674 matches
-
uniformitate a marcajului, în condițiile inducerii unei modificări minime a microstructurii paletei, adâncimea maximă de pătrundere putând fi de peste 20 μm. În principal, microstructura nu suferă modificări decât în direcția oxidării superficiale a unor elemente. În zona de realizare a topiturii nu mai apar mici zone de recristalizare ca în cazul expunerii la o radiație de tip nano-laser; apar doar mici fragmente amorfe de oxizi. Fig. 5.84. Marcaj cu un contur mai clar și pe adâncime. Mărire X 200 Fig
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
s-a realizat topirea apar o multitudine de formațiuni globulare ca rezultat al solidificării în urma trecerii fasciculului. Pereții profilului, obținuți după topire, sunt mult mai bine delimitați și relativ uniformi structural și morfologic. Structurile de formă globulară rezultate în urma solidificării topiturii au diametre de circa 2-5 μm. Fig. 5.87. Profilul în adâncime a zonei topite, cu structuri specifice de solidificare rapidă, de formă cvasiglobulară. Mărire X 2.000 Fig. 5.88. Se evidențiază caracterul de topitură solidificată amorf, pe întreaga
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
globulară rezultate în urma solidificării topiturii au diametre de circa 2-5 μm. Fig. 5.87. Profilul în adâncime a zonei topite, cu structuri specifice de solidificare rapidă, de formă cvasiglobulară. Mărire X 2.000 Fig. 5.88. Se evidențiază caracterul de topitură solidificată amorf, pe întreaga adâncime a marcajului. Pentru cazurile de supra-inscripționare, Figurile 5.89 - 5.93, valorile au fost obținute prin trecerea de două ori a fasciculului, în încercarea de suprapunere cât mai exactă a celor două treceri. După cum se
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
femtolaser, contururile sunt mult mai bine precizate. Pentru marcajul ce reprezintă topirea propriu zisă, valorile dimensiunilor corespunzătoare se situează la circa jumătate din cele obținute la inscripționarea cu un laser cu impulsuri de ordinul nanosecundelor. În zona de realizare a topiturii nu mai apar mici zone de recristalizare precum în cazul expunerii la o radiație de tip nano-laser; în acest caz, apar doar mici fragmente amorfe de oxizi. Se constată o mai mare uniformitate și continuitate a aliajului topit și solidificat
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
indicilor de cantitate și calitate ai marcării. Considerăm ca ultim parametru al acestei liste indicele de picături formate, dat fiind faptul că fenomenul în sine nu reprezintă un potențial pericol pentru funcționarea paletei (având în vedere gradul de topire obținut), topitura putând fi de asemenea uniformizată sau curățată folosind un alt fascicul laser. Devine acum de interes abordarea „drumului invers”, adică, pornind de la un set de indici de calitate, să putem indica parametrii optimi de proces, legați de echipament și material
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
oxid de siliciu. Dioxidul de siliciu este partea componentă cea mai importantă a sticlei, sau silicaților cu forma cea mai reprezentativă cuarțul. Formele amorfe de SiO sunt răspândite frecvent în stare de amestec ca în lava vulcanică sticloasă și tectite (topituri sticloase provenind din meteoriti), exemple de varietăți neomogene de dioxid de siliciu: Formele cristaline de SiO spre deosebire de formele amorfe, formele cristaline au toleranță mult mai mică față de impurități, deosebindu-se astfel numai prin structură: Dioxidul de siliciu face parte din
Dioxid de siliciu () [Corola-website/Science/307981_a_309310]
-
tufuri grosiere și fine, dar și fragmente de gresii. Se pot observa cu ochiul liber crăpături de răcire ale rocii, iar la microscop se pot observa deformarea plastică a sticlei vulcanice și opacitatea biotitului , datorită vâscozității și temperaturii ridicate a topiturii ignimbritice. Neck-ul prezent are o grosime de aproximativ 30 m la bază și de aproximativ 70 m în partea superioară. Datorită caracterelor structurale și vulcanologice ale complexului Tufului de Dej din această regiune, dar și a caracterului secvențial, pulsatoriu
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
sintetici, trebuie realizată prelucrarea acestora în amestec. Acest lucru presupune îndeplinirea a mai multor condiții și anume: reducerea caracterului hidrofil al polimerului natural pentru a asigura compatibilizarea cu polimerul sintetic hidrofob, atunci când se folosește procedeul de prelucrare din amestec în topitură; păstrarea integrității structurale a celor doi parteneri în timpul prelucrării și prevenirea unor reacții secundare nedorite; realizarea unui grad optim de modificare care să permită atât destructurarea componentei biodegradabile, cât și accesul agenților naturali de biodeteriorare la substrat; dezintegrarea structurală în
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
x3) 4 Element de aliere: Crom, Cr(x4) 5 Element de aliere: Zirconiu, Zr(x5) 6 Element de aliere: Titan, Ti(x6) 7 Element de aliere: Cobalt, Co(x7) 8 Element de aliere: Fier, (x8) 9 Temperatura de supraîncălzire a topiturii, (x9) 10 Temperatura de turnare, (x10) 11 Viteza de răcire la recristalizarea primară, (x11) 12 Temperatura de recoacere pentru omogenizare, (x12) Se iau În considerare factorii: conținutul de: Al(x1), Mo(x2), Nb(x3), Cr(x4), Zr(x5), Ti(x6
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
răcire la recristalizarea primară, (x11) 12 Temperatura de recoacere pentru omogenizare, (x12) Se iau În considerare factorii: conținutul de: Al(x1), Mo(x2), Nb(x3), Cr(x4), Zr(x5), Ti(x6), Co(x7), Fe(x8), a temperaturii de supraîncălzire a topiturii (x9), a temperaturii de turnare (x10), a George-Ștefan COMAN 183 vitezei de răcire la cristalizare primară (x11), precum și a temperaturii de recoacere pentru omogenizare (x12). Specialiștii sunt solicitați (pe baza unui formular de anchetă) să ordoneze factorii cuprinși În anchetă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
x3) 4 Element de aliere: Crom, Cr(x4) 5 Element de aliere: Zirconiu, Zr(x5) 6 Element de aliere: Titan, Ti(x6) 7 Element de aliere: Cobalt, Co(x7) 8 Element de aliere: Fier, (x8) 9 Temperatura de supraîncălzire a topiturii, (x9) 10 Temperatura de turnare, (x10) 11 Viteza de răcire la recristalizarea primară, (x11) 12 Temperatura de recoacere pentru omogenizare, (x12) Se iau În considerare factorii: conținutul de: Al(x1), Mo(x2), Nb(x3), Cr(x4), Zr(x5), Ti(x6
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
răcire la recristalizarea primară, (x11) 12 Temperatura de recoacere pentru omogenizare, (x12) Se iau În considerare factorii: conținutul de: Al(x1), Mo(x2), Nb(x3), Cr(x4), Zr(x5), Ti(x6), Co(x7), Fe(x8), a temperaturii de supraîncălzire a topiturii (x9), a temperaturii de turnare (x10), a George-Ștefan COMAN 183 vitezei de răcire la cristalizare primară (x11), precum și a temperaturii de recoacere pentru omogenizare (x12). Specialiștii sunt solicitați (pe baza unui formular de anchetă) să ordoneze factorii cuprinși În anchetă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
suflă aer peste masa topită, deasupra rezultând o zgură de silicați FeSiO 3 care plutește la suprafața cuprului negru( cupru brut care conține 96-98% Cu) . Convertizarea metalelor este un proces de topire oxidantă, unde ordinea de oxidare a sulfurilor din topitura de mată este dependentă de viteza de oxidare și de concentrația FeS și a sulfurilor de metale neferoase din topitură. În condițiile reale, Cu 2S nu se poate oxida practic înaintea FeS, iar procesele se desfășoară in două stadii: - oxidarea
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
brut care conține 96-98% Cu) . Convertizarea metalelor este un proces de topire oxidantă, unde ordinea de oxidare a sulfurilor din topitura de mată este dependentă de viteza de oxidare și de concentrația FeS și a sulfurilor de metale neferoase din topitură. În condițiile reale, Cu 2S nu se poate oxida practic înaintea FeS, iar procesele se desfășoară in două stadii: - oxidarea FeS și obținerea matei albe Cu2S conform reacțiilor. - oxidarea parțială a CuS cu oxidarea totală a FeS. Cuprul brut, numit
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
cu fer. Din soluțiile de cianuri complexe cuprul se extrage prin cementare cu zinc sau aluminiu sau prin reducere catodică. 1.4.3.Obținerea cuprului prin electroliză Electroliza este un proces complex ce are loc la trecerea curentului electric prin topitura sau soluția unui electrolit și constă în migrarea ionilor către electrozi → anionii la anod(+) și cationii la catod(-), descărcarea ionilor la electrozi → prin procese de oxidare la anod și reducere la catod și formarea moleculelor stabile. Cu toate că prin aceste procedee
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
ce produce oxidarea elementelor S, Fe, Ni, Zn, Co, Sn, Pb, As, Sb și parțial a cuprului metalic. Dioxidul de siliciu din căptușeala cuptorului transformă produșii de oxidare în silicați( zgură). Câteva din reacțiile ce au loc sunt. Prin încălzire topiturii dioxidul de sulf se elimină total și oxizii de As și Sb se volatilizează parțial. După îndepărtarea zgurii, pentru dezoxidarea cuprului parțial oxidat se introduc în topitură trunchiuri verzi de mesteacăn care se descompun la temperatură în cuptor formându-se
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
oxidare în silicați( zgură). Câteva din reacțiile ce au loc sunt. Prin încălzire topiturii dioxidul de sulf se elimină total și oxizii de As și Sb se volatilizează parțial. După îndepărtarea zgurii, pentru dezoxidarea cuprului parțial oxidat se introduc în topitură trunchiuri verzi de mesteacăn care se descompun la temperatură în cuptor formându-se vapori de apă, hidrogen și oxid de carbon, care agită topitura, alungă dioxidul de sulf și reduc oxidul cuprului monovalent la cupru metalic. Se obține astfel cupru
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
și Sb se volatilizează parțial. După îndepărtarea zgurii, pentru dezoxidarea cuprului parțial oxidat se introduc în topitură trunchiuri verzi de mesteacăn care se descompun la temperatură în cuptor formându-se vapori de apă, hidrogen și oxid de carbon, care agită topitura, alungă dioxidul de sulf și reduc oxidul cuprului monovalent la cupru metalic. Se obține astfel cupru ce conține 1% Cu2O, Bi, Sn, și eventual Ag, Au, Pt. Din cuprul rafinat pirometalurgic se toarnă anozi care servesc la obținerea cuprului de
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
ale celorlalte două procese de geneză a mineralelor: procesele sedimentare și procesele metamorfice Magma este un sistem natural multicomponent format dintr-o fază lichidă una solidă subordonată cantitativ și uneori o fază gazoasă. Faza lichidă este cel mai frecvent o topitură de silicați , dar apar și compuși carbonați , sulfurici sau oxidici. Faza solidă e constituită din cristale aflate în suspensie, care aparțin unor specii minerale cu punct de topire ridicat. Faza gazoasă e reprezentată de compușii volatili ca : H2O, HF, HCl
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
II4. Petrografie. Tipuri de roci. Roci magmatice Rocile magmatice sunt roci vulcanice care s-au format prin solidificarea, prin răcire, a magmei care provine din straturile profunde ale scoarței terestre. În general, rocile magmatice sunt cristalizări naturale ale magmei ( ca topitură de silicați). Magma ajunsă la suprafață se numește lavă. Rocile care au aceeași structură și o compoziție mineralogică care se încadrează în anumite limite constituie o specie petrografică. Speciile petrografice prezintă diferite grade de asemănare în funcție de criteriul utilizat în compararea
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
minerale din scoarța terestră sub acțiunea factorilor termodinamici și a proceselor metamorfice. Exemplu: transformarea calcarelor în marmore, transformările polimorfe ale bioxidului de siliciu ( cuarț, tridimit, etc) și a carbonatului de calciu ( aragonit, calcit). Există mai multe posibilități de cristalizare: din topituri - din vapori - din soluții Cristalizarea din topituri: la încălzirea treptată a unei sticle, care la temperatură uzuală este un corp solid amorf, se constată că, pe măsură ce crește temperatura, sticla se înmoaie transformându-se într-o pastă din ce în ce mai puțin vâscoasă, până ce
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
termodinamici și a proceselor metamorfice. Exemplu: transformarea calcarelor în marmore, transformările polimorfe ale bioxidului de siliciu ( cuarț, tridimit, etc) și a carbonatului de calciu ( aragonit, calcit). Există mai multe posibilități de cristalizare: din topituri - din vapori - din soluții Cristalizarea din topituri: la încălzirea treptată a unei sticle, care la temperatură uzuală este un corp solid amorf, se constată că, pe măsură ce crește temperatura, sticla se înmoaie transformându-se într-o pastă din ce în ce mai puțin vâscoasă, până ce devine complet lichidă. Nu se poate stabili
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
un corp solid amorf, se constată că, pe măsură ce crește temperatura, sticla se înmoaie transformându-se într-o pastă din ce în ce mai puțin vâscoasă, până ce devine complet lichidă. Nu se poate stabili un punct de topire. Procesul este continuu. La răcirea treptată a topiturii, fenomenul decurge în sens invers, până la solidificarea completă a sticlei care își păstrează omogenitatea confuză, pe care o avea și în starea lichidă. Procesul este tot continuu, și nici aici nu se poate stabili un punct de solidificare. Diagrama care
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
apar mai întâi niște particule solide foarte mici, numite germeni de cristalizare de la care se propagă mai departe, în jurul lor, cristalizarea substanței. Dacă ar fi un singur germen de cristalizare atunci s-ar forma un singur cristal în toată masa topiturii. Cum apar mai mulți germeni, în diferite puncte ale topiturii, aceștia cresc și se unesc formând un agregat de cristale. Până aici a fost descris procesul de germinare spontană. La germinarea artificială se poate ajunge dacă peste picătura topiturii de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
de cristalizare de la care se propagă mai departe, în jurul lor, cristalizarea substanței. Dacă ar fi un singur germen de cristalizare atunci s-ar forma un singur cristal în toată masa topiturii. Cum apar mai mulți germeni, în diferite puncte ale topiturii, aceștia cresc și se unesc formând un agregat de cristale. Până aici a fost descris procesul de germinare spontană. La germinarea artificială se poate ajunge dacă peste picătura topiturii de salol de pe lama de sticlă se așează o lamelă de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]