22,705 matches
-
Gheorghe Grigurcu În seara zilei de 10 noiembrie 2004, sub o ploaie fină ce nu mai contenea, a avut loc în Parcul minicipiului Tg. Jiu un eveniment anunțat pe ton entuziast de un cotidian local drept "un vis îndeplinit al târgujienilor" și anume "inaugurarea" unei "opere de anvergură", intitulată fără economie de cuvinte și majuscule "Amenajarea Peisagistică a Grădinii Publice și a Parcului Coloanei". Prezenți, ministrul Culturii și al Cultelor
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
cu speranța să fie lăsați în pace, dar reporterul nu renunță, ci stă cu microfonul apropiat de buzele speriatului în timp ce penibilul evoluează spre un ridicol complet. Dar ce palpitante sunt transmisiile de la fața locului! Din studio suntem anunțați cu un ton frisonabil: -Reporterul nostru știe mai multe despre. Ixule, ești în direct. Iar Ixul nu știe nimic în plus, dar promite că va reveni, iar când revine e la fel. Seară de seară se întâmplă ca Esca (Pro Tv), Stoicescu și
Fermecătoarele transmisii în direct by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12197_a_13522]
-
o redacție la fel de tânără și cu multe semnături noi (lucru de apreciat, căci piața culturală are nevoie de jurnaliști proaspeți și inteligenți) se prezintă și numărul 39 al revistei Cultura. "1917-1937. Alegeri Ťlibere, dar nu corecteť" este un serial în ton cu perioada, articol realizat de Ioan Lăcustă și propus de rubrica "Trecutul polemic". Un fragment de proză în engleză din romanul Fric al lui Ștefan Agopian, interviu cu Anamaria Beligan ("Suntem poveștile noastre și, dacă ne pierdem poveștile, ne pierdem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
fonduri neutre, obiectele lui Dumitriu sînt surprinse în acea deplinătate existențială după care nu mai poate urma decît starea de criză. Artistul părăsește apoi brusc, spre sfîrșitul vieții, registrul cromatic pe care l-a consacrat de-a lungul anilor, abandonează tonurile grele, încordările telurice și melancoliile crepusculare pentru a intra la fel de neașteptat într-o lume solară, predominată de alb și de culori eterice. Compoziția însăși suferă profunde modificări, în primul rînd în sensul schematizării ei, foarte apropiate sistemului bizantin de codificare
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
uz pare să se impună forma cu -ă, ca în spaniolă; se constituie astfel o gradualitate, în care e posibilă alegerea stilistică nuanțată: ministrul (stil tehnic, oficial) - doamna ministru (limbaj oficial-interacțiune socială) - ministra (stil standard-colocvial) - ministresa și mai ales ministreasa (ton ironic-peiorativ).
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
finale de la parlamentare. Unii dintre amicii și prietenii mei apropiați au votat cu Puterea. Cei mai mulți cu Opoziția. Culmea e că cei care îmi telefonează la ore problematice sînt tocmai cei care au stat acasă. Și mi se adresează cu un ton de reproș, de parcă eu aș fi vinovat de rezultate. Mi-am făcut un fel de autovaccin împotriva apelurilor de acest fel. Adică îi întreb pe conlocutorii mei dacă au fost la vot. Celor care au stat acasă le spun că
Vaccinul pervers al corupției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12225_a_13550]
-
p. 18) Cartea lui Silviu Brucan este un util remember al perioadei de tranziție. Autorul trece în revistă perioada dintre căderea lui Nicolae Ceaușescu și alegerile parlamentare și prezidențiale de la sfîrșitul lunii noiembrie a anului 2004. Uneori autorul adoptă un ton școlăresc, specific manualelor de istorie pentru clasa a V-a (,Din cele mai vechi timpuri, gînditorii s-au avîntat în speculații cu privire la viitorul lumii și al societății omenești", scrie cu înțelepciune profetul politic despre breasla în care s-a consacrat
Pariul lui Brucan by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12229_a_13554]
-
viteza evenimentelor culturale. Reținem din tot ceea ce s-a întîmplat în ultimele zile lansarea studențească de la Librăria Cărturești: revista Be-tonuri, aflată la numărul al doilea. Scrisă alert, cu rubrici destinse, nonconformiste atît cît să fie autentice și nu forțate, cu tonuri într-adevăr diferite, revista Facultății de Litere poate da lecții unor reviste mortal de plicticoase (cum ar fi Contemporanul. Ideea Europeană). Pentru cei care nu mai știu care e pulsul studențesc, Cronicarul citează chestiunile mai generale din rubrica "folclorică" anonimă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
întâmplări din cele nouă luni în care autorul-narator a traversat aproape jumătate de Europă, împreună cu un grup foarte numeros de supraviețuitori de la Auschwitz, pe drumul de repatriere. Ceea ce uimește încă de la început este discrepanța dintre situația dramatică a personajelor și tonul firesc, relaxat, chiar exuberant pe alocuri, al relatării. De altfel acest aspect nu a încetat să contrarieze, de la data apariției cărții încoace. Philip Roth într-un interviu cu Primo Levi (apărut în La Stampa din 27 noiembrie 1986) îi semnala
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
ca o experiență irepetabilă (situată, evident, la antipodul celei din lagăr), constituie principala temă a cărții. Așa se explică extraordinara senzație de autenticitate, ca și aparentul paradox pe care îl menționam mai devreme (discrepanța între situația dramatică a personajelor și tonul antrenant al relatării). În privința primei chestiuni, aceea a autenticității, ar fi mai multe lucruri de spus. În primul rând că, spre deosebire de existențialiștii francezi, Levi pare a o separa complet de ideea de eroism. În al doilea rând că, în mai
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
după ce notele au fost folosite; dacă este o culegere de observațiuni inutilizabile, asta dovedește sterilitatea" (p. 45). Demonstrația e ca și făcută. După Stendhal, Edmond de Goncourt compromite un alt model al genului, fiind preocupat excesiv de succesul propriu, într-un ton emfatic (p. 257). Lui G. Călinescu nu-i place nici "tipul jurnalului care umflă activitatea vitală și gesticulația zilnică, insinuând o deplasare de pe plan fizic pe plan metafizic" (p. 256). În toate cazurile triumfă în cele din urmă un convenționalism
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
cu inserții metatextuale, de poetică topită în fluxul narativ, un joc de adeziuni și desprinderi, de afișare a convențiilor epice, a unor toposuri descriptive, a unor moduri de portretizare a personajelor - totul într-o desfășurare de mare dinamism, când pe tonuri grave, când alert-jucăușă și ironică, parodică etc. De aici impresia de mozaic în mișcare, de răsfrângere reciprocă a imaginilor într-un univers mereu reverberant, instabil, fluent, cumva capricios, căci dependent de amintitele impulsuri ale fanteziei prinse adesea într-un fel
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
își propune să fie actuală, dar nu "școlărească", să le vorbească studenților, pe limba lor, dar "cu puțină bunăvoință" să poată fi citită și de cei care nu mai sînt de mult studenți. Titlul se explică așa: Sînt mai multe tonuri și atitudini care vor să dea o imagine beton asupra realității culturale/subculturale așa cum se vede de la 20 și ceva de ani înălțime. Și, încă ceva: vara, spre deosebire de asfalt, betonul nu se topește la soare". l Dorindu-i să străbată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
o imagine beton asupra realității culturale/subculturale așa cum se vede de la 20 și ceva de ani înălțime. Și, încă ceva: vara, spre deosebire de asfalt, betonul nu se topește la soare". l Dorindu-i să străbată toate anotimpurile și să-și păstreze tonurile (cu bemol cu tot la cheie), ne oprim asupra părții "beton" a acestui număr sau, în limbaj literar tradițional, asupra a ceea ce constituie "partea leului". Este vorba de interviurile pe marginea cărții O lume dispărută cu patru autori deloc străini
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
și individualitatea etnică. Sînt reluate o serie de articole, inclusiv cîteva dintre cele publicate în ultimii ani în România literară: destinația publicistică explică limbajul accesibil, cu accente subiective, al textelor, cărora nu le lipsește însă aparatul științific necesar. Cititorii cunosc tonul polemic și dispoziția combativă a profesorului Alexandru Niculescu: ai cărui principali inamici sînt clișeele de gîndire, stereotipurile, banalitățile fals patriotice. Textele sale sînt, întotdeauna, voit provocatoare, respectînd regula de bază de a lansa idei: chiar cînd trezesc unele îndoieli și
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
pe tine însuți. Poți fi, în cel mai bun caz, un dictator, dar asta nu schimbă cu nimic datele problemei. Spaima pierderii puterii îl face pe Năstase să nu-și dea seama de ridicol. El ne-a anunțat pe-un ton de papă reformat că, gata, s-a terminat cu suprapunerea de funcții și roluri între partid și stat. Cine conduce partidul nu mai are ce căuta la guvern. Și vițăvercea. Urmărindu-l la televizor, mi-am zis: "Hait, își dă
Adriano Furioaso by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12654_a_13979]
-
și un Bildungsroman al intelectualului român ajuns în Occident. Cele 108 scrisori dau seama de pașii făcuți de Ioan Petru Culianu în sistemul universitar occidental și de "temperatura" relației sale cu Mircea Eliade. În primele scrisori, de la începutul amiciției lor, tonul profesorului este rece, expeditiv, politicos-glacial. El i se adresează corespondentului său cu "Stimate domnule Culianu", își declină orice posibilitate de a-l ajuta să obțină o bursă în Statele Unite și îl redirecționează către prieteni de-ai săi din Europa (Italia
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
cam... zaharisise. Corespondența cu Aurel Buteanu (prietenul lui din tinerețe, odinioară deputat al țărăniștilor, convertit în director de teatru și traducător din germană și maghiară) nu poposește, nicidecum, în sfera "ideilor pure". Filozoful, ajuns pater familias, se plânge, pe un ton înfrânt și disperat, de banii care nu ajung pentru penicilina soției, pentru hrana fiicelor, de umilința de a fi la cheremul unor neaveniți, care mânuiesc pâinea și cuțitul, de eșecul fiicei sale, Florica, picată, în urma unor jocuri politice, de la actorie
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
mesaj, aș îndrăzni să zic -parafrazează parodic titlului poeziei de debut a lui Dimitrie Bolintineanu: O bufniță tînără pe patul morții. Volumul acesta marchează, dacă nu o schimbare de substanță în poezia lui Ioan Flora, cel puțin o schimbare de ton. Poezia alunecă mai evident spre "idee", fără a părăsi detaliul concret, încărcat de data aceasta de o semnificație secundă: "Tu-mi oferi, după atîtea secole, mălai și măcriș./ Tu nici nu bănuiești că în cîmpie-i ceață, că se înalță/ poduri
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
savoarea romanului lui Cantemir, sau în ultimul său volum, Medeea și mașinile de război, care marchează revenirea lui Ioan Flora la tehnica enumerării. Iapa Dunărea, titlul antologiei de față, e titlul poeziei ce încheie Medeea..., poezie dedicată lui Gellu Naum. Tonul e unul profetic "Epimenide, iată am sosit!/ Pielea iepei Danube atîrnă într-o rînă pe noptieră,/ poetul refuză cu îndîrjire litera; Medeea și fiertura ei de ierburi, Medeea și mașinile ei de război,/ patriarhul suprarealist își scrie gesticulînd în aer
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
ar fi fost să pun mâna pe unul... Apropo de vară, vacanță: jumătate din producția pe săptămână la ghizi bucureșteni ia acum calea exportului pe litoral. E penurie! Să trecem, zic, la filme, pentru că am sentimentul că îmi iau un ton de scandal, și la urma-urmei nu e nimeni vinovat că americanii NU au invadat marile ecrane de la noi! Tânărul student cinefil nu pleacă la mare pentru că nu are bani. Sau tânărul cinefil vrea să mai meargă și el la un
Americanii invadează marile ecrane by Mădălina Roșca () [Corola-journal/Journalistic/12685_a_14010]
-
de icoană fără transcendență, adică una în transparența căreia nu intră nu se întrezărește nici o altă realitate descriptibilă. Aici, Florin Mitroi manipulează doar esențe și sugerează existențe fondatoare: cer/pămînt, întuneric/lumină, opacitate/transparență, jos/sus, gravitație/imponderabilitate, materie/spirit. Tonurile terne, terurile, nuanțele magmatice și feminine, se întîlnesc și se interpătrund deseori cu aurul incendiar și dizolvant, cu strălucirea lui impersonală și majestuoasă. Nici atunci cînd pictorul trece către lumea obiectelor, cînd interesul său merge către structurile constituite, către arhitectura
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
Grigurcu, Al. Vona, Cornel Regman, Constantin Abăluță, Constanța Buzea, Ovidiu Constantinescu, Constantin Mateescu, Alexandru George defilează în imagini detaliate, minuțios încrustate în factologie ori metaforizant-plutitoare, lirice, cuprinse de același abur al amintirii ori al contactului uman prezent ce le certifică. Tonul e nu o dată sfătos, marcat de reveria trecutului, intimizat, sensibilizat: "Ca vechi locuitor al Bucureștilor, unde în chipul cel mai firesc, dînd colțul unei străzi de patricieni ale căror case sînt în fapt rezidențe, nimerești într-o uliță gloduroasă cu
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
al firului, încordarea și pasiunea elaborării și să transforme structurile materiei, ca în cunoscutele implozii astrale, în enorme emisiuni de energie. Suportul și vectorul acestei energii este culoarea, înțeleasă în mod complex, atît ca substanță, ca pastă, cît și ca ton. Ca viziune artistică și ca temperament, Eugenia Iftodi se situează exact la polul opus. Elevă a lui Tonitza, dar andreesciană ca alcătuire sufletescă, pictorița are vocația monumentalități în relația directă cu forma plastică, iar în plan afectiv ea percepe continuu
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
însă ca nu cumva folosirea cuvântului "moralist" să-mi fie răstălmăcită într-un sens nedorit. Dincolo de intransigență și pe alocuri duritate (pamfletară), Andrei Pleșu nu dă, totuși, lecții deschise și explicite, nu are pretenția vanitoasă a pertinenței absolute, în fine, tonul lui nu pretinde obediență oarbă. Cei care au urechi de auzit, însă, vor asculta. În discursul lui, deseori dramatic (în sensul punerii în scenă) și ironic, detectăm însă și toleranță, și înțelegere, și compasiune, și resemnare, și îndoială, dar, peste
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]