apare și în cazul comunităților sărace și în cazul celor nesărace. Este o confirmare nedorită a necesității de a introduce tipologii de genul celei prezentate în practica de asistență și dezvoltare comunitară pentru romi. Dacă urmărim practica regională (tabelul 20) de intervenție comunitară pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, se constată ușor că modelul dominant în Moldova, Crișana-Maramureș, Banat și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]