1,739 matches
-
afară... Un zbieret se aude din bojdeuca goală, Mii de stârvine strigă: Noi nu avem stăpân ! Privesc trist prin fereastră, în suflet o răscoală, Ar vrea să evadeze, din sângele străbun. E pardosită, lumea de rău și întuneric, Pisica-mi toarce-n poală și sare pe pereți, Aprind iar felinarul și fumez cadaveric, Beau sângele iubitei și mănânc ,ciuciuleți. Și îmi doresc ca lumea să iasă din nămol, Să mă întorc în timp prin beznă și lumină, Să tai capul de
PACE ȘI RĂZBOI de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350267_a_351596]
-
-n mile: Milă, Excelență! Omul vine, pleacă Pietrele rămân Râul dacă seacă, Timpul e stăpân! Și-om pleca cu toții În ținutu-acela Fiii și nepoții Ne-or găti nacela Fără pulberi drumul, Fără de întors Fumul, poate scrumul Dacă ni s-a tors, Ața pe mosor Cânepa sau inul Pacea dacă mor, Pacea cu destinul! Zile, albe file Până la scadență Mi le-nsemn. Și mi le cumpăn, Excelență! Cu aceleași nopți Moarte provizoriu Plâng strugurii copți Zarea de ivoriu Referință Bibliografică: Pacea / Ion Untaru
PACEA de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361813_a_363142]
-
Iubire > REGRET TARDIV Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 381 din 16 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului M-ai părăsit, dar știu, te vei întoarce, cu prea mult dor în suflet ai plecat, iubirea mea din caier încă toarce iar gustul gurii mele nu poate fi uitat. Voi ninge cu-amintiri ce inima-ți vor frânge parfumul meu îți va ieși în cale, mă voi întoarce-n gândul ce iți plânge de liniște nicicând n-o să ai parte. Eu
REGRET TARDIV de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361967_a_363296]
-
cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
oameni a Mântuitorului nostru Iisus Hristos în vecii vecilor. Amin” (Cuvinte despre Nevoință, Ed. Bunavestire, Bacău, 2001, p. 35). Cu alte cuvinte Rugăciunea Sfântului Isaac Sirul, singură dacă ar fi, poate străluci ca o rază filocalică pe Calea mântuirii. Lacrimile toarse din caierul ascezei împletesc așadar fuiorul nădejdii, surâsul bucuriei, seninătatea încrederii. În taina jertfei și a suferinței Dumnezeu Mântuitorul plânge în toate lacrimile noastre pentru a le umple cu harul Său. Numai în lacrimi inima se curățește și se întărește
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
și trei, Nu-i ușor să scapi de ei. Mai un punct, o virguliță, Un curcan, o punguliță... Încadrări găsim destule - De-aia e lege pe lume. Polițiștii ar șoma, Să-i mai prindă ar uita, Ca pisica-ar dormita... Torcând iarna și vara - Fără spor și fără lână, Ar muri de viață bună, Dacă noi nu i-am scăpa. Îi băgăm și îi scoatem, Și mereu îi reciclăm, S-avem cadre pregătite Ca să fure pe-ntrecute; La export să putem da
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
Toate Articolele Autorului așteptare Pe frunza toamnei care se strecoară în pas grăbit pe-altarele de vii, îți pun sărut pe trupul de vioară să-l porți cu dor când iar tu o să-mi vii. Te-aștept lângă izvorul care toarce din fir de dor iubire peste munți, să-ți dăruiesc, când tu te vei întoarce, lumina mea trecută în albe punți. Și-mbrățișați pe-a lumii verticală vom dănțui în toamnele mierii, când în nuntiri de vrajă și cabală vom
AŞTEPTARE de LEONID IACOB în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365853_a_367182]
-
lui gură a întins Mustoase frunze crude Și fiecare l-a atins Ca buzele să-i ude Și printre spini și-a strecurat Lăstarii și cârceii Și fruntea toată i-a udat, Uimiți priveau iudeii... Și-n jurul spinilor a tors Din verde crud cunună... Ci doar când ochii i-a întors Iisus spre lumea-I bună Și floarea ochii și-a închis Ferindu-i de lumină Și-a lumii ură ce-a ucis Pe Fiul fără vină... Și de atunci
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
reprezintă cele două anotimpuri opuse, iarna și vara, în vechile societăți tradiționale fiind cunoscute doar aceste două anotimpuri de bază: primăvara și toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere. Conform credințelor bucovinene, mărțișorul este firul zilelor din an, tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile pe munte, asemănător firului vieții omului tors la naștere de către ursitoare. Culoarea albă reprezintă frigul iernii ce se încheie, iar cea roșie căldura verii ce urmează în mod firesc în calendar. Mărțișoarele se
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
calendar. Mărțișoarele se confecționau din fire albe și roșii de cânepă sau lână, se legau sub forma cifrei 8 de care se atârnau monede din aur și argint. Legenda spune că între 1 si 9 martie, ,,Zilele babelor”, baba Dochia toarce lângă oi, îmbrăcată în nouă cojoace pe care le scutură unul câte unul în fiecare zi. Obiceiul spune că mărțișorul trebuie ținut 9-12 zile, apoi să fie atârnat într-un pom înflorit pentru a aduce noroc și bunăstare celei care
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
din plin de acest confort. Acum nu le mai ardea de somn. Venise răndul celor ce treceau în ciclul doi de stagiu militar să beneficieze de privilegii dar veteranii nu plecaseră încă. Simion se strecurase ca un motan, dornic să toarcă, în culcușul de la baza cuierului. Îl luase somnul. A fost scos cu greu. Nici după ghionturile primite nu i-a pierit starea de somnolență. Părea a fi un soldat cu reflexe atrofiate privind modul de a reacționa la comenzile militare
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
în jur, ca aud cum se izbesc în geam doar raze, și o raza mai glumeață semn îmi face, mă minunez de atâta, tac și de tăcerea care tace...! Aud cum harfa inimii din piept, o melodie în tăcere îmi toarce. Ee atâta liniște în jur, când nimeni nu te vede și doar tace, până și ai tăi copii tac, să nu-i mai deranjezi, cu ale tale plângeri. E atâta liniște în jur și mș topesc cu ea și ma
BAKI YMERI DESPRE MIOARA HUŢANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365317_a_366646]
-
de dinainte ? Sunt eu nebună sau ești tu cuminte ? Din câte ore să-mi aștern oglindă ? Din câte funii să-mi cos ham în cer? Sub care maluri pot să țip, să zbier Că frica dorurilor mă colindă ? Păstăile luminii torc sub ceață Zare sub zare într-un ceas alert, Cuvintele cu care te tot cert Pentru uitarea ce îmi țipă-n față: Tu ești nebunul, eu îți sunt paiață. Referință Bibliografică: Nebunul și paiața / Camelia Florescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NEBUNUL ȘI PAIAȚA de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365415_a_366744]
-
sufletului românesc, acolo unde frumusețea cântă. Frumusețea nu vine nici prea târziu, nici prea devreme, ci doar atunci când sufletul îți este încărcat de mireasmă divină. Frumusețea rodește dorurile în piept doar atunci când nemărginirea a odrăslit în inimă, când graiul se toarce în fuiorul mierii și crucea Cuvântului e aurită de grâul spicelor mănoase. Frumusețea este un drum senin al Primăverii, care așteaptă în prag raza de soare înrourată cu bunele vestiri, ale Solilor cerești... Frumusețea nu are ziduri, nici uși și
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
iarba verde de acasă. Lumina lui Hristos împrejmuită cu Dor, floare a Duhului Sfânt, mă primenește chemării Neamului. E chemarea dintâi sau alegerea dintru-nceput? Simt ecoul și mă încerc cu mirarea și totul parcă-mi răspunde. Înțeleg taina; gândul toarce, cuvântul țese și grăirea brodează cântarea. În jurul meu cresc lucrurile diafane ale Frumuseții. Poate că tocmai ele m-au zămislit. Sunt vesel, sunt bucurie, sunt cântare! Frumusețea vine ca o mireasă și mă încântă. În juru-mi totul cântă. Peste tot
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri sau chiar covoare de pus pe pereți. Acest ciclu cu paza
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
costumele la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri sau chiar covoare de pus pe pereți. Acest ciclu cu paza lotului cu viță de vie se repeta anual. Acum eram clasa a
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
motorului. Mergeam în necunoscut. La un moment dat am zărit iar luminile ca niște ghemotoace galbene. Înseamnă ca ne întorceam spre mal, așa că am întors să încercam să le ținem mereu în pupa, astfel să ne îndreptăm spre larg. Motorul torcea frumos. Parcă nici nu existase incidentul care ne-a dezorientat de nu mai știam încotro mergem. După timpul parcurs ar fi fost normal sa fi ajuns în zone bune de pescuit. Nici vorbă. Lăsam motorul la ralanti să putem auzi
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365188_a_366517]
-
Am venit din har și mă-ntorc într-însul lăsându-vă-n dar o parte din dânsul. Știu că-n Univers, cât va fi să fie, voi trăi prin vers pentru Poezie Până mă întorc altul, dar asemeni, cântece să torc noilor mei semeni. de Anatol Covali Referință Bibliografică: Nu regret / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2048, Anul VI, 09 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NU REGRET de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365230_a_366559]
-
Victor Nicolae Ciobanu tocmai aici își are obârșia, în atenția pe care o acordă evenimentelor pe care lumea le consideră neimportante. Cu toate acestea, autorul remarcă modest în poemul „Așteptări”: „Ce știu eu?/ Nimic.../ Umbra se-nvârte/ în jurul toiagului,/ ceasurile torc/ o zi - o noapte.” Poezia lui Victor Nicolae Ciobanu poate fi considerată, la urma urmei, o direcție personală de străbătut teritoriul cu aer rarefiat al Ideii; o cale deseori abandonată de alți poeți care se lasă seduși de rezonanțele fermecătoare
VICTOR NICOLAE CIOBANU, UN SPIRIT SENIN, NEPERTURBAT DE VICISITUDINI de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364986_a_366315]
-
a mirare și-n adâncimi păstrează viu fior că-n apa lor albastră ca o zare plutește diafan al nostru dor. Și le săpăm cu degetele arse de-atât de multe grele nerostiri, că pe cărări de-argint de lună toarse ne tot zidim în vechi sau noi iubiri. Azi, din fântâna ce-i săpată-n mine adap cu drag cuvinte-herghelii, să le trimit cu dorul pân-la tine ca tu pe creștet tandru să-l mângâi Și le aștept cuminte să
FÂNTÂNI de LEONID IACOB în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366473_a_367802]
-
și de-a lungul Văii Strâmbii, dincolo de părușca țepoasă de pe Podul Porcului și alăturea de poteca ce duce spre nesfârșite fânețe și imașuri alpine de pe Iezerul și Păpușa Făgărașilor, pe Valea Râușorului spre Măra. Până una-alta, fusul leapădă fir tors din caierul de lână țigaie al furcii prinsă în betele fotei tinerei femei care toarce de zor și adună în ghem alb și rotund, iar mai târziu, cârligele din lemn de carpen sau salcâm - meșeterite migălos cu briceagul cu prăsele
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
poteca ce duce spre nesfârșite fânețe și imașuri alpine de pe Iezerul și Păpușa Făgărașilor, pe Valea Râușorului spre Măra. Până una-alta, fusul leapădă fir tors din caierul de lână țigaie al furcii prinsă în betele fotei tinerei femei care toarce de zor și adună în ghem alb și rotund, iar mai târziu, cârligele din lemn de carpen sau salcâm - meșeterite migălos cu briceagul cu prăsele de os - croșetează și împletesc firul pentru a-l spori în grosime și rezistență, pentru
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
Am realizat că-s viu numai în preajma ta, Că iarna ce trăiește în mine poartă vină... * Am greșit, iubito, si nu știu cum să-ntorc, A vietii roată care se-nvârte numai dus. Din caierul cu clipe un alt sfârșit să-i torc Iubirii dintre noi ce astăzi a apus... * de Gabriela Mimi Boroianu 17.09.2015 Referință Bibliografica: Am greșit / Gabriela Mimi Boroianu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1721, Anul V, 17 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Mimi
AM GREȘIT de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365594_a_366923]