1,605 matches
-
Filip) > Filipești. Derivarea toponimică este o modalitate foarte eficientă denominativ, întrucît retoponimizează un nume de loc existent prin adăugarea unui sufix diminutiv, care indică un loc apropiat, subordonat geografic sau mai mic (poate mai nou, uneori) față de topicul desemnat de toponimul bază. Preluînd valoarea de reper spațial a bazei, ea o amplifică prin sufixul deopotrivă descriptiv și individualizator și asigură, în același timp, o sistematizare a ansamblului toponimic la care participă. Derivatele toponimice sunt, de altfel, numeroase și diverse, fiind prezente
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
timp, o sistematizare a ansamblului toponimic la care participă. Derivatele toponimice sunt, de altfel, numeroase și diverse, fiind prezente în foarte multe dintre familiile onomastice dintr-un teritoriu Bălșița, Craiovița, Dumbrăvița, Stupineaua, Amărăzuia, Rugino șica, Ploștinuța, Arădănuțu. Există, bineînțeles, și toponime analizabile, dar care nu pot fi considerate derivate toponimice, pentru că baza de la care s-au format este apelativă (cuvinte întîi derivate, apoi toponimizate) sau antroponimică (antroponime întîi diminutivate, apoi toponimizate): Stejerel, Buzica, Băița, Ponorălu, Mălușelu, Plăișoru, Albioara, Bășicuța, Prăguțu. Diferențierea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
perspectivă sunt de natură să completeze viziunea asupra numelor de locuri în sine sau în raport cu ansamblul general al vocabularului în care se încadrează. Cele mai relevante ni se par, din acest punct de vedere, omonimele toponimice, polionomiile toponimice, tautologiile toponimice, toponimele multiple, polarizările toponimice, lanțurile și arborii urbanonimici. Aceste fenomene (și altele comparabile) demonstrează, pe de o parte, că numele proprii au, pe lîngă particularitățile care le diferențiază de cuvintele comune, multe similitudini cu acestea din urmă, fiind supuse în ultimă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
satului, de la numele satului la numele apei, de la numele unei forme de relief la numele satului etc.), rezultînd, pe de o parte, o economie de nume, iar pe de altă parte o grupare, ierarhizare sau sistematizare a lor. Exemple de toponime care denumesc simultan o apă și un sat: Albești, Vrîncești, Păulești, Bîrsănești, Drăgoteasca, Bălăneasca, Floroaia, Lupoaia, Snagov, Milcov, Acsău, Beregsău, Baltă, Bujoru, Obaba, Albota, Laloșu. La nivelul ansamblului toponimic general (toponimia romînească) sau oricum foarte extins (pe provincii, regiuni, zone
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fonetic, nume antice, majoritatea încărcate de mitologie, dar și de istorie reală multimilenară. Neșansa istorică a romînilor de a nu fi putut păstra astfel de nume străvechi ar justifica, în opinia noastră, folosirea în mai multe cazuri a „glosării“ unor toponime actuale cu numele antice ale locurilor respective. De exemplu: Celei-Sucidava, Cenad-Morisena, Chilia- Lacostromo, Rîșnov-Cumidava, Orșova-Dierna, Geoagiu- Germisara, Isaccea-Noviodunum, Mogoșești- Rusidava, Recica-Romula, Măcin-Arrubium, Mehadia- Praetorium, Turda-Potaissa. Polarizarea este una dintre formele cele mai evidente și mai active de ordonare a masei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
masei toponimice dintr-un areal toponimic, care constituie, alături de alte fenomene (diferențiere, extensie, restrîngere etc.) fundamentul cîmpului toponimic din acel spațiu, reflectînd deopotrivă configurația geografică a zonei deservite denominativ și gradul de antropizare al spațiului geografic respectiv. Polarizarea înseamnă concentrarea toponimelor dintr-un orizont spațial în jurul unor nume „dominante“, cel mai frecvent hidronime (nume de ape), oronime (nume de munți) sau oiconime (nume de localități). Centrul polarizator devine nucleul cîmpului toponimic, iar celelalte nume componente ale cîmpului sunt toponime secundare, puse
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
înseamnă concentrarea toponimelor dintr-un orizont spațial în jurul unor nume „dominante“, cel mai frecvent hidronime (nume de ape), oronime (nume de munți) sau oiconime (nume de localități). Centrul polarizator devine nucleul cîmpului toponimic, iar celelalte nume componente ale cîmpului sunt toponime secundare, puse în relație de subordonare (diferențiere, extensie, polarizare, restricție, substituție) prin diferite modalități (determinanți, delimitatori lexicali, elemente derivative), ca părți ale complexului geografic denominativ. Concepția aceasta este fundamentată de școala toponimică ieșeană (condusă de Dragoș Moldovanu) în vederea structurării lexicografice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și altul cuvînt comun, deci purtători de sensuri de alt tip, aceste formații sunt importante pentru a demonstra forța sistemului în adoptarea unor formule analogice (serii), care prevalează asupra eventualei transparențe a pleonasmului subiacent (nu întotdeauna sesizat de vorbitorul comun). Toponimele multiple sunt o formă specifică de polionime, în care numele diferite atribuite aceluiași loc aparțin unor limbi diferite, vorbite de populații care au conviețuit cîndva pe teritoriul respectiv. Raporturile dintre aceste toponime multiple (de regulă dubluri, dar pot fi și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pleonasmului subiacent (nu întotdeauna sesizat de vorbitorul comun). Toponimele multiple sunt o formă specifică de polionime, în care numele diferite atribuite aceluiași loc aparțin unor limbi diferite, vorbite de populații care au conviețuit cîndva pe teritoriul respectiv. Raporturile dintre aceste toponime multiple (de regulă dubluri, dar pot fi și nume triple și chiar mai multe pentru același topic) sunt de tipuri diferite: nume romînești transpuse fonetic în alte limbi (rom. Căprioară > magh. Kaprevár, rom. Crăciunel > magh. Karácsonfalva, rom. Moldova > srb. Mudava
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Bruckenau), traduceri greșite (magh. Csikszereda „mijlocul Ciucului“ > rom. Miercurea Ciuc; rom. Sebeșel > magh. Sebeshely „zona/ locul Sebeșului“; germ. Spanische Mühle „moara șpanului“ > magh. Spanyol Malom „moara spaniolă“ > rom. Moara Spaniolă). Stabilirea categoriei în care se încadrează aceste polionime sui generis, îndeosebi toponimul care a precedat dublurile, necesită investigații detaliate și aprofundate de natură istorică, socioculturală etc. Lanțurile și arborii urbanonimici sunt forme de organizare (nu singurele, dar cele mai evidente), în perimetrele orașelor, a cîmpurilor toponimice, fiind urmarea mobilității ridicate a sistemului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de procese nu diferă întru totul de cele care determină „moartea“ cuvintelor comune. Schimbările petrecute în învelișul sociogeografic al teritoriului afectează într-o măsură importantă haina onomastică a acestuia, toponimia. Cele mai expuse acestei „erodări“ sunt rea litățile sociale și toponimele corelate cu acestea, cum ar fi așezările umane și numele lor, oiconimele. Este revelator faptul că din perioada antică se păstrează destul de multe nume de ape (Dunăre, Olt, Mureș, Argeș, Prut, Criș, Someș, Timiș etc.) sau de forme de relief
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
înseamnă că nu mai există. Extragerea întregului material toponimic din documentele publicate și din arhive și confruntarea lui cu numele de locuri culese de pe teren, pentru întocmirea Dicționarului/Tezaurului toponimic al Romîniei, pe regiuni, a dat ocazia identificării a numeroase toponime dispărute, fie odată cu topicele denominate (în principal, așezări umane sau obiective social-culturale), fie prin înlocuirea lor cu (sau înglobarea în) altele. De exemplu, numai la litera A din Dicționarul toponimic al Banatului figurează cu asterisc, semn că nu mai sunt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
topicele denominate (în principal, așezări umane sau obiective social-culturale), fie prin înlocuirea lor cu (sau înglobarea în) altele. De exemplu, numai la litera A din Dicționarul toponimic al Banatului figurează cu asterisc, semn că nu mai sunt cunoscute în prezent, toponimele: Agres, Agyagos, Ahton, Alahtyan, Albertfalva, Alsó-Igazfalva, Alsó-Lupavicza, Alsó-Kava, Alsó-Királymezeje, Alsó-Ohaba, Alsó-Szekos, Alsóbathy, Alsófalva, Alsóbolas, Alsókápolnás (și alte cîteva cuprinzînd determinantul maghiar alsó „de jos“, ceea ce arată că erau un fel de cătune ori sate mai mici, dispărute sau încorporate satelor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
alsó „de jos“, ceea ce arată că erau un fel de cătune ori sate mai mici, dispărute sau încorporate satelor învecinate, mai mari), Altalkerek, Andochelwa, Andrilest, Aninis, Abach, Aranhaschw, Aranyos-Zewlews, Arkykunfalu, Armistha, Arusnuk, Arzach, Assunlaka, Aurareste, Azaw, Azonlaka, Azony. Astfel de toponime dispărute sunt consemnate și în celelalte dicționare regionale. Am ales pentru exemplificare Banatul, pentru că aici numele dispărute sunt mai numeroase și transcrise aproximativ în documentele maghiare, oferind o imagine sugestivă a deformă rilor suferite de toponime și a eforturilor pe
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Azonlaka, Azony. Astfel de toponime dispărute sunt consemnate și în celelalte dicționare regionale. Am ales pentru exemplificare Banatul, pentru că aici numele dispărute sunt mai numeroase și transcrise aproximativ în documentele maghiare, oferind o imagine sugestivă a deformă rilor suferite de toponime și a eforturilor pe care trebuie să le facă cercetătorii ca să reconstituie forma autentică. Fac și aceste deformări parte din „valurile“ vremii prin care trec unele (destul de multe) nume de locuri. Regretatul lingvist craiovean Radu Sp. Popescu a avut curiozitatea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
multe) nume de locuri. Regretatul lingvist craiovean Radu Sp. Popescu a avut curiozitatea să identifice cauzele care au determinat schimbarea, adesea de mai multe ori, a numelor unor localități din județul Gorj (e și aceasta o formă de „moarte“ a toponimelor): dispariția proprietarului sau vînzarea satului către altul (pentru satele formate de la numele proprietarului); înlocuirea, în numele satului, a apelativului geografic care a stat la baza toponimului vechi cu numele proprietarului care deține satul; înlocuirea entopicelor cu nume de grupuri umane (Poiana
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a numelor unor localități din județul Gorj (e și aceasta o formă de „moarte“ a toponimelor): dispariția proprietarului sau vînzarea satului către altul (pentru satele formate de la numele proprietarului); înlocuirea, în numele satului, a apelativului geografic care a stat la baza toponimului vechi cu numele proprietarului care deține satul; înlocuirea entopicelor cu nume de grupuri umane (Poiana înlocuit cu Poie nari); schimbarea naturii termenului (Groși devine Vînăta, după dispariția trunchiurilor rămase după defrișare, numite groși, poate și pentru a evita „poreclirea“ colectivă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
respectiv Petreștii Scurtului); stabilirea în zonă a unor populații imigrate din altă parte (nume ca Hobița, Ohaba, Obîrșia, Gureni, Peșteana, Suseni etc. sunt aduse cu ei, în Gorj, de locuitorii din localitățile omonime ale Țării Hațegului, imigrați peste Carpați). Unele toponime, îndeosebi nume de localități, dar nu numai dintre ele, nu dispar de bunăvoie sau pe cale „pașnică“, ci sunt „condamnate“ să dispară din cauza inconveniențelor „semantice“ ale numelor, intervenite la un moment dat, pe care autoritățile, deranjate, le înlătură prin înlocuirea cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Plevna, Călărași, Dorobanți, Roșiori, Aurel Vlaicu, Ștefan cel Mare, Ciprian Porumbescu etc. Există, la unele nume de locuri, „viață după moarte“, în sensul că pot fi „resuscitate“ în forme convertite lingvistic sau cultural. Nu sunt rare, de pildă, situațiile cînd toponimele dispar, dar lasă amintiri și mărturii în numele de locuri derivate de la ele, cu ajutorul cărora cercetătorii pot reconstitui toponimele dispărute, din care au „provenit“ urmașii în viață. De pildă, un pîrîu, Pleana, din județul Dolj, a dispărut, dar poate fi identificat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
viață după moarte“, în sensul că pot fi „resuscitate“ în forme convertite lingvistic sau cultural. Nu sunt rare, de pildă, situațiile cînd toponimele dispar, dar lasă amintiri și mărturii în numele de locuri derivate de la ele, cu ajutorul cărora cercetătorii pot reconstitui toponimele dispărute, din care au „provenit“ urmașii în viață. De pildă, un pîrîu, Pleana, din județul Dolj, a dispărut, dar poate fi identificat prin numele diminutivului său, Plenița, existent în prezent. „Salvarea“ sau „resuscitarea“ culturală a unor nume de locuri se
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fi identificat prin numele diminutivului său, Plenița, existent în prezent. „Salvarea“ sau „resuscitarea“ culturală a unor nume de locuri se face prin urmașii deonimizați ai acestora, născuți prin acțiunea figurii de stil numită antonomază. Beneficiază de această modalitate de „supraviețuire“ toponimele care au dobîndit o notorietate socială ridicată și care pot desemna, prin mutația de sens inversă decît cea petrecută în procesul toponimizării, adică prin înlocuirea (sau dublarea, asocierea) individualizării cu generalizarea, o clasă de obiecte. Cîteva exemple sunt edificatoare în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Iordan (< rîul Iordan); Lidia (< Lydia, numele unui stat antic din Asia Mică); Magdalena (< Magdala, un sat de pescari din Galileea); Olimpia (< muntele Olimp din Grecia); Persida (< Persia); Sidonia (< Sidon, cetate feniciană). Se adaugă, bineînțeles, nenumăratele nume de familie formate de la toponime, cu sufixe de origine locală (-eanu, -aru, -așu etc.). Și în cazul numelor de locuri se produce o „întinerire“ permanentă a ansamblului toponimic, prin apariția unor nume care descriu realități nou apărute (lacuri, baraje, sate, fabrici, șantiere, împăduriri, cariere etc.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
la fel de complicate și oțioase ca cele întreprinse de organele de anchetă penală și de jurnaliștii de investigație, nu se lasă ușor „demascate“ de după perdeaua variantelor deformate din graiul popular sau din documente, care pot fi destul de puțin asemănătoare cu formele toponimelor actuale, continuatoarele „bănuite“ ale acestor variante. De exemplu, toponimul Bocșa din județul Caraș-Severin a fost identificat, după cercetări minuțioase, în „persoana toponimică“ a unui fost Boccea (format de la un radical antroponimic Boc) rostit bănățenește Bocśa (și transmis în documente ca
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de anchetă penală și de jurnaliștii de investigație, nu se lasă ușor „demascate“ de după perdeaua variantelor deformate din graiul popular sau din documente, care pot fi destul de puțin asemănătoare cu formele toponimelor actuale, continuatoarele „bănuite“ ale acestor variante. De exemplu, toponimul Bocșa din județul Caraș-Severin a fost identificat, după cercetări minuțioase, în „persoana toponimică“ a unui fost Boccea (format de la un radical antroponimic Boc) rostit bănățenește Bocśa (și transmis în documente ca Bokcha, Bokchya, Bokcza, Bogsan etc.); Reșița, rostit dialectal Răśița
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Pisicaru) pare a fi, de fapt, Măciucaș, întîlnit frecvent în Moldova și format de la apelativul cu rezonanță de istorie medievală, măciucaș „luptător, organizat în cete, cu măciuca“; Muierău și Muieriște sunt deformări, prin etimologie populară (apropiere de apelativul muiere), ale toponimelor Măierău, Măieriște, care au la bază magh. monyoró, moniaró „aluniș“ (ne întrebăm dacă numeroasele Muieri din Oltenia: Dealu Muierii, Peștera Muierii, Muiereasca etc. sunt cu adevărat provenite de la muieri ori sunt „travestite“ și ele), iar Mierăuț este, de fapt, un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]