463 matches
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Pe pieptul acvilei un scut albastru, cu o bandă de argint, încărcată cu patru stele roșii, având în cartierul stâng superior o coroană închisă de aur, cu tocă roșie, terminată cu glob crucifer, iar în cartierul drept inferior, o grenadă aprinsă de argint. În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii, pe fond albastru: * GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ * "REGELE FERDINAND I
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în partea de jos, pe roșu, coroana de oțel a regilor României. Această coroană este reprezentată ca o coroană închisă, de argint, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, împodobit, în față, cu șapte pietre, dintre care una oblongă, de formă hexagonală, cu laturile de sus și de jos egale, dar mai mari decât cele de pe flancuri, patru romboidale și două rotunde, surmontat
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
ORDIN nr. 24 din 27 februarie 2017 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280487_a_281816]
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
ORDIN nr. 24 din 27 februarie 2017 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280487_a_281816]
-
aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a
ORDIN nr. 24 din 27 februarie 2017 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280487_a_281816]
-
din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în partea de jos, pe roșu, coroana de oțel a regilor României. Această coroană este reprezentată ca o coroană închisă, de argint, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, împodobit, în față, cu șapte pietre, dintre care una oblongă, de formă hexagonală, cu laturile de sus și de jos egale, dar mai mari decât cele de pe flancuri, patru romboidale și două rotunde, surmontat
ORDIN nr. 24 din 27 februarie 2017 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280487_a_281816]
-
în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Pe pieptul acvilei un scut albastru, cu o bandă de argint, încărcată cu patru stele roșii, având în cartierul stâng superior o coroană închisă de aur, cu tocă roșie, terminată cu glob crucifer, iar în cartierul drept inferior, o grenadă aprinsă de argint. În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii, pe fond albastru: * GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ * "REGELE FERDINAND I
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
CO) Tucanul bărbos Ramphastidae Baillonius bailloni (III AR) Pteroglossus aracari (II) Tucan cu cap negru Arassari Pteroglossus castanotis (III AR) Tucan cu cap negru Arassari Pteroglossus viridis (II) Ramphastos dicolorus (III AR) Tucanul bălțat Ramphastos sulfuratus (II) Tucanul pește Ramphastos toco (II) Toco (tucanul uriaș) Ramphastos tucanus (II) Tucan cu cioc roșu Ramphastos vitellinus (II) Selenidera maculirostris (III AR) Tucanul cu ciocul scurt Picidae Campephilus imperialis (I) Ciocănitoarea mare Dryocopus javensis richardsi (I) Ciocănitoare cu pieptul alb PASSERIFORMES Cotingidae Cephalopterus ornatus
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
bărbos Ramphastidae Baillonius bailloni (III AR) Pteroglossus aracari (II) Tucan cu cap negru Arassari Pteroglossus castanotis (III AR) Tucan cu cap negru Arassari Pteroglossus viridis (II) Ramphastos dicolorus (III AR) Tucanul bălțat Ramphastos sulfuratus (II) Tucanul pește Ramphastos toco (II) Toco (tucanul uriaș) Ramphastos tucanus (II) Tucan cu cioc roșu Ramphastos vitellinus (II) Selenidera maculirostris (III AR) Tucanul cu ciocul scurt Picidae Campephilus imperialis (I) Ciocănitoarea mare Dryocopus javensis richardsi (I) Ciocănitoare cu pieptul alb PASSERIFORMES Cotingidae Cephalopterus ornatus (III CO
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
barbă Semnornis ramphastinus (III CO) Tucanul bărbos Ramphastidae Tucani Baillonius bailloni (III AR) Pteroglossus aracari (ÎI) Tucan cu cap negru Pteroglossus castanotis (III AR) Arassari Pteroglossus viridis (ÎI) Ramphastos dicolorus (III AR) Țurcanul bălțat Ramphastos sulfuratus (ÎI) Tucanul peste Ramphastos toco (ÎI) Toco (tucanul uriaș) Ramphastos tucanus (ÎI) Tucan cu cioc roșu Ramphastos vitellinus (ÎI) Selenidera maculirostris (III AR) Tucanul cu ciocul scurt Picidae Ciocănitori Campephilus imperialis (I) Ciocănitoarea mare Dryocopus javensis richardsi (I) Ciocănitoare cu pieptul alb PASSERIFORMES Cotingidae Cephalopterus
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
ramphastinus (III CO) Tucanul bărbos Ramphastidae Tucani Baillonius bailloni (III AR) Pteroglossus aracari (ÎI) Tucan cu cap negru Pteroglossus castanotis (III AR) Arassari Pteroglossus viridis (ÎI) Ramphastos dicolorus (III AR) Țurcanul bălțat Ramphastos sulfuratus (ÎI) Tucanul peste Ramphastos toco (ÎI) Toco (tucanul uriaș) Ramphastos tucanus (ÎI) Tucan cu cioc roșu Ramphastos vitellinus (ÎI) Selenidera maculirostris (III AR) Tucanul cu ciocul scurt Picidae Ciocănitori Campephilus imperialis (I) Ciocănitoarea mare Dryocopus javensis richardsi (I) Ciocănitoare cu pieptul alb PASSERIFORMES Cotingidae Cephalopterus ornatus (III
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
satului a fost la margine. Sau poate chiar de la acel fort ,Margum”, pomenit în anul 100-120 să-i vină numele de Marga. În trecut, din cauza popoarelor migratoare, Marga are așezată pe cursul pâraielor Nermeș, Mânzu, Mărguța, având ca centru ,Dealul Tocii”, de unde se bătea toaca pentru a aduna populația la ordine. Din cei 1618 locuitori care formează 332 de familii, 42 sunt baptiști iar restul de 1576 sunt ortodocși. Biserica actuală este zidită în jurul anului 1730. Despre întemeierea acestei biserici nu
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
Cerașu este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cerașu (reședința), Slon, Valea Borului, Valea Brădetului, Valea Lespezii și Valea Tocii. Comuna Cerașu este situată în partea de nord-est a județului, în zona montană a acestuia, la 45 km de reședința Ploiești, pe valea Drajnei și a Drajnuței, la limita cu județele și . Are ca vecini: la nord - comuna Chiojdu (județul
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
36% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În trecut, a făcut parte din fostul județ Săcuieni (Saac). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna avea o structură similară cu cea actuală, fiind formată din satele Cerașu, Valea Borului, Valea Tocii, Slon și Brădetul și aflându-se în plaiul Teleajen al județului Prahova. Avea un total de 2568 de locuitori (inclusiv câteva familii de bulgari și greci), o școală, funcțională din 1887, în care în 1894 învățau 35 de elevi (din
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
formând o comună de sine stătătoare. În 1950, ele au fost incluse în raionul Teleajen din regiunea Prahova, apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au fost reunite în forma lor din 1968, cu reînființarea vechilor sate Valea Tocii, Valea Borului și Valea Brădetului, precum și a noului sat Valea Lespezii. Ea face parte de atunci din județul Prahova, reînființat la 1968. În comuna Cerașu se află două situri arheologice de interes național: (secolele al IX-lea-al XI-lea
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
popular din cauza interfeței sale ușor de învățat; mulți artiști preferă mai degrabă acest pachet decât programele Maya sau 3DS Max, care sunt "mai tehnice". Are capabilități de modelare și de animație mai reduse comparat cu pachetele mai mari, dar cu tote acestea este utilizat pe scară largă în industria filmului. Houdini (Side Effects Software) este un pachet "high-end" întâlnit și el deseori în studiourile de producție. Este utilizat de obicei la animarea efectelor speciale, mai degrabă decât a modelelor. Cinema 4D
Programe de grafică 3D () [Corola-website/Science/302246_a_303575]
-
este un baraj de beton în arc, de 108 m înălțime, construit pe valea râului Doftana. este situat în Județul Prahova, pe valea râului Doftana, în aval de confluența acesteia cu valea Păltinoasa, în cheile numite "La Tocile". În secțiunea barajului, valea are un profil caracterizat printr-o asimetrie pronunțată. Pe malul stâng, se află o terasă cu o lățime de circa 100 m. Roca de bază este formată din gresie cu intercalații de șisturi marnoase și argiloase
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
în premieră "Sextetul pentru Coarde în Re Major", Op. 10. În 1920 a fost prezentată muzică inspirată din piesa lui Shakespeare, "Much Ado for Nothing" (Mult zgomot pentru nimic), si a avut loc premieră mondială a triumfului sau, operă "Die tote Stadt" (Orașul mort), la Hamburg și Köln, inspirat după românul lui Georges Rodenbach, "Bruges-la-morte". În următorii ani, Korngold a început să adapteze operete și, în același timp, a continuat să compună lucrări originale, inclusiv "Cvartetul pentru coarde", Op. 16 și
Erich Wolfgang Korngold () [Corola-website/Science/309987_a_311316]