2,360 matches
-
Sorin Lavric Chiar dacă spiritul contemporan suferă de o debilitate a conștiinței istorice ce merge pînă la atrofia simțului trecutului, incursiunile pe care le facem înapoi, sub forma lecturii unor erudite și pretențioase tomuri exegetice, au avantajul de a ne pune la îndemînă un termen de comparație. Comparăm clipa de acum cu momentul de atunci, reușind astfel să ne privim prin dioptriile unei mentalități ce nu mai seamănă cu a noastră. Și astfel, ne
Între cavaleri și trubaduri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7469_a_8794]
-
tulbură perfecțiunea încremenită a ansamblului. Totul este corect, dar complet lipsit de viață. Recitite astăzi, după aproape trei decenii, comentariile despre poeții de la cenaclul "Pavel Dan" sau despre poezia lui Vasile Dan seamănă cu florile uscate presate între paginile vreunui tom găsit la anticariat. Este limpede că nu aceasta era calea de urmat și, pe măsură ce simte tot mai ferm pământul de sub picioare, exegetul devine din ce în ce mai preocupat de stil. Libertățile stilistice devin tot mai îndrăznețe, experimentele se fac la lumina zilei, fraza
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]
-
gustul textelor reușite se simte imediat. Este ceva, în cadența cuvintelor, în ingeniozitatea lexicală sau în ascuțimea tonului, care împrumută frazei nuanțele unei miresme plăcute. Volumul coordonat de Alin Gavreliuc, Alin Tat și Ciprian Vălcan are atît defectul inerent unui tom colectiv cît și calitatea pomenită mai sus: cîteva trufe risipite într-un steril amalgam tematic. De aceea, chiar dacă dorința autorilor de a-și vedea publicate contribuțiile poate fi înțeleasă pînă la un punct, obiceiul volumelor făcute în devălmășie ar trebui
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
cuprinde Întoarcere în Bucureștiul interbelic (Humanitas, 2003) și În intimitatea secolului 19 (Humanitas, 2005). Spun pare pentru că dincolo de ideea generală a călătoriilor cu o sui-generis mașină a timpului, totul este în măsură să despartă actuala carte de precedentele două volume. Tomurile despre Bucureștiul interbelic și România secolului al XIX-lea conțineau, din rațiuni lesne de înțeles, doze substanțiale de ficțiune. Citind presa și diverse documente, albume cu fotografii și reclame publicitare, cunoscând zvonurile și bârfele de culise legate de unii și
Revelații în minunata lume nouă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7247_a_8572]
-
prea tehnice, de ordin lingvistic. Cred însă că elementele evocate relevă convingător însemnătate contribuției savantului ieșean la cunoașterea stilului lui Dimitrie Cantemir. 1) Menționăm: Oriental și clasic în stilistica frazei lui Dimitrie Cantemir, în "Anuar de lingvistică și istorie literară", tom XIX, Iași, 1968; Influențe ale manierismului greco-latin în sintaxa lui Dimitrie Cantemir: hiperbatul, în "Studii de limbă literară și filologie", București, Editura Academiei, 1969; Stilizarea citatului biblic în "Divanul" lui Dimitrie Cantemir, în "Anuar de lingvistică de istorie literară", Iași
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
XIX, Iași, 1968; Influențe ale manierismului greco-latin în sintaxa lui Dimitrie Cantemir: hiperbatul, în "Studii de limbă literară și filologie", București, Editura Academiei, 1969; Stilizarea citatului biblic în "Divanul" lui Dimitrie Cantemir, în "Anuar de lingvistică de istorie literară", Iași, tom XX, 1969; Sintaxa narativă a "istoriei ieroglifice": structurile dislocate, în "Revista de istorie și teorie literară", 1976, nr. 1 și 1977, nr. 1. 2) în cartea din 2002 (de aici înainte voi folosi sigla: 2002), Dragoș Moldovanu înregistrează peste 40
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
principele Gorciacoff e fratele poetului, Ioan Alecsandri" (Opere, X, p. 56, 1878); Eroarea cu Carthago a fost un lapsus calami, adică l-a luat pe autorul Scrisorilor condeiul pe dinainte" (Opere, XI, p. 404, 1880). În DA (Dicționarul limbii române, tomul II, partea a doua, fascicula II, 1940), sensul "lipsă, lacună" al cuvântului lapsus era considerat impropriu, ca și sensul "interval de timp" (dispărut între timp din uz, bazat pe o altă confuzie). În orice caz, forma lipsus apare în contextul
Lapsuslipsus by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7271_a_8596]
-
N[ciodam l ls tormc nat ! Istoric. · fumat i noxe r esp i rator i i i I medkatie Pneuf'lliil oa l ! erge : 11 i I Prof esia H OBB Y: Locuinta ( i n care au apal'lll1 si!il p tome l e ): □ nmc - . □ i n u m ::la t i i, □ sera de florii , , □ ba i e c , u cadia , □ perd e a de dus. , , aer 00 11 . dit i o n a t , □ 111 eb u l i zai
ANEXĂ din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252607]
-
zăpadă, iar cel de-al doilea se leagă de bulgării de pământ. Numele de acțiune bulgăreală, derivat din a (se) bulgări, nu e cuprins în dicționarele curente; apărea, totuși, în dicționarul academic coordonat de Sextil Pușcariu (Dicționarul limbii române - DA, tomul I, Literele A-B, 1913). Micul dicționar academic (MDA, I, 2001) înregistrează doar o concretizare a celui de-al doilea înțeles al verbuluibază: bulgăreala ca „amestec de balegă de vacă și lut, cu care se tencuiesc casele la țară”. În
Bulgăreală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4953_a_6278]
-
Manoilescu să poată mișca pe vreunul dintre politicieni. De fapt, volumul de față are aerul nepoliticos al unui îndemn la conștiință, adică exact ultimul lucru pe care îl poți aștepta de la un om politic, de aceea Etica politică este un tom menit deliciului intelectualilor, nu educării clasei conducătoare. Și totuși, cartea e vie fiindcă e scrisă de un om politic, și nu de un ideolog. În paginile ei nu întîlnim propagandă doctă în marginea politicii, ci zbaterea unei inteligențe aflate în
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
gazetărească din perioada interbelică și va fi condamnat în 1952 la 15 ani de temniță grea și 10 ani de degradare civică. Manoilescu scrie așadar o carte pornită dintr-o experiență proprie, nu din lectura cărților de specialitate. Mai mult, tomul are o indirectă încărcătură testamentară, fiind scris între 1946 și 1947 și reprezentînd prin forța lucrurilor ultimul său cuvînt. Ca un detaliu straniu, Manoilescu și-a scris cartea în franceză, sperînd într-o eventuală publicare în Occident, soția sa avînd
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
Sorin Lavric Nimic mai trist ca un istoric nimerit sub tirania interpretărilor la modă, ale cărui cărți se așează cuminți în matca ideologiei dominante. În cazul lui, cu fiecare tom asiști la un spectacol previzibil: știi ce va spune înainte de a-i deschide cartea, putînd să-i anticipezi eschivele și putînd să-i prezici concluziile. La polul opus, se află istoricul cu imbold eretic: pe acesta îl recunoști după halena
Vae victis! by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5955_a_7280]
-
să spună-n gura mare că vremea-i dangeroasă.” (p. 328) Dar heliadesc într-adevăr, măcar prin italienisme, e abia un altul, marină : „să vezi drăcie: deschid dicționarul petrocchi/ și mă opresc la imperialul acceditore/ după care trec la jumătatea tomului și/ sub vechi peron vivaldian descopăr cristalleria// rămân pe pagină până trec gondolele un/ gard închipuit și-ajung curând în pragul/ planșei marina mercantile unde pozează/ un veliero o tre alberi// sentimentele și garderoba deși ude/ nu le-am schimbat
Veriga lipsă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5912_a_7237]
-
nu poate excela în peristaltica lexicală, i-a delegat pe alții mai buni s-o facă. Rezultatul acestei delegări e atipic și spectaculos: atipic, fiindcă volumul nu are nimic din ariditatea cerută de canonul unei teze de doctorat; spectaculos, fiindcă tomul e pătruns de atmosferă duhovnică: e un cîmp afectiv născut dintr-o credință care absoarbe cititorul, făcîndu-l să resimtă lectura ca pe o inițiere într-o ordine nevăzută. Artistul scrie în legea lui, compilînd citate din sfinți, filosofi, deținuți politici
Pictura văzduhului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5913_a_7238]
-
înduhovnicit se sare la mustăcirea drăcească a artizanului ahtiat după reacții de specialitate. În fine, e anevoie să-ți pui numele pe o carte din care trei pătrimi nu sînt scrise de tine, pretențiile auctoriale venind nu doar împotriva conținutului tomului, dar și împotriva bunului-simț editorial. Mai potrivit ar fi fost un volum omagial sau un simplu curs didactic în care autorul să precizeze de la început rostul colajului de citate din cuprinsul lui. E drept, talentul artistic cere orgoliu, adică vînă
Pictura văzduhului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5913_a_7238]
-
fățișă. Dar care e pînă la urmă morala volumului? Că o inaptitudine poate fi sursa unei reușite (cea a primei jumătăți a cărții). Dacă Horea Paștina ar fi știut să scrie și ar fi respectat convenția breslei, compunînd sisific un tom de acribie erudită, rezultatul ar fi fost o pleașcă de maculatură searbădă, una din nenumăratele inepții docte care umplu rafturile bibliotecilor. Așa însă, s-a întîmplat un lucru prodigios: mutul i-a lăsat pe alții să vorbească în locul lui, selectîndu-i
Pictura văzduhului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5913_a_7238]
-
1990 indică sensurile „a cărui activitate nu este legală” și „dubios, suspect”, exemplificate și prin sintagma curentă le monde interlope. E limpede că acestea au fost preluate în română; de altfel, termenul e atestat de Dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, Tomul II, 1934), ca franțuzism, „despre relațiuni, afaceri, mediu”: „mai mult decât echivoc sau suspect, (aproape) fraudulos, cu nume rău”. Cuvântul a fost folosit de Topîrceanu, în Cioara („Cu alura interlopă/ Ca un muzicant în frac,/ Cuvioasă ca un popă/ Și
Interlop by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5917_a_7242]
-
aparținea lui I.A. Candrea; nici măcar de Dicționarul limbii române moderne, din 1958). Termenul a intrat în lista de cuvinte a Lexiconului tehnic român (început în 1957), de unde a fost preluat de dicționarul Academiei - Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, tomul VIII, partea a doua, Litera P (1974) și de Dicționarul explicativ (DEX, 1975). Dicționarul academic oferă, din păcate, o explicație greșită: cuvântul ar proveni din „Pelican + sufixul -ol, după modelul compușilor chimici în -ol”. Explicația prin substantivul pelican s-a
Denumire comercială by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5934_a_7259]
-
din unghiul de vedere al anarhismului hedonist. În realitate, ce obține autorul este o galerie reușită de portrete de gînditori, dar și o suită de comentarii pe marginea operei lor. Onfray are flerul didactic al exegetului care știe să povestească tomuri filozofice și în același timp are calitatea de a extrage rapid ceea ce consideră a fi esențial în ele. În volumul de față (Eudemonismul social, vol. 5), șase gînditori intră în atenția francezului: întemeietorii liberalismului și utilitarismului (William Godwin și Jeremy
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
structura sa internă, dar nici nu e greu de explicat: s-a putut porni, în evoluția semantică, de la descrierea priceperii si aptitudinii („bun de muncă" sau „de încredere"), valoarea pozitivă lărgindu-se cu timpul. De altfel, Dicționarul limbii române (DLR, Tomul XI, partea a 3-a, Litera T, 1983) indică un înțeles mai vechi al expresiei de treabă (ilustrat cu un citat din Miron Costin), explicându-l prin seria de sinonime „harnic, priceput, capabil". Similară ca structură și ca sens e
Om al trebii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6033_a_7358]
-
ischiuzarlâc, pă limba turcească. Ca când am zice isteciunea minții, pă limba noastră. - Adică să fi hrăpit ca lupul, bună isteciune dă minte!" (Scrieri alese, 1990, p. 35). Ișchiuzar (cu variantele ischiuzar și iușchiuzar), înregistrat în Dicționarul limbii române (DA, Tomul II, partea 1, 1934) cu sensul „dibaci, iscusit, șiret" era frecvent în registrul familiar-ironic din secolul al XIX-lea (și e conservat în literatura epocii: la Alecsandri, Filimon ș.a.; la Caragiale, în Camera din Stambul, unul dintre vorbitori se numește
Om al trebii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6033_a_7358]
-
legătură internă între ele și fără perspectiva vreunui sens ascendent. Față de aceste vestigii livrești, în care nu au crezut decît creatorii lor, se cuvine să arătăm mefiență spontană și reținere iconoclastă, disciplina istoriei fiind o formă blîndă de vandalism: citești tomurile altora ca să le încalci normele și să le nesocotești spiritul. Pe de altă parte, cînd e vorba de competență profesorală, nu ai voie să te pronunți decît asupra acelor opere pe care le-ai citit de-a dreptul la sursă
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
Sau cât de ușoară? Pot doi criminali să lege o prietenie? Dacă da, până unde? Dacă nu, de ce?" Ce trebuie să faceți pentru a câștiga cele 6 invitații duble Pentru a câștiga una dintre cele 6 invitații duble la spectacolul „Tom si Jerry“ de sâmbătă, 16 noiembrie, de la ora 19.00, trebuie să dați like la pagina de Facebook a Ziarului Metropolis și apoi să intrați pe site-ul Teatrului Metropolis, unde veți găsi răspunsul la următoarea întrebare: „Unde se găsește
6 invitații la o întâlnire mortală cu Florin Piersic Jr. by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/61999_a_63324]
-
au fost înregistrate de majoritatea dicționarelor generale curente. Niciuna dintre forme nu apare în DEX (nici măcar în ediția revăzută din 2009), nici în Noul Dicționar Universal (NDU, 2006), nici în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM2). Nici Dicționarul Academic (DLR, Tomul IX, Litera R, 1975) nu le-a cuprins, ceea ce este destul de normal pentru un dicționar-tezaur, mai puțin interesat de împrumuturile recente din domenii științifice; absența se regăsește în Micul dicționar academic (MDA, volumul IV, 2003). În ultimele două dicționare este
Repondent / respondent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6200_a_7525]
-
harfă) sau depozit geologic (rocă). În ultimii ani, termenul eolian a fost frecvent folosit în denumirea utilajelor moderne pentru obținerea energiei electrice; se vorbește tot mai des de energie eoliană, parc eolian, centrală sau turbină eoliană. Dicționarul limbii române (DLR, Tomul I, Litera E, 2009) cuprinde câteva citate interesante, de la mijlocul secolului al XX-lea: în Marea Enciclopedie Agricolă (vol. IV, 1942) se vorbea deja de motor eolian; în Enciclopedia Invențiunilor tehnice (I, 1939) se afirma că „o mașină inutilă... este
Eoliene by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6153_a_7478]