12,189 matches
-
cel aboliționist. Primul consideră prostituția interzisă. Sistemul prevalează În majoritatea statelor americane, În China și În țările din Golful Persic, acest lucru neînsemnând Însă că prostituția nu există. Regimul regulamentar legalizează prostituția, considerându-se că practicarea ei În case de toleranță, situate În zone special delimitate, supuse unui control permanent din partea autorităților competente, este preferabilă oricărei alte forme de manifestare a fenomenului, acesta fiind regimul adoptat În Olanda și Germania. Regimul aboliționist nu incriminează prostituția și nici clienții ei, dar incriminează
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
nu mai constituie o infracțiune În sine, ci numai formele sale agravante. În Italia, prostituția este tolerată de multă vreme, Însă pentru prevenirea răspândirii bolilor venerice Codul Penal conține dispoziții referitoare la supravegherea fenomenului. Din 1998 se interzic casele de toleranță și proxenetismul. În Olanda, prin Legea 464/1999 au fost modificate substanțial dispozițiile din Codul Penal referitoare la prostituție și au fost eliminate dispozițiile care interziceau casele de toleranță. Legea a avut drept scop prevenirea prostituției forțate, protejarea minorilor și
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
dispoziții referitoare la supravegherea fenomenului. Din 1998 se interzic casele de toleranță și proxenetismul. În Olanda, prin Legea 464/1999 au fost modificate substanțial dispozițiile din Codul Penal referitoare la prostituție și au fost eliminate dispozițiile care interziceau casele de toleranță. Legea a avut drept scop prevenirea prostituției forțate, protejarea minorilor și Îmbunătățirea statutului prostituatelor. De asemenea, legea permite proxenetismul, dar sancționează aspru formele agravante ale acestuia, respectiv proxenetismul prin constrângere și față de minori. În Suedia, prostituția nu este infracțiune, dar
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
prostituție etcă care se răsfrâng tot asupra colectivității. Neimplicarea terțelor persoane, fie și prin refuzul de a aduce acest gen de situații problematice (conflicte conjugale degenerate În violență domestică, abuzuri asupra minorilor etcă În atenția autorităților competente - consecință a unei toleranțe prost Înțelese - conduce invariabil la proliferarea factorilor determinanți ai devianțelor sus-amintite. Situația ideală ar fi aceea În care fiecare individ să fie capabil să-și asume un grad adecvat de conștientizare a urmărilor propriilor fapte, care să-i inhibe manifestările
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
vizita medicală, oficiu a cărui rezultate am avut ocazia să le comunicăm „Considerații asupra profilaxiei boalelor venerice. Tratamentul standard al sifilisului” Iașul Medical 1936. Deși legea sanitară oprea categoric existența bordelului a fost imposibil să se desființeze anumite case de toleranță care au continuat să funcționeze ca bordele, (loc. cit. pag. 7ă. Am căutat să folosim aceste centre pentru a controla ce procent de contagiune Îl dau. În acest scop prostituatele, din localurile considerate ca bordel, au fost supuse celor mai
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
le oferă sprijinul și le Îndrumează pașii. Bordelul nu-i discret, se afișează semeț, sfidează pudoarea, demoralizează și insultă În jurul lui pe o rază destul de mare. Marele public nu acceptă bordelul. Ministerul Sănătății a primit numeroase reclamații În contra caselor de toleranță și am avut ocazia să observăm astfel de reclamații În Iași până și În contra unei case situată exact la periferia orașului, fără să mai menționăm pe acelea contra celora din centre mai populate. Bordelurile reamintesc sclavia: pensionarele din bordel sunt
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
n-a fost atins. După cum am mai spus și altă dată, din principiul acestei legi se degajează câteva fapte: (loc. cit. pag. 11ă: 1. Desființarea aparentă a prostituției. Interzicânduse bordelul, fetele tinere nu mai pot fi sechestrate În casele de toleranță, unde pe lângă că sunt speculate, se degradează mai mult decât și-au impus singure, prin acceptarea vieței căruia sau dedat. Legea permite unei femei, ca pe cont propriu și discret să-și câștige existența, exploatându-și trupul. Ocupația este Însă
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
independent de Eugenia Ionescu. Un tip aparte de smerenie“. Și iată cum în miezul literaturii lui Sorin Stoica descoperim, cu plăcută surprindere, o fibră morală de cea mai bună calitate, care modelează scriitura după chipul și asemănarea omului, în spiritul toleranței și al bunului-simț („aberațiile“ din volumul de față nu-s deloc... aberante!). Ca să nu mai vorbim de sinceritatea cuceritoare a mărturisirilor scăpate adesea de sub control (să fie la mijloc doar o impresie?), cu o ingenuitate frapantă, de neverosimilă autenticitate. Smerit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ea are puterea de a da cel mai bine măsura prostiei și a disprețului pentru tot ceea ce este sacru într-o legătură romantică strânsă. Dacă femeia îți greșește ție o dată, iart-o! Trebuie să ai grijă să ai îndeajuns de multă toleranță și față de tine, și față de ceilalți, mereu. Fii îngăduitor și acordă-i întotdeauna o a doua șansă - iată înțelepciunea! Numai cei lipsiți ce inteligență și de înțelepciune nu vor putea nicicând s-o facă. Dacă îți mai greșește, însă, și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
prin procedura medierii. Prin art 603 din Codul civil, de exemplu, proprietarii terenurilor și bunurilor imobile sunt obligați să respecte anumite sarcini privind protecția mediului Înconjurător și asigurarea bunei vecinătăți În folosirea și Întreținerea acestora. Relația de bună vecinătate presupune toleranță Între proprietari, În sensul restrângerii drepturilor acestora de a-și exercita În totalitate prerogativele asupra proprietății sale. Pe acest principiu sunt grevate unele sarcini sau obligații din partea proprietarilor de bunuri imobile aflate În imediată vecinătate. Dacă unul dintre proprietari nu
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
cu privire la bunurile materiale de care proprietarul dispune În mod direct, real, fapt pentru care sunt cunoscute În drept ca bunuri de drept real. Cele mai numeroase conflicte de drept real se cunosc În legătură cu proprietățile Învecinate, unde proprietarii trebuie să dovedească toleranță și Înțelegere cu privire la posesia, folosirea și dispoziția asupra bunurilor pentru a putea menține relațiile de bună vecinătate cerute de lege. Când un proprietar nu dă dovadă de bunăvoie, de toleranță și Înțelegere, atitudini materializate Într-o stare conflictuală, trebuie cunoscut
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
se cunosc În legătură cu proprietățile Învecinate, unde proprietarii trebuie să dovedească toleranță și Înțelegere cu privire la posesia, folosirea și dispoziția asupra bunurilor pentru a putea menține relațiile de bună vecinătate cerute de lege. Când un proprietar nu dă dovadă de bunăvoie, de toleranță și Înțelegere, atitudini materializate Într-o stare conflictuală, trebuie cunoscut de către toți că legea Îngrădește În mod forțat libertatea de a se bucura pe deplin de drepturile sale asupra proprietății, dând posibilitatea vecinilor de a-și lucra și folosi fondul
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
ci și pentru existența unui stoc ridicat de capital relațional și uman la nivel comunitar. Satele cu o pondere sporită de populație minoritară etnic sau religios sunt, în același timp, caracterizate prin stoc ridicat de relații utile în instituții, prin toleranță etnică sporită și prin consum ridicat de cultură mediatică 1. Altfel spus, există o tendință de autorecrutare a migranților pentru lucrul temporar în străinătate în special din satele cu un nivel sporit de capital sociouman. Faptul că stocul de educație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de a avea în același sat persoane care au fost născute în alte localități, sunt de religii sau etnii diferite sau au un nivel de educație mai ridicat contribuie la sporirea probabilității de structurare a unei mentalități comunitare, caracterizată prin toleranță, disponibilitate de comunicare, nivel ridicat de empatie și de acceptare a riscului sau, altfel spus, printr-o cultură a deschiderii. Cultura comunitară a deschiderii este de așteptat să fie mai bine structurată în comunitățile rurale cu un grad redus de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de structurare a tipologiei este cea de „cultură a deschiderii” (Sandu, 2003, pp. 111-119). O astfel de cultură este cu atât mai puternic structurată cu cât potențialul de acceptare a diversității și riscului calculat este mai mare. Valorile ridicate ale toleranței, capitalului relațional și comunicării cu lumea exterioară sunt indicatori ai unei astfel de culturi. Satele de tip modern, de imigrare și cu minorități etnice au o mai mare probabilitate de a practica modelele asociate unei culturi a deschiderii. Aceeași probabilitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dezvoltată de Etzioni (2002), aceasta este mai cuprinzătoare decât societatea civilă pe care o promovează liberalii. O societate este bună în sensul fundamentării ei pe „voce morală”, pe comunitate, pe responsabilitate socială, pe consens asupra unui nucleu de valori și toleranță în raport cu diversitatea secundară. Din perspectiva comunitarismului, nu toate asociațiile sunt la fel de bune. Cele mai bune sunt cele care susțin nucleul valoric asupra căruia există consens la nivelul societății de referință. Actorul principal nu mai este nici statul, nici individul, ci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
asupra căruia există consens la nivelul societății de referință. Actorul principal nu mai este nici statul, nici individul, ci comunitatea. Nu o comunitate tradițională, opresivă, ci una în care există un consens puternic pe un nucleu restrâns de valori și toleranță asupra opțiunilor de viață care nu cad sub incidența opțiunilor din nucleul central. Comunitarismul face parte dintre noile mișcări sociale care tind spre o „nouă paradigmă socială” (Cotgrove, 1982; Milbrath 1984, apud Marangudakis, 2002) orientată către „o societate ideală de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
după 1989 au încercat să determine care este poziția populației în primul rând în legătură cu nivelul de satisfacție referitor la economia de piață și democrație, semnificația socială a democrației, definițiile situațiilor sociale (din perspectiva mulțumirii față de viață, optimism/pesimism), percepția schimbării, toleranța sau percepția instituțiilor de la nivel local și internațional (Smeltz et al., 2000; McIntosh et al., 2004). Oamenii nu sunt doar evaluatori ai macroproceselor din societate sau consumatori de bunuri și valori. Ei sunt și actori care intervin pe scena publică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
partidul unic sistemul salvator care poate rezolva problemele curente ale societății. Ei resping negocierile, democrația și libertatea. Cei care susțin strategia opusă adoptă atitudini democratice și sisteme politice pluripartite, desfășoară polemici publice și respectă regulile democratice ale negocierii, libertatea și toleranța fiind noțiunile-cheie pe care le au în vedere în definirea soluțiilor la problemele tranziției. Atitudinea rebelă este o negare atât a acțiunii democratice, cât și a celei autoritare. Susținătorii săi consideră că problemele sunt atât de grave, încât doar acțiunile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
închidere socială. 3. Ipoteza inconsistenței pozitive: statusul economic superior în comparație cu nivelul de educație al persoanei sau gospodăriei este mai favorabil pentru: a) atitudinile deschise, care promovează acțiunea publică prin soluții participative și democratice; b) acumularea unor niveluri mai ridicate de toleranță etnică și capital de relații ca forme specifice de capital social. 4. Ipoteza variabilelor intermediare: nu numai sentimentele de frustrare și mobilizare sunt cele care acționează ca variabile intermediare între IS și AAP. Orientările de valoare, cum ar fi modernitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de conștiință socială difuză, ecourile clasicei triade a principiilor de „egalitate-libertate-fraternitate”? Datele de sondaj de opinie permit nu atât o măsurare a intoleranței, discriminării și extremismului din societate, cât evidențierea circuitului pe care îl au ideologiile sociale difuze asociate (in)toleranței. În condițiile în care ideologiile populației sunt frecvent invocate în spațiul public ca argument pentru diferite opțiuni sau acțiuni politice sau de politică socială este util, cred, să fie încercată o descifrare sistematică a unora dintre ideologiile sociale din aria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în care ideologiile populației sunt frecvent invocate în spațiul public ca argument pentru diferite opțiuni sau acțiuni politice sau de politică socială este util, cred, să fie încercată o descifrare sistematică a unora dintre ideologiile sociale din aria tematică a toleranței/intoleranței sociale. Desigur, ideologiile sunt o „materie primă” extrem de importantă în construirea și menținerea unui edificiu social. De aici nu decurge însă că o simplă inventariere a opiniilor prin sondaj poate fi sursă de etichetare a unui grup sau a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în spațiile de viață ale oamenilor, sunt legate de compoziția etnică a localităților de rezidență, de starea materială percepută a gospodăriei, de capitalul uman disponibil, de gradul de izolare a localității. Vecinătatea în sine este un factor de producere a toleranței sau intoleranței etnice. Comunitățile omogene sub aspect etnic sunt expuse în mai mare măsură riscurilor de intoleranță etnică (tabelul 28). Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%)tc "Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%)" Calculele sunt efectuate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
segregare au o probabilitate mai mare de manifestare în nordul Olteniei, sudul Munteniei și în vestul Moldovei. Fiecăruia dintre cele trei tipuri de naționalism îi sunt asociate ideologii diferite. Naționalismul identitar moderat este asociat cu o cultură a deschiderii, cu toleranța. Varianta identitar accentuată a naționalismului apare în aceeași familie cu ideologiile de tip autoritarist și fundamentalist. Naționalismul de segregare sau de excludere este asociat cu ideologiile care favorizează violența ca soluție și cu percepția de tip anomic a mediului social
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și cu ceea ce afirmă sau susțin unii oameni. Este, în consecință, o desemnare de act, dar și de ideologie și atitudine. Și de mișcare socială, dar și de acțiune instituționalizată. Termenii majori de contrast de natură pozitivă sunt, de obicei, „toleranță” și „democrație”. Sintetizând opțiunile majore din literatura de specialitate și orientând definiția spre o abordare operațională, în contextul sondajului sociologic, voi spune că extremismul este: a) acțiune de negare, explicită sau implicită, a unor drepturi umane fundamentale; b) folosind, la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]