433 matches
-
populației ucrainiene, în sfârșit, în sud, sate rare de cazaci, ruși schismatici, de bulgari și de musulmani veniți din Dobrogea. Mai e de notat - și acest fapt prezintă o importanță ce n-ar putea fi contestată - că aproape totalitatea denumirilor toponimice, nume de localități, de sate, de pământuri, de păduri, de munți și văi, de cursuri de apă etc. - sunt chiar în partea Basarabiei ocupată odinioară de tătari, pur moldovenești și că numele similare de origine străină sunt ori prea recente
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
drept zestre jumătate din trupul de moșie, iar pe aceste terenuri s-a format un sat: „satul fetei”. Preotul Vasile susține că la baza formării termenului de „Fetești” stă cuvântul latin fustis, cu înțelesul de pădure cu copaci groși. Inventarul toponimic de astăzi, în special denumirile cartierelor (Vlașca, Coloniști etc.), atestă strânsele legături dintre oraș și celelalte așezări din Câmpia Română. Denumirea cartierului Vlașca provine de la numele fostului județ Vlașca, de unde se trăgeau primii locuitori din zonă. La fel, numele cartierului
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu Grecia, străbate Întreaga problematică religioasă a lumii elenistico-romane. a) Cybelexe "Cybele" și Attisxe "Attis" Stăpânitoare a unei naturi sălbatice, așa cum este cea din regiunile muntoase din Asia Mică, de la care Își ia atributul orèia („munteana”) și numeroasele ei apelative toponimice (Berecyntia, Idea), ba chiar și numele Kybèle (de la muntele Kybèlon) cu care este denumită În mod obișnuit, zeița pare să fie moștenitoarea unei antice figuri siriene (Kubabaxe "Kubaba", „regina din Kargamiș”) introdusă În ambient hitit. Cunoscută grecilor din Asia ca
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dau totul”, Matres Gavadiaexe "Matres Gavadiae", „care apără legămintele” (În gotică, wadi „angajament”), Matres Mahlinenhae, „care protejează tribunalele” (germanicul *mahl-), Matres Afliaexe "Matres Afliae", „care Întăresc” (În nordica antică, afl - „forță”). În cel de-al doilea caz, referința poate fi toponimică, cum ar fi Matres Iulinehiae, „Iuliacum (astăzi Jülich)”, sau Matres Nersihenaexe "Matres Nersihenae", „ale râului Nersa (astăzi Niers)”, sau etnografică - Matres Frisiave sau Matres Suebaexe "Matres Suebae". S-a discutat de multe ori dacă aceste divinități sunt germanice indigene sau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
moșia Piscu fiind limita de sud a ținutului Tecuci. S-ar putea ivi obiecția că, din suita de sate și moșii menționate mai înainte, lipsește tocmai acela care face obiectul de bază al studiului nostru, anume Umbrăreștii. Este adevărat, acest toponimic nu-1 întâlnim de prea multe ori la est de apa Bârladului, așa cum îl vom afla mai târziu. Dar sunt elemente și motive să se considere că moșiile și satele Corpăceștii (Tămășenii) și Bozieștii au făcut parte ab initio din marea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vânzare, apare într-un zapis datat 16 august 1603 la Tomești, ținutul Tutovei, și încă unul, vătaf în Rădeni, înainte de 1622, precum și un Mihai Umbrar, într-o judecată cu Ionașco Jora, în anii 1632 și 1634. Din câte știm, atât toponimicul Umbrărești, cât și antroponimele derivate din latinescul umbră nu au stat până acum în atenția acelora care au elaborat lucrări de toponimie și onomastică românească. Prin tradiție locală, s-au păstrat informații cu caracter de legendă privind întemeierea satului și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu oștenii săi, după o grea luptă cu turcii. Poate fi găsit aici un sâmbure de adevăr, căci, în vara anului 1470, domnul Moldovei purta lupte prin partea locului cu Radu cel Frumos, după care va urma bătălia de la Soci, toponimic localizat de către unii cercetători pe Siret, destul de aproape de Umbrărești, unde se află acum satul Vadu Roșca. Asemenea particularitate, construirea caselor pe la margine de pădure, se probează și documentar, chiar în secolul al XIX-lea. Astfel, la data de 30 iunie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Nicoleanu în 1872, pe baza vechilor documente (menționate în plan); pe malul de vest al Bârladului, în zona de habitat al Cătunașilor, se găsește trecut numele Slobozia-Torcești și nu Cătunași sau Salcia. Este greșită localizarea dată acestui sat, în Tezaurul toponimic al României, la est de Bârlad. În catagrafii se arată și hramul bisericii satului, deci, într-un fel, parohia de care aparțineau oamenii recenzați, ajutându-ne acum să identificăm și să localizăm așezările catagrafiate în raport de cele existente în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]