2,672 matches
-
Debitul limfatic este determinat de presiunea interstițială; la câine crește de 12 de ori între -6 si 0 mm Hg și de înca 7 ori între 0 și 1 mm Hg, atingând valoarea maximă la ~2 mm Hg (datorită compresiei tisulare asupra vaselor limfatice). Creșteri de presiune interstițială sunt determinate de creșteri ale presiunii capilare, ale permeabilității peretelui capilar, ale presiunii coloidosmotice interstițiale, precum și de scăderea acesteia intracapilar. Vasele limfatice acționează ca pompe segmentare (presiunea dezvoltată este de până la 25-50 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
trei elemente care contribuie la lucrul mecanic respirator: rezistența elastică și de tensiune superficială care se opune expansiunii pulmonare; rezistența la fluxul de aer a căilor aeriene, cu valoare foarte scăzută, dar care poate crește mult în afecțiuni pulmonare; rezistența tisulară care rezultă din forțele de frecare care se opun mișcării unui strat de țesut pulmonar și pleural peste altul în cursul expansiunii pulmonare. In condiții normale prima componentă este net predominantă față de celelalte două, rezistența tisulară fiind cea mai puțin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în afecțiuni pulmonare; rezistența tisulară care rezultă din forțele de frecare care se opun mișcării unui strat de țesut pulmonar și pleural peste altul în cursul expansiunii pulmonare. In condiții normale prima componentă este net predominantă față de celelalte două, rezistența tisulară fiind cea mai puțin importantă. Expirul fiind pasiv în mod obișnuit, practic lucrul mecanic respirator se efectuează numai în cursul inspirului. In orice condiții care necesită contracția mușchilor expiratori, o componentă expiratorie se adaugă la valoarea lucrului mecanic, cum este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
răspunsurile inflamatorii și în astm. Plămânul are rol și în mecanismele coagulării sângelui în condiții normale și patologice. De exemplu, la acest nivel există un număr mare de mastocite care conțin heparină. 20. Transportul sanguin al gazelor respiratorii și schimbul tisular Finalitatea funcției respiratorii la nivel de organism constă în aportul de O2 la nivel celular și îndepărtarea CO2 produs de celule, ambele fiind asigurate prin circulația sanguină. Sângele prezintă mecanisme biochimice care cresc mult capacitatea de încărcare cu O2 și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ambele fiind asigurate prin circulația sanguină. Sângele prezintă mecanisme biochimice care cresc mult capacitatea de încărcare cu O2 și CO2 față de nivelul foarte redus al concentrațiilor sanguine de gaze respiratorii dizolvate fizic în sânge (corespunzător presiunilor parțiale existente la nivel tisular și alveolar și coeficienților mici de solubilitate în apă). 20.1. Transportul sanguin al oxigenului Oxigenul molecular este preluat de sânge din aerul alveolar și este pus la dispoziția tuturor celulelor din organism. El se află în sânge sub două
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fi explicată ca un mecanism adaptativ intrinsec ca răspuns la hipoxemie. In sângele folosit pentru transfuzii are loc o ușoară scădere a 2,3-DPG care conduce la o creștere a afinității Hb pentru oxigen, cu afectarea livrării oxigenului la nivel tisular, acest inconvenient poate fi diminuat prin adăugarea de inozină în sângele pentru transfuzie. O măsurătoare utilă privind curba de disociere a oxihemoglobinei este pO2 pentru 50% din saturația oxigenului (P50). Valoarea normală pentru sângele uman este de aproximativ 26 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
axele, cum ar fi dacă conținutul lor ar fi proporțional cu presiunile lor parțiale. Evenimentele implicate în transportul bioxidului de carbon în sânge au efect foarte important asupra statusului acidobazic din organism. 20.3. Schimbul de gaze respiratorii la nivel tisular Oxigenul și bioxidul de carbon se deplasează între sângele capilar și țesuturi prin difuziune din regiunile cu presiuni mari în zonele cu presiuni mici (tab. 12). Principiul care guvernează difuziunea este legea Fick; trebuie subliniat că distanța care va fi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
posibil să fie implicat, în anumite condiții, procesul de difuziune facilitată; în miocite un transportor ar putea fi mioglobina. Alte posibilități sunt procesele convective (de amestec) care au loc la scară redusă. Schimbul de gaze are loc la nivelul capilarelor tisulare (fig. 89, după West D. J.), după cum urmează: sângele arterial cedează O2 necesar activităților celulare și preia bioxidul de carbon rezultat în urma metabolismului celular. Schimbul tisular de gaze la se desfășoară prin peretele capilar, lichidul interstițial și membrana celulară și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
care au loc la scară redusă. Schimbul de gaze are loc la nivelul capilarelor tisulare (fig. 89, după West D. J.), după cum urmează: sângele arterial cedează O2 necesar activităților celulare și preia bioxidul de carbon rezultat în urma metabolismului celular. Schimbul tisular de gaze la se desfășoară prin peretele capilar, lichidul interstițial și membrana celulară și constă în procese fizice de difuziune a gazelor respiratorii ca urmare a gradientelor de presiune parțială între sectoarele traversate. Factorii de care depinde rata de difuziune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
realizează extrem de rapid pentru CO2 în comparație cu oxigenul, cu toate că gradientul de presiune dintre capilar și interstițiu este de numai 5 - 6 mm Hg, datorită difuzibilității mari a bioxidului de carbon. Valoarea pCO2 depinde de debitul sanguin și de intensitatea proceselor metabolice tisulare: pCO2 crește dacă scade debitul și/sau crește intensitatea proceselor metabolice. Disponibilul tisular de oxigen poate fi exprimat ca aport sau debit de oxigen (QaO2), deci ca produs între debitul sanguin (Q) și concentrația de oxigen în sângele arterial (CaO2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și interstițiu este de numai 5 - 6 mm Hg, datorită difuzibilității mari a bioxidului de carbon. Valoarea pCO2 depinde de debitul sanguin și de intensitatea proceselor metabolice tisulare: pCO2 crește dacă scade debitul și/sau crește intensitatea proceselor metabolice. Disponibilul tisular de oxigen poate fi exprimat ca aport sau debit de oxigen (QaO2), deci ca produs între debitul sanguin (Q) și concentrația de oxigen în sângele arterial (CaO2); . Similar, consumul tisular de oxigen (CtO2) este produsul dintre debitul sanguin (Q) și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
dacă scade debitul și/sau crește intensitatea proceselor metabolice. Disponibilul tisular de oxigen poate fi exprimat ca aport sau debit de oxigen (QaO2), deci ca produs între debitul sanguin (Q) și concentrația de oxigen în sângele arterial (CaO2); . Similar, consumul tisular de oxigen (CtO2) este produsul dintre debitul sanguin (Q) și diferența de concentrație a oxigenului între sângele arterial (CaO2) și cel venos (CvO2), numită diferență arteriovenoasă; . Raportul între oxigenul consumat și cel disponibil se numește utilizarea oxigenului și este egal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
status hipoxic: “hipoxia hipoxemică” când pO2 din sângele arterial este scăzută; de exemplu, în boli pulmonare; “hipoxemia anemică” când capacitatea de transport a oxigenului este redusă, ca în anemii sau intoxicații cu monoxid de carbon; “hipoxia circulatorie” când debitul sanguin tisular este redus (șoc sau obstrucție locală); ”hipoxia histotoxică” în intoxicația cu cianuri, când diferența arteriovenoasă și utilizarea oxigenului sunt foarte mici. Organismul are un depozit mic de oxigen care poate fi utilizat în timpul anoxiei complete sau asfixiei. Depozitul total este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de lucrări despre suflet, stat, drept, economie, limbă și alte fenomene generate de realitățile sociale dinamice ale oamenilor. Arheologii și istoricii autohtoni documentează că în mileniul al III-lea î.Hr. a avut loc indoeuropenizarea zonei noastre geografice, ocupată de masa tisulară a triburilor tracice răspândite și adesea amestecate cu aceste neamuri indo-europene perindate din Sud-Estul până către Centrul continentului. Printre triburile tracice, foarte active și inventive au fost cele geto- dacice, stabilite în Nordul Dunării până la Mare, în Ardealul de astăzi
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cu afecțiune coronariană și accident vascular cerebral au concentrații de homocisteină serică mai mari decât la normali 8) este în legătură cu deficitul de folați și de vitamină B12. Homocisteinemia și hipercoagulabilitatea sunt conectate prin intermediul efectelor asupra reglării funcției trombomodulinei, a plasminogenului tisular ca și a activării proteinei C endoteliale. Pentru leziunile vaselor mici (entitate distinctă) Criqui descrie un set diferit de factori de risc. Coexistența mai multor astfel de factori modifică semnificativ riscul. FACTORUL DE RISC GEOMETRIC. Factorii de risc sunt sistemici
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
indirectă a PGI2 stimularea secreției de NO, tPA și PGI2 transducția semnalului activarea ITP/DAG, a MAP kinazelor și TGF-beta activarea ITP/DAG, integrinelor și MAP kinazelor Legenda. CE - celule endoteliale; CMN - celule musculare netede; NO - oxidul nitric; tPA - activatorul tisular al plasminogenului, PGI2 - prostaciclina I2; ITP/DAG - inozitol trifosfat/ diacil glicerol; MAP kinaze - mitogen activated protein kinaze; TGF - beta - factorul de creștere tumorală-beta. Ipoteza McMillan (1985) sugerează faptul că stress-ul de forfecare este multidimensional (fluxul vascular este un flux 3-D
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
vasomotricitatea de cauză locală și nevoasă determină deschiderea/ închiderea unor rețele capilare generând variații ale geometriei sistemului conform activității MFRS (sistemului de reglare a fluxului microvascular Dormandy, 1996)6. Funcționează servo-controlul precapilar al tensiunii arteriale cu ajustarea postcapilară a fluxului tisular; stress-ul de forfecare (dyne.cm 2) la nivelul peretelui capilar este: Capilarele fiind vase scurte determină un stress de întindere la nivelul lor mult mai mare decât în alte teritorii cu deformarea hematiilor ceea ce asigură difuziunea și convecția gazelor transportate
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
neutrofilelor) se corelează cu importanța ischemiei la nivelul membrelor inferioare. Numărul leucocitelor (chiar în limitele de normal) este crescut la fumători 21. Funcția și distribuția neutrofilelor se modifică după efortul fizic (element de “fluidizare sanguină”) neutrofilele contribuind la apariția leziunilor tisulare ischemice prin creșterea rezistenței microvasculare (ocluzia capilarelor prin leucocite contribuie la “no reflow fenomenon”), producerea de radicali liberi de oxigen și activarea plachetelor 51. CAPITOLUL 5 METODE DE DIAGNOSTIC IMAGISTIC ÎN ARTERIOPATIILE OBLITERANTE ATEROSCLEROTICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE Raportul care există
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
MHz) se folosesc pentru arterele superficiale. Rezoluția și penetranța fascicolului de ultrasunete sunt determinate în principal de frecvența sa. Rezoluția crește și penetranța scade cu creșterea frecvenței utilizate. Gradul energiei ultrasonice reflectate variază cu diferențele între impedanța acustică a interfețelor tisulare 122. Se utilizează un unghi Doppler de 600. Doppler-ul color evidențiază mai bine unele turbulențe. Rezoluția este mai bună, scala de gri este înlocuită de o scală color. Sistemele Duplex efectuează cinci tipuri de determinări: 1. Cât de mult timp
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
într-o proiecție aproximativ plană, aplicația cea mai logică a dispozitivului fiind tratamentul ocluziilor complete (des utilizând laserul). 5. Tehnici de reconstrucție 3-D. Acum și 4-D (în funcție de timp a 4-a dimensiune). 6. Imagistică cu frecvență-înaltă; 7.Metode de caracterizare tisulară IVUS este capabil de a identifica trombul pe o imagine de bună calitate (masă lobulară, ocazional cu canale incomplete, țesut “scintilant”) și de a-l diferenția de placa lipidică (“placa moale”). Avantaje Dezavantaje extensie a tratamentelor nechirugicale de dezobstrucție : vizualizarea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
care întrunește conceptele unei interpretări volumetrice directe interactive preluând datele achiziționate cu modalitățile standard ale imagisticii medicale pe care le consideră un mediu virtual pentru a le analiza interactiv (interpretare volume, măsurători morfologice interactive cu modificarea unghiului de observație, clasificare tisulară interactivă) etc. Reconstrucția geometriei 3-D. Utilizarea modelului GME (Geometric Modeling Engine) asigură abstractizarea geometriei vasculare. Generarea de rețele (mesh) 3-D. Cu ajutorul MGS (3-D Mesh Generation Subsystem) se pot genera meșe 3D nestructurate și hibride pe geometrii vasculare complexe în particular
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
intrând în structura proteinelor, bazelor azotate, acizilor nucleici. Procentele din reziduul uscat reprezentate de celelalte microelemente sunt cuprinse în tabelul... Sodiul are o concentrație mai mare în lichidul extracelular decât în celule. Participă la polarizarea membranelor și deci la excitabilitatea tisulară și la menținerea echilibrului acido-bazic. Potasiul se găsește mai mult intracelular, fiind important pentru ecitabilitate celulară și pentru reglarea pH-lui sangvin. Calciul se află în cantitate relativ mică în lichidul extracelular, ionii de calciu având rol enzimatic; participă la constituția
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
nivelul sângelui sistemele tampon se găsesc în eritrocite și în plasmă. a) Sistemele hemoglobină acidă/hemoglobinat de potasiu și acid carbonic/bicarbonat de sodiu. La nivelul capilarelor sangvine oxihemoglobina cedează oxigenul țesuturilor, consecutiv cedând și K+. CO2 rezultat în urma metabolismului tisular pătrunde în eritrocite unde sub acțiunea anhidrazei carbonice intră în reacție cu apa, rezultând acidul carbonic (H2CO3) care disociază rezultând anionul carbonic (HCO3-) și H+. NaCl presentă în plasmă este și ea disociată în Na+ și Cl-. Clse combină cu
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de eritrocite, rezultând clorura de potasiu în interiorul acestor celule. În plasmă Na+ cu HCO3dau bicarbonatul de sodiu. Rămâne H+ care înlocuiește K+ din hemoglobină, rezultând hemoglobina acidă. În acest mod sunt consumați protonii și se reduce aciditatea. Formarea la nivel tisular a bicarbonatului de sodiu din acid carbonic poartă numele de fenomenul de membrană a lui Hamburger. Datorită lui este asigurată menținerea pH-ului sângelui venos. Cuplul acid carbonic/bicarbonat de sodiu constituie rezerva alcalină a organismului. b) Sistemul tampon al
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ser și plasmă este că serul nu conține fibrinogen. După ce și-au îndeplinit rolul fiziologic proteinel plasmatice sunt eliminate în tubul digestiv urmând a fi excretate prin materiile fecale, și doar în proporție redusă sunt catabolizate la nivel sangvin și tisular de către unele enzime specifice. Substanțele azotate neproteice din plasmă sunt în cantitate de 35 mg% (exprimate în azot) și provin din prelucrarea alimentele ingerate și din matabolismul proteinelor (uree, acid uric, ammoniac, creatină, creatinină, aminoacizi, plasmakinine, hormoni, glutation, pigmenți biliari
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]