1,191 matches
-
predare, am observat că următoarele greșeli au o frecvență mai mare: - neînțelegerea conținutului și a mesajului textului ; - greșeli de ortografie și ortoepie atât a cuvintelor noi cât și a celor uzuale - folosirea necorespunzătoare sau omiterea semnelor de punctuație; - folosirea unei topici greșite, specifice limbajului mimico-gestual Toate greșelile au apărut la toti elevii ceea ce a impus o consolidare mai intensă a cunoștințelor, precum și schimbarea strategiei de predare-învățare. Analizând rezultatele evaluării formative efectuate în urma lecțiilor de consolidare am observat că greșelile se mențin
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
impune utilizarea cu precădere a metodelor concrete, acționale (reale sau simulate) și utilizarea materialelor concret-intuitive. Analizând din punct de vedere calitativ rezultatele testelor am observat că, deși înțelegerea conținutului a fost mai bună, persistă greșelile de ortografie, punctuație și exprimare (topică). Acest lucru impune consolidarea lor prin alte metode, mai accesibile, în cadrul lecțiilor de gramatică aplicată sau în cadrul orelor de terapii specifice. Se observă de asemenea că performanțele obținute după etapa de comprehensiune nu se îmbunătățesc vizibil după etapa de interpretare
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
și a accesului elevului deficient de auz la semnificațiile textului literar. Greșelile cele mai frecvente sunt din aceeași categorie: - ortografie și ortoepie atât a cuvintelor noi cât și a celor uzuale - folosirea necorespunzătoare sau omiterea semnelor de punctuație - folosirea unei topici greșite, specifice limbajului mimico-gestual - necunoașterea sensului figurat al cuvintelor Concluzii De corectitudinea și expresivitatea limbajului depinde în foarte mare măsură posibilitatea copilului de a-și exprima gândurile și ideile, puterea de comunicare a sentimentelor. Rezultatele cele mai bune în structurarea
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
din jur. C. Pufan arată că unul și același gest poate îndeplini la persoanele deficiente de auz rolul de substantiv, adjectiv, verb etc. sintaxa fiind aceea care deține rolul important atât în construcția propoziției,cât și în precizarea ideii exprimate. Topica este aceea care joacă rolul de bază în redarea unei idei prin gesturi. Din limbajul mimico-gestual lipsesc anumite categorii morfologice cum ar fi: articolul, numeralul, instrumentele gramaticale etc.Verbul are doar prezent, trecut și viitor,nu există categoria de mod
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
cel pasiv, între vorbirea impresiva și cea expresivă; În formularea propozițiilor și a frazelor la copiii deficienți de auz apar numeroase greșeli gramaticale cum ar fi: Folosirea unor cuvinte care țin loc de propoziție, formularea incompletă a propozițiilor; • Greșeli de topică influențate de limbajului mimico-gesticular; Dezacorduri între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement; Absența flexiunilor verbale; • Utilizarea incorectă a sufixelor și prefixelor; Absența sau folosirea incorectă a prepozițiilor și a conjuncțiilor. Aceste aspecte ale comunicării elevilor deficienți de
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
Dunării. În organizare se resimte și influența romană venită dinspre vest și sud-vest, care contribuie la ridicarea economică și la întărirea gradului de valorificare a cadrului natural. Legătura dintre populația autohtonă și mediu se deduce și din frecvența mare a topicelor legate de aria pădurilor, ca runc, arșiță, curături, poiană etc. Din feudalism, așezările încep să fie atestate documentar. Condițiile Evului Mediu au contribuit la fărâmițarea așezărilor umane și la dese schimbări de vetre. Din categoria satelor vechi, din secolul XIV-XV
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
direct (pentru care există și contexte cu dublare interzisă sau opțională), de anticiparea complementului direct (obligatorie doar în câteva contexte) și a complementului indirect (încă facultativă în limba actuală) (vezi GALR II: 401 ș.u.; 431 ș.u.). Corelat cu topica nominalului față de verb, gradul de gramaticalizare este direct proporțional cu gradul de focalizare. Prin intermediul dublării clitice sunt focalizați constituenți deja introduși în discurs, prezenți implicit în universul comun de discurs sau în istoria conversațională a interlocutorilor, deci accesibili din punct
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de desfășurare a narațiunii, în mărimea și complexitatea acțiunii, precum și în diferențe cantitative. Nuvela este caracteristică poveștilor scurte și ține de tradiția europeană orală. Obiectul final "nuvela" ține de anumite elemente, ce pot fi identificate și în cadrul compozițional al romanului. Topica lor poate fi copiată din zilele obișnuite ale oamenilor și are ca scop expunerea și accentuarea virtuților sau a viciilor. Nuvela și romanul stau, prin compoziția interioară, în opoziție, ca scop, cu drama. Tropii ontologici se aplică diferit și la
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a Literary Genre, Cornell University Press, New York, 1975. Weitz, Morris "Aestheticus-What?, and Wherefore?", în Journal of Aesthetics and Art Criticism, 2007: 65, pp. 147-162 Wilson, Harris, The Womb of Space, Westport, Conn, Greenwood, 1984. B. Literatură secundară Aristotel, Posterior analytics. Topica, Harvard University Press, Massachuetts, 1960. Arnheim, Rudolf Mikhël, Arta și percepția vizuală, traducere de Anda și Nicolae Mareș, Editura Meridiane, București,1979 Bachelard, Gaston, Dialectica spiritului științific modern, vol. I-II, traducere de Vasile Tonoiu, Editura Științifică și Enciclopedică, București
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
domeniu sunt însă firave; el evită să analizeze incertitudinile existenței, păstrându-și doar rolul de a le constata și enumera. În cel de-al doilea volum este vizibilă influența lui Mihai Eminescu nu numai în cadența frazei, dar și în topică, lexic și rime. V. se vrea un poet al durerii, evocând „trecutul” și „amintirile”, dar e prea adesea livresc, iar impresia de sinceritate se estompează. Autor și de scurte scrieri în proză, a avut intenția de a le închega într-
VOLENTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290639_a_291968]
-
între „existențialism” și „estetism” (Gheorghe Grigurcu), dar se mai poate observa că această descriere, ca și alegerea termenilor, este exagerată, autorul fiind doar un liric indecis în alegerea mijloacelor de expresie. Simptomatic, unele poeme amestecă într-un discurs bazat pe topică neomodernistă refrene de șlagăre din anii ’80 („Ah, aceste ape înecate-n sargase/ focile de antracit ale viselor/ plutind pe banchize de clar-obscur// Ra-Ra-Rasputin,/ Russian special love machine// Ca o spumă a timpului această luptă/ când ai coborât în tranșeea
VOINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290629_a_291958]
-
cutanate au o sensibilitate de peste 95%, dar specificitatea este de doar 50%. Testele epicutanate (patch test) Reprezintă principala metodă de stabilire in vivo a hipersensibilității întârziate. Pentru realizarea acestor teste este necesară întreruperea administrării medicației antihistaminice și corticosteroizilor orali sau topici cu cel puțin 4 zile înaintea efectuării testării. Prima descriere a testelor patch a fost făcută de J. Jadarssohn în 1895. De atunci acest tip de testare a fost utilizat pentru diagnosticarea reacțiilor alergice de tip IV, în mod deosebit
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
serioase sunt recomandate la copii și gravide. Se utilizează preparate cu administrare topică nazală, respectiv conjunctivală: cromoglicatul disodic (Intal), nedocromilul (Tilade). Anticolinergicele (care blochează receptorii muscarinici din glandele seromucoase și reduc astfel rinoreea) se găsesc doar sub formă de produși topici: ipratropium bromide (Atronase). Sunt eficiente în cazul pacienților vârstnici și în cazurile de rinită persistentă, care nu răspund satisfăcător la celelalte scheme terapeutice. Antileucotrienele sunt de două tipuri: inhibitori ai 5lipooxigenazei (zileutron) și blocanți ai receptorilor periferici ai LDT4 (pranlukast
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
nominal,al verbelor, al nuanțelor temporale ale acestora. Deficienții de auz învață limba română ca pe o limbă străină și, din acest punct de vedere, se pot aplica metodele folosite în învățarea limbilor străine cu mare succes. Elevul surd învață topica în propoziție după reguli, căci el nu și-a însușit-o până la trei-patru ani din experiența de vorbitor, așa cum se întâmplă la copiii normali. Conjugarea verbelor, chiar după exerciții îndelungate, rămâne neasimilată. Prin asocierea cu limbajul mimico-gestual elevii surzi păstrează
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
vacanță la munte.; Vacanță la plecăm munte.; Copiii cu dau se sania.; Copiii dau cu se sania.; Lung are părul mea păpușă.; Păpușa are părul mea lung.; Semaforul culoarea roșie., Culoarea are semaforul roșie., Culoarea are sema roșie forul. Această topică defectuoasă este datorată faptului că vocabularul activ este foarte sărac și se structurează după limbajul mimico-gestual, nerespectând normele limbii vorbite. Copiii, ca și maturii surzi, renunță la cuvintele de legătură în cele mai multe cazuri, lor necorespunzându-le semne în limbajul mimico-gestual
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
corectă a cuvintelor în propoziție este rodul muncii profesorilor echipei care lucrează cu ei și care insistă asupra corectitudinii pronunției și a conținuturilor însușite. Aceste achiziții sunt inactive în afara școlii unde folosesc exclusiv limbajul mimico-gestual, lucru care îi îndepărtează de topica însușită prin exerciții în școală. Cuvântul semafor, deși cunoscut și folosit de elevi, în varianta scrisă nu e identificat și suprapus perfect cu imaginea, ceea ce-i face pe unii elevi să prefere secționarea cuvântului în sema și for chiar dacă nici
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
de propoziție între acestea. Nu urmăresc realizarea acordului de gen, număr și caz între substantiv și adjectivul determinat: cercei frumoasă; sesizăm antepunerea adjectivului posesiv noastră clasa, mea păpușă. Propozițiile dezvoltate pun serioase probleme copiilor surzi din punct de vedere al topicii. Nici unul nu a reușit să ordoneze corect cuvintele în propoziția El a rezolvat două exerciții la matematică. S-au obținut variantele: Două la matematică el exerciții a rezolvat. sau Rezolvat exerciții el două a la matematică., Matematică exerciții el două
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
gramatică. Vocabularul, extrem de sărac - câteva sute de cuvinte, poate fi un alt motiv pentru care surdul va înțelege foarte greu sau nu va înțelege figurile de stil (inversiunea va trece neobservată dacă nu și-a însușit foarte corect cunoștințele despre topică). Tot din aceste motive, elevul surd nu va reuși decât cu deosebite eforturi să scrie o compunere simplă de jumătate de pagină, la nivelul unui elev de clasa a III-a sau a IV-a. O astfel de compunere este
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
au realizat a fost o înșiruire de propoziții pe care unii dintre ei le-au și numerotat, ceea ce înseamnă că ele au fost concepute ca enunțuri diferite, fără legătura logică și fără coerența ideatică necesare într-o compunere. Se observă topica defectuoasă, folosirea unor cuvinte într-o formă aproximativă wen-kend, Vatra Dorne, ignorarea semnelor de punctuație sau folosirea incorectă a lor, ceea ce duce la înțelegerea trunchiată a mesajului, repetarea supărătoare a unor cuvinte, prezența unui al doilea i când nu e
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
leneș la școală. Cele câteva propoziții reprezintă compunerea. Noutatea constă în conceperea textului ca un dialog - fie și fără evidențierea grafică a acestuia - pe o temă comună (chiar dacă nu cea cerută!). Se observă folosirea propozițiilor scurte, exacte. Copilul folosește corect topica, întrebările și răspunsurile se înlănțuie logic, nereușind totuși să meargă mai departe în realizarea propriu-zisă a unei compuneri care să respecte măcar structura: introducere, cuprins și încheiere. “Producțiile” copiilor surzi oferă o tratare foarte la obiect a problemei, fără introducere
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
greu până la 6- 7 ani). De la folosirea propozițiilor scurte, copilul de vârstă preșcolară își dezvoltă, treptat, vorbirea dialogată. Comunicarea gândirii se produce adesea fragmentat, uneori copilul pierde din vedere ansamblul iar vorbirea devine dezlânată, cu inversiuni, cu reveniri, intercalări, ezitări. Topica în propozițiile și frazele mai complicate se realizează cu greutate, fiind supusă și influențelor afectivității și dezorganizării gândirii. În momentul intrării în clasa I, copilul trebuie să fie pregătit pentru învățarea de tip școlar. Pregătirea implică și dezvoltarea limbajului la
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
naturale și legile pozitive invalidează oare În totalitate căutarea principiilor dreptății distributive? Nu, fără Îndoială, dar relativizează puternic domeniul de aplicare al acesteia, neexistând nici o referire la demnitatea oamenilor, care se reduce la ceea ce Percharman numește pe bună dreptate o „topică a Îndatoririlor” (ibidem, p. 128). Suntem oare chiar atât de departe de perspectiva lui Pascal În cazul unui autor modern ca Friedrich Hayek, pentru care piața nu poate, la fel ca dumnezeul lui Pascal, să recompenseze meritele individuale și care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
voce, în semnificație. Un enunț de tipul Vacanța!, de ex., poate avea sensuri multiple, mai bogate din punctul de vedere al expresivității decît utilizarea substantivului în alt tip de enunț: A venit vacanța!, Vrem vacanță! Sublinierea unui termen prin schimbarea topicii poate duce la realizarea emfazei, accentul mutîndu-se de pe un membru al frazei pe altul. Structuri precum Filmul acesta l-am văzut demult. și Am văzut demult, filmul acesta!, au efecte de sens diferite. Prin repetiția unui termen, emfaza permite accentuarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
emfazei poate fi ironic sau retoric: Un gînd puternic, dar nimic - decît un gînd" (M. Eminescu). Emfaza nu constituie o categorie cu un statut bine definit, ci permite doar gruparea unor fenomene cu efecte similare. V. focalizare, dislocare, hiperbat, ironie, topică. DU MARSAIS; FONTANIER 1977; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. AC EMIȚĂTOR. Punctul de început al procesului comunicării, aflat în opoziție cu termenul receptor, care reprezintă punctul final. Termenul se referă la cel care produce un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
parte, evoluția formelor de adresare, iar, pe de altă parte, dobîndirea valorilor pragmatice ale acestor forme): constituirea formelor de politețe, evoluția conectorilor pragmatici (evoluția conectorilor adversativi din limba română), tratată diferențiat în funcție de registru și variantă funcțională a limbii, focalizarea prin topică și particule specializate, mărci prezentative, particule interogative, utilizarea deixis-ului textual, regulile specifice de constituire a lanțurilor anaforice în textele vechi etc. V. conector, deixis, gramaticalizare. ERMAN - KOSTINAS 1993; JUCKER 1995; BRINTON 1996; SARFATI 1997; MARCHELLO- NIZIA 2006. RN PRAGMATICĂ. În
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]