870 matches
-
capra face și oaia trage. Dar să nu dăm bucuria pe scârbă, ci să vedem ce “schimbătură” s-a mai făcut la 31 martie 1793. --M-ai făcut curios, prietene - m-a atenționat gândul de veghe. --Trebușoara ce urmează s-a tocmit fiind de față “Iacov mitropolit Moldavii” și numeroși martori. Zapisul este făcut de Iordachi Aslan biv vătav de copii “la mâna dumisale căminarului Toader Balș”, prin care spune că având moșia Ostopceni “la ținutul Ieșii, în ocolul Turii” și “dumnealui
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ce spune biata Costina: “Adecă eu, Costina,... scriu cu acest zapis al miu... și limbă de moarte precum am făcut eu, Costina, această casă cu banii mei,... treidzăci de lei din munca soțu-miu, Mateiu,... Iar cu părintele, egumenul, m-am tocmit cu doi lei numai de an de loc. Iar casa s-au făcut când au venit Moiseiu cu leșii de-au prădat Chervăsărie în dzilele lui Costandin sân (fiu n.n) Duca vodă”. Numai că un oarecare Todor a făcut
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a făcut-o la 24 martie 1755. A și cerut însă ceva bănișori! Cam vreo 500 de lei bătuți! Teslarul s-a învoit ca să le facă după voia inimii prefectului. Uite ce spune el în învoiala făcută: „Și le-am tocmit cu rîdicata, adică dughenile să le fac pe această măsură și să le fac ferestri după cum îi va plăcea și cu ușile lor și paturi, laviți, tot eu să le fac după plăcere și să le lipescu, însă bîrnuit să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
spune, fiule! Ia să auzim! Din răspunsul boierilor se înțelege că prefectul „nu l-ar fi lăsat să facă dughenile după cum i-au fost tocmala, ce l-au silit de le-au făcut mai mari decît măsura ce s-au tocmit și temelia încă și-au înălțat-o mai mult decît tocmala ce-au avut, să o facă împotriva Podului Gospod...și cu aceste pricini ar fi cheltuit bani ai lui”. Dar „părintele prefect” a știut ce să spună ca să iasă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
încălcat și locul gerahului Locman se vede și din „jaloba” acestuia din 9 iunie 1777, în care spune că deși vodă a hotărât că poate să-și stăpânească casele sale până în Ulița Mare „un viță prefector s-au apucat de tocmește dughenele cele vechi și zice că ce au făcut prefectorul el nu știe, ci va să stăpînească; de care mă rog mării tale ca dupe hotărîrea anaforelei să să curme această pricină. Robul mării tale, Locman gherahul”. Numai că cei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
să li se plătească din venitul podului...Căpitanul să fie cu podarii cari ar fi de rînd, pe toată ziua să cerceteze podurile, și unde va afla vre o pode stricată sau smintită din locul ei, să puie să o tocmească”. După aceea, căpitanul trebuie să aibă grijă ca: „Fieștecare dughengiu să măture podul de două ori pe săptămână, de tină (praf) și de gunoiu cât va cuprinde dughiana sa; iar pe unde n-ar fi dughene, să măture podarii”. Pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mitropolitul nici n-a vrut să audă. Atunci și-au adus aminte că „Avînd aici, în Iași, loc de doao dugheni pe Ulița Rusască în poarta Chervăsării, den afară,...și socotind noi...că n-are mănăstirea nici un folos, ne-am tocmit ș-am făcut schimbătură cu Năstase vornicul de tîrgu...și au dat mănăstiri optudzăci de matci...Și acesta zapis l-am făcut deneintea svinții sale părintelui Lavrentie episcopul de Roman și a egumenului de Bîrnova și a egumenului de Hangu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
că) am vîndut...acele opt dughene Paraschivei ce-au fostu cămănar...Iar acmu,...Cârstea vamășul cel mare, fratele măriei sale domnul nostru Duca vodă,...n-au vrut să-și lase moșia socru-său,...să fie vîndută altor oameni streini,...s-au tocmit cu Paraschiva...și i-au întorsu banii... Iar noi, egumenul Macarie și cu tot săborul...cu banii aciia carii am luat...am dat de-am cumpărat loc iar sfintei mănăstiri de am lărgit locul chervăsăriei carea noi o am făcut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
spune: „Adecă eu, Piia șetrărel, croitoriu, făcut-am acestu... zapis... la mîna sfinții sale preutului Mihai di la Biserica ot (de la) Vamă precum...avînd biserica di la vamă un locu de casă,...care locu este pe Ulița Chervăsării...m-am tocmitu...ca să-mi facu casă pe acest locu... să dau pe tot anul chirie... doi lei și giumătate pe an”. Cât timp ne-am aflat în preajma Chervăsăriei, larma ne-a fost tovarăș de drum. Trecea peste gardul vamei ca un tăvălug
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
s-a întâmplat cu dugheana, de a fost nevoie de glasul lui vodă? Asta o aflăm din cele spuse de însuși vodă: „Și după ce au arsu de focu coperișurile, iar Toma negustor s-au sculat în sîla lui și au tocmit ace dugheană și o ține el”. La sfârșit, vodă pune piciorul în prag și hotărăște: „Iar de va avea cineva a răspunde să vie de față să-și aducă și zapisăle”. Nădăjduiesc, părinte, că n-o să te superi dacă am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Gane pârcălab: „Cumpărîndu eu niște casă, cu loc cu pivniță de chiatră aicea, în tîrgu în Iași, pe Ulița Hagioaie...Pe urmă socotindu-mă eu că nu-s de treaba mea, nedîndu-mi mîna ca să ședzu într-acela loc, m-am tocmit cu Ștefan Gane pîrcălab și i le-am vîndut”. Ei, acum îi limpede? Au ba? Limpede ca lumina zilei, părinte. Ne continuăm drumul. După o scurtă cale, ne iese în drum o cârciumă care pare mai de Doamne ajută. Nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
august 1761 (7269). Uite ce spune vodă: „Facem știre cu această carte a domniei mele... pentru acestu țigan, anume Drăghiciu, carele fiind țigan strein și domnescu și având... meșteșugul bucătăriei, preosfințitul... părinte svințiia sa chir Gavriil mitropolitul țării l-au tocmit bucătariu cu sâmbrie... Pentru care domnia mea, milostivindu-ne pe acest țigan de mai sus arătat, l-am dat danie... sfintei Mitropolii”. Ei, ce părere ai, fiule? Acest țigan este singurul despre care am aflat că a fost „tocmit bucătariu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
au tocmit bucătariu cu sâmbrie... Pentru care domnia mea, milostivindu-ne pe acest țigan de mai sus arătat, l-am dat danie... sfintei Mitropolii”. Ei, ce părere ai, fiule? Acest țigan este singurul despre care am aflat că a fost „tocmit bucătariu cu simbrie”... Și dacă „sfinția sa chir Gavriil mitropolitul” l-a „tocmit bucatariu cu simbrie”, cred că a aflat că „Drăghiciu” era mare meșter la mâncăruri... Și eu aș înclina să cred că aista-i adevărul, dar...nu știu cum să spun
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
acest țigan de mai sus arătat, l-am dat danie... sfintei Mitropolii”. Ei, ce părere ai, fiule? Acest țigan este singurul despre care am aflat că a fost „tocmit bucătariu cu simbrie”... Și dacă „sfinția sa chir Gavriil mitropolitul” l-a „tocmit bucatariu cu simbrie”, cred că a aflat că „Drăghiciu” era mare meșter la mâncăruri... Și eu aș înclina să cred că aista-i adevărul, dar...nu știu cum să spun ca să nu greșesc... Ai iertarea mea înainte de a greși. Apoi Grigorie Ioan
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vreme s-ar fi primejduit și singură beserica”. După ce enumeră scutirile și veniturile acordate mănăstirii, încheie: „Deci,... toate aceste mai sus arătate... am orânduit domniia mea... să tocmască zidiul și apoi casă, chilii, orice va fi trebuința mănăstirii a să tocmi”. Uite, dragule, și o danie mai puțin obișnuită, făcută de Gheorghe Duca voievod la 20 octombrie 1670 (7179). Care ar fi aceea, părinte? El a dăruit mănăstirii câte cinci moruni cu icre pe an... Cine știe cine se înfrupta din aceste delicatețuri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lui și a bolnavilor, cât și a celor de pe împregiurul lui și a obștii, din care haznele fiind apă de prisosit s-au rânduit și la altă ceșme.. la răspântiile Uliții Strâmbe”. Apoi aceste „haznele” și „ceșmele” trebuia îngrijite și tocmite la nevoie. Pentru asta, Grigorie Alexandru Ghica voievod, prin același hrisov din decembrie 1776, hotărăște: „aceste ape ale Svântului Spiridon vor fi supt purtare de grijă a rânduiților epitropilor mănăstirii ca oricând se vor sminti din orice pricină, îndată să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nevoie. Pentru asta, Grigorie Alexandru Ghica voievod, prin același hrisov din decembrie 1776, hotărăște: „aceste ape ale Svântului Spiridon vor fi supt purtare de grijă a rânduiților epitropilor mănăstirii ca oricând se vor sminti din orice pricină, îndată să se tocmească prin marafetul suiulgiilor calfii Costandin șatrar, căruia deosebit de milile ce are de la răpăosatul... domniia sa Grigorie Ghica voievoda... am mai adaos... asupra lui din milele domnești cu deosebit hrisov spre răsplătire purtării de grijă și tocmirii a tuturor apelor din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lor, căci oamenii aceia erau foarte batjocoriți; și împăratul a spus să le spună: "Rămîneți la Ierihon pînă vă va crește barba, și pe urma să vă întoarceți." 6. Fiii lui Amon, văzînd că se făcuseră urîți lui David, au tocmit douăzeci de mii de pedeștri de la Sirienii din Bet-Rehob și de la Sirienii din Țoba, o mie de oameni de la împăratul din Maaca, și douăsprezece mii de oameni de la oamenii din Tob. 7. La auzul acestei vești, David a trimis împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
odată, m-am îndemnat singură, fă patru pași până în partea cealaltă a încăperii și vorbește cu el. Ai dreptate, am răspuns plină de convingere. Dar am continuat să rămân lipită de scaun. O să număr până la cinci, am început să mă tocmesc. După care trec la acțiune. Am numărat până la cinci. Zece! M-am răzgândit. O să număr până la zece și după aceea o să vorbesc cu el. Tocmai când mi-am simțit fundul ridicându-mi-se de pe scaun și pregătindu-se pentru odiseea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
nu-i mai bine să ne vedem undeva să vorbim? - Corect, vino-ncoace! Mai știi s-ajungi? Știam drumul, și tot mi-a luat mai bine de două ore s-ajung, umblând prin talcioc după țoale cu Zina, care se tocmește pentru o bluză și-un blug de-mi vine s-o iau din loc, să zic că nu-i cu mine. Mai pune timpul drumului din Babadag și o să-ți dai seama că am ajuns la casa din Cuza Vodă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
soțului său. Se dezmetici. Dar nu chiar de tot. Și vocea cu care își pofti invitații în casă îi trădă profunda schimbare interioară. Rosti cuvintele cu inflexiunile din tinerețe, când trăia nepăsătoare, ca orice femeie iubită și împlinită. Muzicanții nemți tocmiți pentru muzica europeană începură să cânte. Focul ardea în toate sobele. Oglinzile multiplicau lumina lumânărilor aprinse în sfeșnicele mari. Invitații se pregăteau pentru masă spălându-și mâinile în lighenașele de argint aduse de slugi și sorbind apoi țuica aurie sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
În calidorul casei din Mana și tremur: pe tata l-au ridicat. Ei l-au ridicat, n-am văzut cum anume dar l-au ridicat și l-au dus - așa se vorbește În jur. Mama a coborât În sat, să tocmească o sanie -ei, ridicătorii-pe-sus ai tatei i-au spus mamei că la Orhei Îl ridică pe tata și acolo, la Orhei, unde l-au dus, mama are să aibă dreptul. Să steie de vorbă cu tata. Acolo, dreptul; aici, la noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de cum au intrat ei În ograda noastră, gata: tata, chiar dacă a mai rămas pe-aici, o vreme, era ca și ridicat; ca și dus. Eu, În locul mamei, nu i-aș fi crezut. Mama, femeie: i-a crezut. De aceea a tocmit sanie pentru dreptul de la Orhei; pe mine m-a lăsat În grija lui Moș Iacob. N-am ce face cu grija lui Moș Iacob, am plecat de la ei și am venit aici, la noi, pe calidor. Aș fi putut rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
italienești. Zeci de negustori ambulanți te zăpăceau cu strigăte, oferindu-ți tot ce puteai dori, de la papiote de ață și nasturi, până la mirodenii și cărți. Pe când ei se foiau zgomotoși și obraznici, țăranii stăteau alături, tăcuți și modești. Nu se tocmeau niciodată la preț, nici n-aveai de ce te tocmi, prețurile erau și așa foarte mici. Din piața de pește, mirosul se revărsa peste cartierul din jur, iar din piața de legume și carne răsunau sâmbăta chemările măcelarilor și ale precupeților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
oferindu-ți tot ce puteai dori, de la papiote de ață și nasturi, până la mirodenii și cărți. Pe când ei se foiau zgomotoși și obraznici, țăranii stăteau alături, tăcuți și modești. Nu se tocmeau niciodată la preț, nici n-aveai de ce te tocmi, prețurile erau și așa foarte mici. Din piața de pește, mirosul se revărsa peste cartierul din jur, iar din piața de legume și carne răsunau sâmbăta chemările măcelarilor și ale precupeților ce vindeau legume. Meșteri de tot felul mergeau agale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]