648 matches
-
Aveau o singură linguriță legată de tejghea cu o sfoară. Mesele erau acoperite cu fețe de masă pătate de grăsime, iar fereastra aburită avea urme de murdărie În locurile În care bărbații Își sprijiniseră probabil capul de ea, În timp ce stăteau tolăniți În scaune. Dar tatăl ei nu vedea nimic din toate astea. Încă avea gesturi de parcă era un mecanism pus În mișcare sau dat peste cap. Se așeză, Își aduse ceașca la gură și mîna Îi tremura; trebui să-și coboare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Ma-ji și Balraj au treabă, așa că îi sugerează să se odihnească, înainte de a începe să lucreze în decursul zilei. Cei doi se ridică, închid ușa și îl lasă singur. Curând, începe să se simtă foarte obosit, incredibil de obosit, se tolănește pe un charpai și adoarme buștean. Pagină separată Pran visează un ținut făcut din chapati aranjate în stivă și lapte covăsit, populat de fete legume, cu degete de okra și sânii ca niște vinete, cu priviri obraznice, ochii verzi, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de cât avantajos în care să se așeze la fumat vreun nou observator discret; și pare să fie atât de la modă această activitate încât unii dintre domnii care și-ar fi dorit să se sprijine elegant sau chiar să se tolănească pe vreun scaun, s-au trezit obligați să se limiteze la a hoinări de colocolo, ceea ce într-un spațiu restrâns cum este cel de la Green, într-o sâmbătă seara, este o opțiune de mâna a doua. Miss Parry nu pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
posă trăiești decât În lumea pe cario știi. Restul e doar o dorință din mintea ta sau paranoia. — Bruce dragă, declară Maisie (pe bună dreptate), cu un pupic pe obraz pentru cinstitul mandea. — Deci Maisie. Cum merge? mă interesez eu, tolănindu-mă pe spătarul canapelei și ducându-mi mâinile la ceafă. Simt un damf de la subraț și sunt cât p-aci să-mi las mâinile În jos cuprins de panică. Mă fut. Lassă-l miroasă puțoii pe Bruce Robertson. Masie nu are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pătrunde oricând, iar de acolo îl va îndrepta norocul. Sosi în Lunca aproape de asfințitul soarelui, cu calul leoarcă de sudoare. Vru să mulțumească doctorului, dar nu-l găsi la spital, nici acasă. Trecând prin fața bisericii, văzu peste drum, în cerdac, tolănit într-un jilț, pe preotul Bote-anu, care se sorea fericit, plimbîndu-și privirea asupra satului, ca și cum ar fi fost o moșie a lui. Din casă răsuna glasul cătrănit și ascuțit al preotesei, ocărând pe slujnică, iar în ogradă o ceată de
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
n-ar fi putut rezista bucuriei de viață ce îi clocotea în inimă. Din odaia aceasta o ușă dublă dădea în cerdacul din față, înconjurat de grădinița cu flori. Acolo, într-un jilț învelit cu o scoarță veche, Bologa se tolăni tihnit, ca un burghez fără griji, după o masă bogată. Avea de gând să se odihnească puțin și apoi să plece la Marta. Umbrele de-abia înfiripate ale nucilor din grădiniță, sădiți În ziua în care s-a născut el
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
etaje elegante și spațioase, ce mult mi-ar fi plăcut să am și eu o asemenea casă, spun ele, chiar și eu spun uneori, dar astăzi nu îmi pierd vremea cu asta, intru direct în biroul lui Hava, o găsesc tolănită în scaunul ei comod, un scaun special, pentru că are dureri de spate și nu poate sta așezată, ochelarii de citit îi măresc ochii, dar îi scoate imediat după ce intru și își pune hârtiile pe genunchi. O dimineață luminoasă, spune ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
sufletul în hol, am amuțit. De pe panouri și ziduri mă priveau Traian Birăescu plimbându-se cu fiica pe Corso, angajații magazinului Nenadovici din Fabrik, miile de timișoreni din Piața Operei în decembrie 1989, plimbăreții din Oravița la 1900, copiii Reisz tolăniți în iarbă, corul din Coștei, Berta Kurunczy îmbrăcată când în port unguresc, când românesc, căldărarii lui Pisaroș Ștefan, zis Giura, din Caransebeș sau micul Peter Cocron, înconjurat de salbe de cârnați la Triebswetter-Topolovăț în timpul Primului Război Mondial. M-am proptit amețită de-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
pe zeci de aliniamente succesive dinainte stabilite. Și măcar de-ar fi fost înarmate, dac-ar fi observat la ele vreo pregătire de atac, intenția constituirii unei falange, a unui azimut... Nimic! Pur și simplu stăteau tolănite, acesta e cuvântul, tolănite într-o rână, dar într-o perfectă ordine, în șiruri drepte asupra cărora privirea lui bătea perpendicular. Căpitanul încercă din răsputeri să se trezească, se zvârcoli în pat, dar o forță mai presus decât puterile sale îl sili să stea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a propus Sir Richard. Nu înțeleg de ce nu au făcut-o cu ani în urmă. Aranjează asta și toată lumea va fi fericită. Spune-i lui să se grăbească, draga mea. Geneviève s-a uitat pe furiș la Dominic, care se tolănea într-un fotoliu, fumând o țigară, părând pe deplin lipsit de griji. Ar fi bine și pentru el, a comentat ea. Puțină responsabilitate. Vaga urmă de accent franțuzesc, felul în care graseia erau încântătoare. Mi-a spus dintr-odată: Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
vasală, nu ocupată de Turci, cum erau Grecia, Albania, Bulgaria, Serbia, Ungaria, o vreme... Și de data asta ai venit la mine ca ocrotitor al meu; și de data asta mi te-ai așezat ca la tine-acasă, mi te-ai tolănit pe Întreg pământul meu; și de data asta ai pornit cu armiia Întru apărarea creștinătății - adevărat: de astă data numai de șase ani mă mulgi, mă storci, Îmi cotrobăi prin hambare și prin buzunare, prin ocol și chiar pe sub țol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mic, de la un medic, mă atașasem mult. Foarte afectuos, gelos chiar, mă urmărea cu o atenție deosebită când scriam, așezându-se deseori pe paginile albe, împiedecându-mă să mișc pixul sau creionul pe foaie... După masa, când ațipeam un pic, se tolănea pe pieptul meu, băgându-și botul până aproape de gură, încât îi simțeam răsuflarea... Avea un efect soporofic... dormeam amândoi în neștire, uneori câte un ceas întreg... La trezire îl dam jos de pe mine, el nedorind asta, prinzându-se cu ghiarele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
de vapori de apă îți scălda plămânii și te făcea să-l respiri până la saturație. În curtea împrejmuită cu plasă de sârmă, cele câteva găini scormoneau în țărână, mereu în căutarea hranei. Alături, porcul mare, bălțat, cumpărat din primăvară, ședea tolănit peste un braț de paie într-o somnolență apatică. Acele vietăți de lângă casă care erau îngrijite, erau educate, li se dădea nume, se comenta asupra progreselor făcute, a ușurinței de a-și însuși anumite obiceiuri, acele ființe erau minuțios pregătite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
zeci de nații, care nu au de împărțit altceva decât un zâmbet, un fum, sunet ambiental și stare. Aici ești pur și simplu, poate nu la fel de intens în nopțile ploioase, când fiecare metru de podea contează și nu te poți tolăni. Oricum, Ambient Tent rămâne motivul pentru care aș merge la Sziget indiferent de line-up, măcar pentru o zi. Cine a fost, știe. La fel cum cunoaște bine senzația matinală de a sta la coadă la dușuri, la zecile de toalete
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
-ți arate baba... Găsești zahar, găsești ce-ți trebuie... Ea s-a tras încet din odaie, nici n-am văzut-o când s-a întors, a deschis ușa și s-a dus. Îmi era cald, perdelele erau lăsate și stăteam tolănit pe pat, învăluit de umbră ușoară, prin care răzbăteau firele de argint ale soarelui. Așa stăteam, nici nu mă gândeam la nimic. Ațipisem fără dorinți, fără cugetări, copleșit de somnul plăcut de după masă. Cât am stat așa nu știu. Deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
uitat la câine și câinele s-a uitat la el. Apoi, fața Hingherului s-a destins, iar buzele au început să scoată sunete tulburi. Câinele a ciulit urechile și a dat din coadă. Uluiți, am văzut cum amândoi s-au tolănit pe pământ la soare; Hingherul mângâia bestia, iar aceasta se uita, supusă, în ochii lui. Ca să fie în stare de o asemenea minune, mi-am zis, Hingherul trebuia să cunoască absolut totul despre câini. Nu se jucase în meseria lui
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
se hlizește Pastenague, satisfăcut, ca întotdeauna, când reușește să mă pună în încurcătură. Ia și tu exemplu de la unul ca Nicolae Balotă. Citește-i cu atenție articolele... Ce finețe, ce erudiție! Câtă corectitudine politică! Mă uit la el cum se tolănește pe divan, mă uit la computerul din fața mea care e mai batjocoritor decât foaia de hârtie, fie și cea rămasă albă, mai puțin pasiv și mai puțin răbdător, cu toate tastele și butoanele lui de care nu prea știu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
care mă ascultă. Ești ciudată azi, ești schimbată, îmi spune Păianjenul în ziua aceea, să nu mori, pare că te gândești tot timpul la ceva, da, sunt suspendată, sunt ieșită, sunt oprită, te uiți altfel, ești vrăjitoare, sunt... Păăăianjenul stă tolănit pe spate și știe să vorbească doar cu buzele lui frumoase și să zâmbească dezvelindu-și dinții albi, rotunjiți, ca apoi să mai aibă ceva treabă până închide gura cu mișcări mărunte, consecutive, pe bucăți de buză, de dinte, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
din fața casei. Urmărea zborul dezordonat al fluturilor, se mira de hărnicia albinelor care zburau din floare în floare, neavând timp nici măcar să-l observe. A început să numere frunzele de trifoi care de fiecare dată îi ieșeau trei. S-a tolănit la umbra unui măr și îi plăcea să simtă razele calduțe ale soarelui cum se jucau printre mustățile sale. În apropiere se auzea un glas stins ce striga după ajutor. A tresărit și s-a uitat în jur. Nu a
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
de plâns isteric. Dințișorii lui de știucă mi se înfipseră în colțul inimii, de astă dată mai îndelung ca în alte rânduri și durerea ascuțită a splendidei mele izolări reveni după declupare. - Latră! Am răcnit către femeia cu carnea dulce tolănită pe covor, în timp ce-mi prindeam bretelele de pantaloni. Înspăimântată de punctele de plumb scăpărător din ochii mei deschiși peste măsură, dânsa făcu: „Ham! Ham!” ocolind în patru labe, încăperea. Becul sângeriu se stinse de la sine și lumina vânătă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
magazinelor universale. Doamna Reilly urcă de două ori pe trotuar, încercând să scoată mașina din locul unde era parcată și lăsă urma unei bare de protecție tip Plymouth 1946 pe capota Volkswagen-ului din spate. — Nervii mei! se plânse Ignatius. Era tolănit pe bancheta din spate astfel încât de afară nu se vedea decât vârful șepcii lui verzi de vânătoare, arătând ca o bucată promițătoare de harbuz. Din spate, unde stătea întotdeauna deoarece citise undeva că locul de lângă șofer era cel mai periculos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-mi strîng gîndurile Într-o singură pornire, să chibzuiesc cu toată tăria la grozăveniile trăirii pămîntene, la neajunsurile lumii, la miliardele de vieți care se sfîrșesc, la sălbăticiunile care se hăituiesc Între ele, la șerpii care le mușcă pe căprioarele tolănite la umbră, la lupii care-i sfîșie pe miei, la libelulele care-și ucid bărbătușul, la albinele care pier după prima Înțepătură, la chinurile mamelor cînd ne aduc pe lume, la puii de mîță azvîrliți de copii În apa rîului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cel mai tare dintre tirani, Elohim“. Apoi o porni, jeluindu-se, prin deșert. 2. După o altă versiune, Făcătorul de Minuni Își Îndreptase provocarea nu spre al șaptelea cer, ci spre pămînt, cea mai mare dintre iluzii. Simon stătea, așadar, tolănit la umbra unui măslin rămuros, cu mîinile sub cap, cu ochii ațintiți la cer, „la grozăvia cerului“. LÎngă el, Prostituata, „cu picioarele rășchirate precum o vacă gestantă“, după cum avea să consemneze un polemist creștin (despre care Însă nu sîntem siguri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de alta a lui, sorbindu-i vorbele. Fetița, Însoțită de mamă, se ținea mai de-o parte de ei. Ajungînd În pădure, se așezau la umbra unui copac. Ozerova Începea să picteze În acuarelă, iar celelalte două tricotau. Nilus se tolănea pe pămînt lîngă ele și privea fix spre cer, fără a scoate o vorbă.“ Aceeași M.D. Kașkina va mai ridica un pic vălul draperiei de deasupra acelei lumi nebune În care Conspirația găsise un teren fertil pentru tot ce Însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și ambiții, a lăsat primul trimestru să treacă, oscilând Între invidia față de succesele sale embrionare și o aprinsă discuție În contradictoriu cu Kerry despre motivele din care nu fuseseră imediat primiți În elita anului de studii. Au petrecut multe după-amiezi tolăniți pe pervazurile ferestrelor de la 12 Univee, privindu-și colegii cum merg la comună sau se Întorc de acolo, observând cum sateliții gravitează În jurul celor mai importanți, urmărindu-i pe singuratici cum trec În pas grăbit și invidiind securitatea fericită a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]