762 matches
-
mare zeu celt, probabil Smertrios. Pe lîngă aceasta, Mercur primește porecle celte: Mercur Visucios, savantul, la Bordeaux; Mercur Atesmerios la Poitiers etc. Dimensiunea cultului lui Mercur depășește deci din plin conținutul roman și face din el un zeu popular căruia toponimia actuală îi păstrează încă urma (Saint-Michel-Mont-Mercur în Vandeea). Aceeași evoluție se constată în cazul lui Apollo, asimilat, la Grand (Vosges), cu un zeu galic, Grannus, sau, la Alesia, cu Moritasgus în sanctuarul lui Apollo Moritasgus, în timp ce la Malain (Côte-d' Or
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
A. Done); - termohigrometru (pentru măsurarea temperaturii și umidității atmosferice); - detector (furnizat de APLR); detector (furnizat de APLR); - plase chi chiropterologice (p (pentru capturarea liliecilor). CAPITOLUL IV 4. CHIROPTERELE DIN PEȘTERA LILIECILOR - RARĂU 4.1. Masivul Rarău - Giumalău, județul S Suceava Toponimie "De când aceste pământuri au un chip și un nume, Rarăul ia parte la viața lor și ca o inimă puternică și ca o frunte în jurul căreia bat aripi ale fanteziei. În pădurile lui oamenii pătrund ca într-un templu, spre
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
TOPONIMIA ÎN VIAȚA CURENTĂ Prof. Alina-Maria GROSU, Prof. Diana-Elena NĂSTURAȘ Grup Școlar ,,Anghel Saligny” Iași Față de societatea actuală, în societatea primitivă, toponimia era mult mai limitată și mai simplă, avea un caracter local și era mult mai puțin stabilă, dar, pe
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
TOPONIMIA ÎN VIAȚA CURENTĂ Prof. Alina-Maria GROSU, Prof. Diana-Elena NĂSTURAȘ Grup Școlar ,,Anghel Saligny” Iași Față de societatea actuală, în societatea primitivă, toponimia era mult mai limitată și mai simplă, avea un caracter local și era mult mai puțin stabilă, dar, pe măsura evoluției omenirii, denominarea localităților, a elementelor hidrografice a formelor de relief, a regiunilor, statelor etc, a devenit o necesitate obiectivă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
de relief, a regiunilor, statelor etc, a devenit o necesitate obiectivă și tot mai stringentă, de care nu se poate lipsi viața civilizată, viață care se bazează din ce în ce mai mult pe relații interumane și materiale, precum și pe transmiterea informației. Fără o toponimie exactă și corectă nu poate funcționa niciun sistem de comunicații sau de telecomunicații, nimeni nemaiputându-se dispensa astăzi de o orientare adecvată în spațiu. Astfel, se pot distinge, în evoluția toponimiei 4 etape fundamentale: - etapa societăților patriarhale bazate pe vânat
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
interumane și materiale, precum și pe transmiterea informației. Fără o toponimie exactă și corectă nu poate funcționa niciun sistem de comunicații sau de telecomunicații, nimeni nemaiputându-se dispensa astăzi de o orientare adecvată în spațiu. Astfel, se pot distinge, în evoluția toponimiei 4 etape fundamentale: - etapa societăților patriarhale bazate pe vânat, pescuit și cules, cu o toponimie săracă și instabilă, ca urmare a caracterului nomad al membrilor ginților, care se deplasau în permanență în căutarea hranei, uitând toponimele din aria inițială și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
funcționa niciun sistem de comunicații sau de telecomunicații, nimeni nemaiputându-se dispensa astăzi de o orientare adecvată în spațiu. Astfel, se pot distinge, în evoluția toponimiei 4 etape fundamentale: - etapa societăților patriarhale bazate pe vânat, pescuit și cules, cu o toponimie săracă și instabilă, ca urmare a caracterului nomad al membrilor ginților, care se deplasau în permanență în căutarea hranei, uitând toponimele din aria inițială și creând, succesiv, toponime noi în noile puncte de oprire; - etapa societăților agricole, când apar așezările
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
în generație, până în zilele noastre. - etapa civilizației moderne, care începe cu progresele geodeziei și cartografiei, ducând la realizarea hărților topografice exacte și complete, în același timp realizându-se repertoarele toponimice oficiale, impuse de apariția telecomunicațiilor, de recensămintele complete etc. Volumul toponimiei este imens, mai ales în statele de civilizație avansată, unde a și fost înregistrată cu grijă și din timpuri îndepărtate atât toponimia majoră, cât și toponimia de detaliu (microtoponimia). Mai mult, toponimia continuă să crească, prin apariția unor noi obiective
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
complete, în același timp realizându-se repertoarele toponimice oficiale, impuse de apariția telecomunicațiilor, de recensămintele complete etc. Volumul toponimiei este imens, mai ales în statele de civilizație avansată, unde a și fost înregistrată cu grijă și din timpuri îndepărtate atât toponimia majoră, cât și toponimia de detaliu (microtoponimia). Mai mult, toponimia continuă să crească, prin apariția unor noi obiective care se cer denominate - noi așezări, stațiuni turistice, uzine, autostrăzi, căi ferate de mare viteză (de exemplu, Direttissima, construită între Roma și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
realizându-se repertoarele toponimice oficiale, impuse de apariția telecomunicațiilor, de recensămintele complete etc. Volumul toponimiei este imens, mai ales în statele de civilizație avansată, unde a și fost înregistrată cu grijă și din timpuri îndepărtate atât toponimia majoră, cât și toponimia de detaliu (microtoponimia). Mai mult, toponimia continuă să crească, prin apariția unor noi obiective care se cer denominate - noi așezări, stațiuni turistice, uzine, autostrăzi, căi ferate de mare viteză (de exemplu, Direttissima, construită între Roma și Bologna), hidrocentrale etc. Se
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
de apariția telecomunicațiilor, de recensămintele complete etc. Volumul toponimiei este imens, mai ales în statele de civilizație avansată, unde a și fost înregistrată cu grijă și din timpuri îndepărtate atât toponimia majoră, cât și toponimia de detaliu (microtoponimia). Mai mult, toponimia continuă să crească, prin apariția unor noi obiective care se cer denominate - noi așezări, stațiuni turistice, uzine, autostrăzi, căi ferate de mare viteză (de exemplu, Direttissima, construită între Roma și Bologna), hidrocentrale etc. Se ajunge la o adevărată criză toponimică
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
Banatului a cedat, de multe ori, ț din românește prin z, transcripție care, ulterior, a trecut și pe harta topografică românească (de exemplu Obcina Mare, astfel. Hotarul Huzanului, în loc de Hotarul Huțanului, Masivul Zaranca, în loc de Masivul Țăranca etc.). De multe ori, toponimia a fost înregistrată greșit, datorită faptului că topografii militari care au realizat primele hărți ale unor state sau regiuni mai puțin dezvoltate nu cunoșteau limba și obiceiurile localnicilor, uneori această incomprehensiune reciprocă putând avea consecințe serioase - de exemplu, topografii ruși
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
identice Putunda, derivând, de fapt, din răspunsurile nelămurite ale localnicilor (“nu înțeleg”) la întrebările ofițerilor ruși referitoare la toponime; imprecizia unor astfel de hărți a creat probleme serioase conducerii armatelor rusești, în timpul războiului rusojaponez din 1905. Iorgu Iordan afirma că: “toponimia poate fi socotită drept istoria nescrisă a unui popor”. Semnificația geografică și istorico-geografică a toponimelor face referire la cele două componente ale mediului geografic: componenta naturală și componenta umană. Din punct de vedere al cadrului natural, toponimele exprimă aproape toate
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
acestuia: substratul geologic (Piatra, Nisipitu, Lutoasa etc), resursele subsolului (Păcuri, Slatina, Focul Viu etc), geomorfologia (Măgura, Vârfu, Dâmbu etc), hidrologia (Izvoru, Fântânele, Toplița etc), vegetația (Codrii Vlăsiei, Dumbrava, Stejăretu, Cornul etc), fauna (Dealul Bourului, Zimbroslava etc). Sub aspectul componentei umane, toponimia este la fel de bogată fiind “expresia directă a raporturilor dintre om și cadrul natural al existenței sale” (Ion Conea). Acestea pot exprima originea etnică (Ruscova, Sârbi, Bulgaru etc), mențiuni ale unor vechi organizări politice (Vama, Poarta Ungra etc), originea geografică a
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
cel "anatetic"), între limba națională, literară și dialecte, inclusiv chestiunea limitelor între dialecte (în care Hașdeu s-a dovedit un precursor al geografiei lingvistice), distincția între "amestecul primar" (în termenii lui Ascoli: influență substratului) și cel "secundar" (adstrat, superstrat), locul toponimiei și antroponimiei în sistemul lingvistic, specificul limbii poetice sau artistice și, în fine, locul și specificul etimologiei, ca ramură importantă a lingvisticii (fără a accepta extinderea prea mare pe care i-o atribuia Hașdeu) fac din Principiele de linguistica o
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în periodicul Analele Bucovinei. Din 1996 s-a început publicarea lucrărilor de cultură și istorie a Bucovinei în colecția Enciclopedia Bucovinei în studii și monografii, cu peste 30 de lucrări de referință apărute până în 2010, abordând direcții de cercetare de la toponimie și geografie istorică, la istorie locală și instituțională, mișcări politice, monografii ale personalităților. Vorbim astfel de un mediu de cercetare periferic, dar prolific, în care istoria locală se scrie cu acribie și se promovează cu aceeași mândrie provincială cu care
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
busturi ale unor personalități bucovinene, precum Simion Florea Marian. Ioan Bilețchi (1881-1962), publicist, traducător, licențiat în litere la Cernăuți, profesor la Liceul din Suceava și la cel din Câmpulung Moldovenesc, colaborează la Junimea literară, Glasul Bucovinei, Orpheus cu articole de toponimie și onomastică, pedagogie, recenzii, traduceri. Publică volumele Elemente creștine în patronimia românească, Nume de popoare și elemente slave în patronimia românească.11. 12. Emilian Boca (1889-1966), învățător, inspector școlar, elaborează, în 1935, studiul Bukowiner Landeslehrerverein 1872-1901 și broșura 30 de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
parcursul secolelor), cu unele ușoare concesii către forme dialectale moldave, cunoscute de altfel, și în România”: z pentru g, a, ia pentru ea, și altele asemenea. Și alte argumente susțin unitatea locuitorilor din spațiul carpato-danubiano-nistrean. S-a pornind de la toponimie pentru a se demonstra că 820 de localități din Basarabia (din cele aproximativ 1900) au denumiri identice cu 2346 de localități din România (din 13500). Important este că repartiția celor 2346 de localități din România sunt repartizate aproximativ uniform între
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
tătărească. De altfel, în unele regiuni ale țării se află un tip fizic de țărani, ceva mai aparte - mici de stat, cu ochi negri, vioi, inteligenți, amintind de caracterele fizice și virtuțile războinice ale tătarilor. Urmele, lăsate de tătari în toponimie și onomastică și în caracteristicele antropologice și psihologice românești, se explică prin faptul că ei au stăpânit timp de o sută de ani ținuturile locuite de români, adică din momentul marii invazii până la cucerirea independenței statelor feudale românești. În acest
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
au trecut marele fluviu în Balcani. Dispariția totală a acestora este cea mai puternică dovadă că popoarele migratoare, venite până în secolul al IX-lea, au ocolit, în majoritatea lor, regiunile muntoase, acoperite cu păduri ale Daciei. Unele influențe rămase în toponimie sau în limbă, în aceste zone, trebuie atribuite numai unor triburi rămase și asimilate ori anemice infiltrări de supraviețuitori fugari. E foarte probabil că același destin i-ar fi așteptat și pe unguri, dacă ar fi rămas aici. Scăpând, însă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
villam, regis argentifodiriam”. Drumul indicat de Rogerius este acela de la Horodenca, prin Sneatin, pe Ceremuș în sus, până la izvoarele pâraielor Tiban și Cârlibaba. După aceea, au coborât pe văile acestora numai prin păduri, pe unde se află și astăzi în toponimie Piscul Tătarca și „drumul tătarilor”, și prin trecătoarea Cârlibaba (Câr-li-baba = Moșul de zăpadă), denumită Poarta Tătarilor și, la 1244, au pătruns în Maramureș, la izvoarele Someșului, peste pasul Rotunda, Rodna, înlăturând obstacolele de arbori tăiați de către oameni purtători de securi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe unde au intrat tătarii în Cehoslovacia și Ungaria cu Batu-khan, mai exista trecătoarea denumită Poarta Tătară, prin Cârlibaba, la Rodna, pe unde au intrat Cadan și Buri, cum am văzut mai sus. Pe aceasta, istoricul Miron Corduba, nefamiliarizat cu toponimia Maramureșului și Transilvaniei, o consideră greșit ca „Poarta Rusiei”, în loc de „Poarta Moldovei”. O stăpânire închipuită a Haliciului, în secolele XII și XIII, asupra teritoriului Moldovei, Maramureșului și nordului Transilvaniei până la Satul Mare, interpretând fals și tendențios textul a două documente
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
încaseze, pentru a le trimite la curtea hanului țării de care aparținea. În Moldova, împărțită în două regiuni financiare, încă din această perioadă de dominație, în Țara de Sus și Țara de Jos, ni s-a păstrat până astăzi, în toponimie, o localitate denumită Dorohoi, după funcția și reședința unor asemenea dregători. În actele de cancelarie, scrise în limba slavă, în sec. al XV-lea, ea ne apare când sub denumirea de Doroguni, când Dorohoi. Aceasta a continuat să rămână, în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pietrii fundamentale a Școalei de Meserii (1928ă și a căror existență nu se poate explica decât admițând că la data sosirii Romanilor la gurile Dunării și în sudul Moldovei, orașul de azi există ca așezare omenească bine închegată. La fel toponimia slavă (Drăslăvăț, Ialan etc.ă Cred, așadar, că cel puțin din „vremea pietrii cioplite” - Neolitic, Hușii au existat ca atare, reprezentând azi o continuitate perfectă de viață umană pe aceste meleaguri, fiind adică o așezare omenească arhi-străveche. 3. Să nu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
părăsit cu părere de rău. Și asta nu e tot. Proza intrându-și în drepturile ei, bugaz a ajuns să însemne și tărâmul unde și-a înțărcat dracul copiii, scuză-mi expresia. Dispărut din limbă, dar dobândindu-și majuscula în toponimie, numele Bugaz e bogat prin toate aceste sugestii. E un loc minunat, pe cuvânt, viața și-a păstrat aici simplitatea și inocența. Găsești aici aspecte paradisiace, printre care aș așeza arhaicitatea și sărăcia. Dar, bineînțeles, aici ești la depărtare, la
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]