441,340 matches
-
unor state importante. Dacă chinezii nu consideră pneumonia un pericol și nu amînă Forumul, va fi mai greu pentru partea română să decline invitația." l Spre norocul premierului Năstase, Otilia Bădescu, noua campioană a Europei la ping-pong, și-a cîștigat titlul în deplasare. Campioana n-a avut nevoie de un teren de nivel european care să-i fie asigurat acasă pentru a-și cîștiga titlul. După experiența cu firma fratelui baronului de Vrancea, Oprișan, care a umplut cu nisip Stadionul "Lia
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
l Spre norocul premierului Năstase, Otilia Bădescu, noua campioană a Europei la ping-pong, și-a cîștigat titlul în deplasare. Campioana n-a avut nevoie de un teren de nivel european care să-i fie asigurat acasă pentru a-și cîștiga titlul. După experiența cu firma fratelui baronului de Vrancea, Oprișan, care a umplut cu nisip Stadionul "Lia Manoliu", n-ar fi fost de mirare dacă nu găsea o firmă de specialiști care să planteze iarbă pe masa de ping-pong a Otiliei
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
simțea nevoia să-l scuze și să-l justifice pe Ianache Văcărescu pentru loialitatea față de stăpînirea turcă, atitudine care "revoltă azi oarecum demnitatea și amorul propriu al românilor". De altfel, chiar în faptul că pe coperta ediției actuale apare un titlu refăcut - Istoria othomanicească - , se poate vedea, dincolo de rațiuni de brevilocvență, un scrupul de menajare a sensibilităților naționale. Cam rău văzut din punct de vedere lingvistic sau politic, Ianache Văcărescu își poate totuși cuceri cititorul prin inteligență și ironie. Lectura actuală
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
ricoșeuri. "Desigur, asta nu ne oprește să avem cele mai diferite păreri despre actorii marelui spectacol, jucând, departe de ochii lumii, în halate și papuci. Dar nu asistând cu spatele la scenă." Este și motivul care m-a determinat să oscilez între titlul la care m-am fixat pentru cronica de față și altul, poate mai sporit în expresivitate, Culise și scenă, dar nu atât de util pentru austeritatea și emblema statuară a ediției. A doua motivare se susține pe argumentele sublimate: "Cu
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
aflam în Suedia - prin ’45-’46 - am descoperit opera unui filosof al istoriei, Arnold Toynbee. M-a pasionat până când mi-am dat seama că greșește foarte mult. Am îndrăznit să propun la Sorbona să fac o teză de doctorat - primul titlu pe care l-am dat era "O critică a operei lui Arnold Toynbee", acest filosof al istoriei care a avut un succes de librărie fantastic! Acuma e lăsat uitării, cu drept cuvânt - după părerea mea - pentru că a luat-o razna
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
de peste patru decenii prin care cu toții am trecut, cu consecința timpurie că, adâncindu-se într-însa, cel abia ieșit din adolescență constata că nu mai are unde și nu mai poate spune "casă,", că, prin urmare, i se tăiaseră rădăcinile. Titlul cărții poartă asupra unei intervenții chirurgicale, la timp și cu succes efectuată, dar s-ar putea interpreta cu trimitere la actul de confesiune, vezi jurnalul baudelairian, scris în ultimii ani de viață ai poetului, Mon coeur mis a nu. Comparația
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
nu este întîmplătoare) înainte de revoluție, dat afară din învățămînt după evenimentele de la Brașov, din noiembrie 1987, și ajuns după revoluție un soi de vagabond în subteranele Bruxelles-ului, capitala principalelor organisme transnaționale (NATO, Uniunea Europeană), oraș-simbol al globalismului. Parafrazînd un celebru titlu al lui Sextil Pușcariu se poate spune că, asemenea nouă, tuturor, Sabin Carp stă "călare pe două lumi", fiecare cu specificitatea ei. Este lumea de azi mai bună decît cea de ieri? Depinde de punctul din care sînt privite lucrurile
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
Eugenia Vodă Săptămîna trecută, la Cinematecă, am văzut "un nou film românesc", cu titlul 3 păzește. Proiecția a fost una pentru inițiați sau pentru invitați, pentru că filmul (realizat pe suport digital) nu e intrat " deocamdată - în nici un circuit de difuzare. La sfîrșitul proiecției, regizorul, Ovidiu Georgescu, și-a prezentat, pe scenă, echipa. O echipă
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
echipă! Dar, de fapt, știam din manifest că echipa s-a compus numai din maniaci (în sensul de entuziaști maladiv!); singurele trei excepții ("ca să nu dai de belea") au fost electricianul, juristul(a) și contabilul(a)! Poate și de aici titlul de 3 păzește!... Am înțeles, de pe genericul de sfîrșit, că un rol important a avut, în privința "locațiilor", "bunica Theodorei Herghelegiu"! Deci totul s-a desfășurat conform punctului 8 al Manifestului: "pentru figurație gratuită folosește membrii echipei de filmare, prietenii și
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
Scrisă și publicată în limba italiană (o italiană foarte frumoasă), cartea domniei sale, Sulla parte VI del 'Gattopardo'. La fortuna di Lampedusa in Romania (Asupra părții a VI-a din 'Ghepardul', Soarta lui Lampedusa în România), alătură " așa cum o arată și titlul " două eseuri: primul o interesantă abordare critică a romanului lui Tomasi di Lampedusa, Ghepardul, cel de al doilea, o trecere în revistă, documentată și cuprinzătoare, a primirii de care s-a bucurat acest roman împreună cu autorul său în cultura română
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
ideea să descrie o lume perfect analogă, în trăsăturile ei esențiale, cu cea în care trăiam atunci și poate că, în vocabularul critic cu care eram învățați să vorbim, colegii ar fi spus imediat că o asemnea compunere "nu corespunde titlului". Orașul din România anului 2003: oameni obosiți, nervoși, urît îmbrăcați. Șoferii care se înjură între ei, ca și atunci, pietonii care umblă ca drogați, dînd unii peste alții, vînzătoare la fel de acre, funcționari la fel de adormiți și de indolenți, scrisori care fac
Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14089_a_15414]
-
pierd azi nici un prilej să se împăuneze cu descendența noastră din Traian, mărețul împărat roman, latina, limba strămoșilor noștri îndepărtați, este pe cale să piară fără urmă din programele de învățământ. Într-o vreme, una din paginile "Academiei Cațavencu" purta (intenționat!) titlul tagma cum laudae, parodie reușită a sintagmei latinești stâlcite de curând în "România literară". În urma numeroaselor scrisori primite de la feluriți cititori mai puțin sensibili la fina ironie, redactorii s-au hotărât să scrie totuși laude, pentru a nu lăsa să
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
sfârșitul anilor 1980. Acea "simplitate înșelătoare" despre care vorbea Espmark cînd își caracteriza opera nu se vede nicăieri mai bine decât în ciclul de șapte romane (Glömskan / Uitare, 1987, a fost tradus și în franceză la Editura Gallimard) reunite sub titlul generic Glömskans tid / Vremea uitării. Abordând teme de actualitate, de cele mai multe ori prezentate în culori sumbre, acest ciclu de șapte romane constituie o panoramă a vieții sociale, culturale și politice a Suediei zilelor noastre. Prin amploarea sa, încercarea lui Espmark
Kjell Espmark by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/14094_a_15419]
-
carnavalescul său, cu instabilitatea identitară cronică și transcendența ei decăzută la nivelul de Centru. Invarianta pierdut-găsit este urmărită în Două loturi și în Scrisoarea pierdută. Pe de altă parte, incoerențele personajelor lui Caragiale apar sub semnul Lumii ieșite din țâțâni - titlul celui de-al doilea capitol al cărții. Ceea ce aduce în plus acest volum pe lângă interpretările tradiționale este o raportare a textului caragialian la teorii pragmatice și poststructuraliste. Autorul optează, bunăoară, pentru termenul de actant, introdus de Greimas, atunci când definește statutul
Paradigme caragialiene by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14106_a_15431]
-
despre cel ce poate interzice. Exact, dar exact ca acum. Totuși, în mijlocul acestui ev în care cenzura decreta ce este adevăr și ce nu este, Milton, în Areopagitica, în anul 1644, scriere tălmăcită de Mirabeau în ajunul revoluției franceze cu titlul direct, politic incendiar, Despre libertatea presei, avea să lase pe cerul întunecat al Europei, însemnată cu litere de foc, fraza: Libera comunicare a ideilor și părerilor este unul din drepturile cele mai prețioase ale omului; orice cetățean poate deci să
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
foarte puțin. Aproape deloc". Noi așteptăm cu răbdare publicarea operelor extraordinarului scriitor care este George Bălăiță. v O splendidă publicație, despre care Cronicarul scrie pentru prima oară, este IGLOO. E vorba de o revistă de habitat și arhitectură, al cărei titlu inițial era chiar Habitat cu Igloo în subtitlu, iar din 2003, invers. Nu e doar o publicație instructivă, dar și una plăcută ochiului, lucru mai rar la noi, unde "forma" nu prea contează. Grafic excepțională, Igloo ne vorbește în cuvinte
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
Strofa aceasta și încă trei le învățasem acum 70 de ani în clasa a II-a primară, din cartea de citire. Și cum să nu fi reținut de atunci numele lui Coșbuc, dacă eram ca și poetul, din "Țara Năsăudului". Titlul în carte era Noapte de Crăciun. Dar nici un volum de poezii și multe au fost reeditările și edițiile îngrijite până astăzi, inclusiv a lui G. Scridon, Opere alese (9 volume), nu conțin această poezie printre textele și variantele lor. Mi-
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
Costescu, G. A. Dima și G. Stoicescu, care au tipărit Carte de cetire pentru clasa a III-a urbană, în 1909, la Craiova, în mai multe ediții. Între cele 10 poezii de Coșbuc era și Noaptea Crăciunului, fiindcă sub acest titlu erau așezate cele patru strofe. Pe Coșbuc nu-l mai aflasem între autori de manuale școlare, de cărți de citire. Însă altele, de alți autori, preluară poezii ale acestui poet și nici una nu omisese în vreo ediție, până și după
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
articolelor a fost alta, se poate deduce după acribia informației pusă la contribuție, cu prețul de a fi șarjantă adesea, dar valorificată totuși. Ce alt rost, decât de răbdare ironică, poate avea enumerarea, pe o pagină și jumătate, a unor titluri de ziare la care a publicat articole D. Karnabatt, de vreme ce prea puțin se poate alege, ca substanță, din luxul prea mare de metafore, comis în paguba literatului nerecunoscut decât de entuziastul Macedonski? Trecând peste destinația primă a articolelor, istoria literaturii
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
L'Assoiffé. La fel de puține amănunte se cunosc despre Anton Bibescu, cel care o introdusese pe Martha Bibescu în anturajul lui Marcel Proust. Eseului consacrat "principelui valah de glăsuire franțuzească", cum și Martha a fost, nu i se mai dă un titlu care să numească facultatea dominantă. "Între scenă și salon" (titlul) se împarte viața acestui rafinat intelectual, mai mult al salonului parizian decât al scenei în lumina căreia, rar, i s-au jucat piesele scrise la Paris și reprezentate la Londra
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
cel care o introdusese pe Martha Bibescu în anturajul lui Marcel Proust. Eseului consacrat "principelui valah de glăsuire franțuzească", cum și Martha a fost, nu i se mai dă un titlu care să numească facultatea dominantă. "Între scenă și salon" (titlul) se împarte viața acestui rafinat intelectual, mai mult al salonului parizian decât al scenei în lumina căreia, rar, i s-au jucat piesele scrise la Paris și reprezentate la Londra sau București. Ca pe o pagină de bună literatură, atractivă
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
Hortensiei Papadat-Bengescu. Cu tot cu pseudonimele și prețiozitățile ei, scriitoarea intrase în "gura târgului" și a confraților. "Suflet milos, intelectualul...", exclamă "înțelegător" și amuzat eseistul. Coloana enumerativă de ziare la care a publicat Lucrezzia Karnabatt se sprijină, cu noimă, pe un ultim titlu, " Sub ochii femeii", revistă scoasă chiar de scriitoarea în discuție. În punctul de cumpănă al medalionului, Florin Faifer se repliază, spre a-și motiva prevenitor-ironic cea de a doua parte a prezentării, o veritabilă badinerie. El scrie: "O prozatoare talentată
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
abrupt. Florin Faifer se ferește de concluzii și încadrări definitive. Ca și exordiile, foarte variate și care amintesc de surprinzătoarele introduceri de capitole la "istoria" călinesciană, finalurile au totuși o notă individualizantă. Și tot de aer călinescian ni se par titlurile ce trimit la arta caracterologiei: "Furiosul", "Anxiosul", "Arțăgosul", "Apolinicul", "Glumețul" (care se credea astfel, fără să fie), "Melancolicul" etc. Într-o vreme în care valorile majore sunt reduse la proporții minore sau chiar desființate, ce noroc au avut acești minori
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
Marina Constantinescu Nu vă voi vorbi despre spectacolul cu același titlu al lui Ion Cojar de la Național, și nici despre vreun altul, ci depre un om ca un spectacol mai puțin cunoscut. Voi încerca să aduc la rampă, în luminile scenei, un personaj cu totul special, care de cincizeci și patru
Așteptînd la arlechin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14118_a_15443]
-
de la 1991 nu a urmat modelul francez considerând (pe bună dreptate) că noua lege fundamentală a României trebuie să cuprindă și alte reglementări decât cele strict tehnice, rezervate funcționării statului și legiferării. Ca atare, o parte din articolele cuprinse în Titlul I și aproape toate cele 43 de articole ale Titlului II, adică mai bine de o treime din cele 152 de articole ale Constituției, au fost rezervate drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor. Printre acestea, un loc important îl
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]