1,558 matches
-
TU "cea parasita-la voia intamplarii-pentru ca-nu-ai fost destul -de bună"...EL ,cel căsătorit...mda ...adevărul este că făcut o alegere proastă. Poți trăi cea mai frumoasă iubire a vieții tale ,poti arde pe altarul iubirii că o torța incandescenta ... Dacă torța aceasta nu este alimentată din când în când încetul cu încetul își diminuează flacara.Daca ai noroc se transformă în lumânare tandra și parfumata care-ți poate lumină nopțile până târziu în viață...dacă nu ...gaz pe foc. Referință Bibliografica
NU TOT CE ZBOARA... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356037_a_357366]
-
critică demolatoare, cum ar fi că ce-ai scris tu ca laș e un fâs între amici miștocari, și că opera artistului care și-a dat foc atunci la Poiana Brașov, Liviu Cornel Babeș, aprinzând în 2 martie 1989 o torță ce ne va lumina poporul spre Revoluția Română, aia, da, este cu adevărat nemuritoare. De fapt și la urma urmei, meritul aici al antrenorului cultural nu este, cum a înțeles un nechezol grăbit, că l-a adulmecat și l-a
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
hornul << mănăstirii >>, cật fum mai curge în amurg? iar trebile rămase le-om trece-n vagul testament? le-om incrusta, pe glie, cu litere de-o șchioapa? o, Doamne, necuvậntul, să nu-l așezi în groapă, să ardă că o torța, în mitul vieții mele, remanent. Citește mai mult ELOGIU << CĂRȚII VIEȚII >>...și, totuși, << cartea vieții >> noastre e nescrisa?ori sinele o poartă în spirit prin zarea infinită?,si, toata nelucrarea, fi-va, în taină, cậndva, desăvậrșită?puterea stă în noi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
hornul << mănăstirii >>, cật fum mai curge în amurg?iar trebile rămase le-om trece-n vagul testament?le-om incrusta, pe glie, cu litere de-o șchioapa?o, Doamne, necuvậntul, să nu-l așezi în groapă,să ardă că o torța, în mitul vieții mele, remanent.... XIII. ELOGIU BĂLȚILOR, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011. ELOGIU BĂLȚILOR Lui Grigore Hagiu Îmi voi dori, noapte de noapte, visul abstract, din cel viu voi rupe vreascuri bogate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
ce i-am petrecut împreună ne-ai dat fiecăruia aripi, ne-ai dat curajul de a crede în noi, ne-ai dăruit încrederea de a ne pune, fără menajamente, sufletul în palmele viitorului de școlar. Ne-ai fost precum o torță și, ori de câte ori ți-am cerut ajutorul, mâna ta, iubită educatoare, a știut să ne mângâie și să ne îndrume. Ne-ai deschis aripile ca să devenim oamenii vrednici de mâine. Și, poate, nu în ultimul rând, ne-ai învățat să te
ELENA MARIANA NĂSTASE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346106_a_347435]
-
Nuante > ÎNAINTE DE LACRIMĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 247 din 04 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Câini hămesiți urlă prelung zdrențuind diminețile urbei măruntaiele orașului atârnă la porți - insolită ambuscadă unde îndrăgostiții își exhibă lentorile piața - uriașă torță întreținută de vreascurile uscate ale inocenței de curând lepădate În halta de la barieră stau ghemuite ubicuități pângărite și fibrilațiile unei nopți pestilențiale - dincoace se așează la cozi nesfârșite toate arătările veacurilor... Alo, hei, ești ultimul, ce aștepți !? încerc să ies
ÎNAINTE DE LACRIMĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356175_a_357504]
-
-neacă păsări stoluri Când lacrimi se unesc, de dragoste încinsă... Când buzele mi-atingi, mă năruiesc ca gheața Plutindă peste râuri, în blocuri transparente Sub degetele tale îmi înverzește viața, Toți mugurii-mi pleznesc, mă răvășesc torente... Dragostea ta e torța ce-mi luminează calea Fior ce treci prin mine, prin gânduri mi se lasă Cu mii de Primăveri mi-ai ascultat chemarea Cărări cu ghiocei m-ademenesc Acasă... Antonela Stoica 10 Februarie 2017 © Referință Bibliografică: CĂRĂRI CU GHIOCEI / Antonela Stoica
CĂRĂRI CU GHIOCEI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368804_a_370133]
-
Mielul pentru răscumpărare. Lumină Învierii de-atunci se varsă lin, Și pacea curge peste însângerata glie, Din nou coboară îngeri din cerul cristalin- Creștinii se adună la ceas de bucurie. Altarele sfințite în alb s-au îmbrăcat, Bisericile, toate, par torțe vii, aprinse, Ce ard cântând cu patos „Hristos a înviat,” În corul cel de îngeri cu glasuri necuprinse... vol. „Tăceri răscumpărate” Referință Bibliografica: E ceas de sărbătoare / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2292, Anul VII, 10 aprilie
E CEAS DE SĂRBĂTOARE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368829_a_370158]
-
aur, Orion, Cosașii, Câinele... - Tată, a căzut o stea!... - Nu e stea, băiatule, ci-i meteorit!... - Ce-i aia meteorit? - Ceva ca un crâmpei dintr-o stea, care se lovește de văzduhul Pământului nostru și se aprinde arzând ca o torță, până se stinge... - Vai de mine!... Și dacă ne cade în cap vreun meteorit dintr-ăsta? - Nu te teme, băiete! Uită-te la mine și la bunicul tău: am ajuns bătrâni și încă n-am pățit nimic, deși meteoriții tot
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
la încercare. Cuvântul e putere întru mântuire, Înalță pe cel ce dă iubire Și dăruiește pacea inimii, Pe care mulți o caută în neștire. CĂLĂTORIA SUFLETULUI Să plângi ajungând la rădăcinile sufletului, Stingând doruri din leagănul prunciei, Arzând prin tine torța glasul gândului, Pentru a ajunge la țărmul veșniciei. Luminat de dorința vie. De a pătrunde pe tărâmul uitat de timp, Unde cenușa se preface în apă vie. Păsările bântuie, mereu visele mele, Cu groază, înot spre țărmul presărat cu flori
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
ceară, flacăra tremură în bătaia vântului și ușor se înfioară, un curent mai puternic , ne poate stinge vălvătaia, sau picăturile reci pe care ni le trimite uneori ploaia.... Altădată limbi înalte de foc, ne dau măsură catharsisului, ne transformăm în torțe fumegânde pe străzile orașului, avem destulă lumină latentă să alungăm întunericul din noi, combustie întețită de iubirea ce ne atâta focul din amândoi ! Candele decorate frumos femeile ard spectaculos cu scântei, banale,simple, albe, înalte ,bărbați ard profund ,sau fără
FOCURILE de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370973_a_372302]
-
lor, deschizând un tunel întunecos. Omul de zăpadă se înghesui în spatele băiatului iar țupândăul îi sări înapoi pe umeri, înfășurându-și coada lungă în jurul gâtului copilului. - Ce mai curajoși, bombăni Ionuț, căutând o creangă din care să își facă o torță. - Pssst, chemă o voce șoptită de undeva dintre brazi! Psssst! - Cine e acolo? Arată-te! Fără să mai aștepte alte invitații, în fața lor sări un spiriduș cu haine verzi, care îl făceau să se piardă foarte ușor printre copaci. Făcu
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
urmă. Ții minte gustul unic al covrigul împărțit în jumate, soarle splendid ne lumina fețele,atunci la Universitate, îți spuneam cât de bogați suntem în iubire și-n fapte, tu îmi repetai că vom fi împreună până la moarte. Trist,dar torța iubirii noastre fără veste s-a stins, soarele ce ne încălzea incandescent, acum e apus. Nici mângâieri, nici sărutări,nici un cuvânt de spus, Totul e sfârșit tu ai plecat spre orizontul necuprins. Gabriela Referință Bibliografică: A fost odată... / Gabriela Maria
A FOST ODATĂ... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370009_a_371338]
-
în tot felul pe tata, după ce l-a amenințat că-l bagă în pușcărie pentru furt din avutul obștesc, numai ce scoate bricheta din buzunar și dă foc grâului. Spicele uscate zadă se aprind pălălalie, toată cotiga arde ca o torță și când ajunge căldura la măgar, o rupe bietul de el la fugă... - Care măgar? - Ăla care trăgea cotiga. - Aoleu... măgarul! - Care măgar? - Ăla care a pus focul. Și au început oamenii de pe câmp să strige: ,,- Arde măgaru!’’. Și a
ACTELE VĂ ROG! de ION UNTARU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370304_a_371633]
-
voi români sunteți în vad! Și voi sunteți copii tării! Iubiți-o deci, prin legea dreaptă! Ardeți gândul depărtării! Aici o mamă vă așteaptă. Soarele este și-al vostru! Prindeți-I Lumina-n minte Și-ngropați-o în adâncuri! E torța noastră spre-nainte Soarele ne reunească! De când ne știm, noi suntem frați. În zori, iar să strălucească, De la Nistru în Carpați! Referință Bibliografică: Noi suntem frați / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1849, Anul VI, 23 ianuarie
NOI SUNTEM FRAȚI de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370527_a_371856]
-
din trecut, Dar prezentul care e actualizat, Revine doar, și nu stă prea mult! Viața e foarte tristă fără tine, Divinul nu a ținut cont că ne iubim, Zilele nu-mi mai sunt pline, Nu voiam astfel să ne despărțim. Torțele s-au stins așa de brusc! Timpul parcă e mult mai scurt, Aici a rămas mai multă cenușă, Nu se mai deschide nici o ușă! Privesc spre cerul nopții căutând, Steaua aceea care m-a călăuzit, Spre locul unde stăteai așa
MĂ SIMT TULBURAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370543_a_371872]
-
presărând-o , apoi, cu gesturi moi peste visele de pe pereții camerei tale dar, zeița-fulg , zeița-cuvânt, și-a încrustat adânc în zid frumusețea neucisă de visul efemer. ÎN AȘTEPTARE... Sloiuri de gheață Topesc deșertul din mine Brațele își înalță rădăcinile Când torța nopții arde Tot ce n-ar trebui uitat. Amintirea nu trăiește în vălmășagul de amintiri terorizat, timpul s-a văzut gol în oglindă și , speriat, strigă... vulturul nu-și despică gheara în mulțimea de păcate s-a săturat de atâta
POEZII de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369320_a_370649]
-
s-a săturat de atâta vânat se odihnește acum pe o piatră de hotar s-a războit destul cu sângele și-a dușmănit destul carnea s-a lăsat străpuns de săgeți stă în așteptarea îngerului... soarele topește sloiul de gheață torța naște flacăra vie - izvor de lumină în mine. TE-AM CĂUTAT Te-am căutat cu înfrigurare în locuri unde nu te-aș fi putut găsi ca să te păstrez neîntinată, te-am căutat în încrucișarea a două fulgere pe cer, în
POEZII de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369320_a_370649]
-
chicoteau îmblânzirea tornadei pe cer și parcă cetățile vremii dansau efemer în clepsidre de ger. Ce vechi calendare strigau spre lumină, ce faguri de stări, ce cuburi de gând! Treceau râuri de vrajă pe meridianele lumii și fiecare avea o torță în gând. Vorbisem cu setea să-mi scrie în palmă atingerea clipei ce-n zori s-a trezit, o pasărea oarbă prindea peste vreme un zbor înzecit. Coborâsem să trec peste maluri cuminți tornada cu voce de sare, împletisem o
TORNADĂ ŞI FOC de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369408_a_370737]
-
aripile sale șoapte sinistre, iar prin cotloanele întunecate ale castelului să fâlfâie aripi nevăzute. Chiar și flăcările focului luau forme înspăimântătoare, iar scânteile pocneau în aer. Din când în când tăciuni aprinși săreau din foc. La ferestrele castelului se aprinseră torțe, iar pe ziduri ardeau focuri de jur împrejur. Se pare că vampirii își pregăteau minuțios spectacolul. Deodată, din negură, pe lângă flăcările focurilor, țâșni un vultur cu aripile larg desfăcute. Plană de câteva ori pe deasupra turnurilor sub ochii holbați ai oștenilor
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
am iubit iubirea cu jind ca pe-un noroc ca pe un vârf de munte sădit din loc în loc cu falnici arbori mândre piscuri întinse spre înălțimi din care ape limpezi se scurg în văi blajin ..................................................................................... iubirea-i ca o torță ce arde stinsă în vânt e însăși forța vieții ce vine din adânc e darul ce împarte ce-i bun și rău în noi e singurul păcat cinstit de pe pământ de AZED Anghel Zamfir Dan Referință Bibliografică: iubirea / Anghel Zamfir
IUBIREA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369504_a_370833]
-
zilei ce va urma, frenetic visător la iubire. Deși structurată pe cinci drumuri, cartea se constituie în cânt, unic cânt de iubire, dăruit femeii de alături, lângă care și cu care se teme, dar și vrea să ardă de iubire, torță eternă-n oglindă. Mai mult și mai frumos nu e posibil; deși, dincolo de trecut, mereu, mereu mai departe, înapoi în viitor, pentru că tainica oglindă face lumi paralele, iar dincolo de drum, e... dorul (patent branduit, Valer) ...oriunde există un drum, dar
DORINA MANU DESPRE VALERIU COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370646_a_371975]
-
Mă uit în urmă și-nainte, Tot ce-mi oferi, accept supus, Căci Tu-mi ești Domn și-mi ești Părinte. Mă cercetez în duh și-n fire Și caut să văd dacă-s greșit, Mă lupt să fiu o torță vie, La Tine-alerg de-s ispitit, Căci Tu-mi ești far și ești făclie. Of, Doamne Sfinte, câte doruri Și câte vise-n mine plâng, Măcar o clipă Te arată, Cuvântul Tău în suflet strâng, Ești o Ființă minunată! Isus
NU ȘTIU CE ÎMI REZERVĂ MÂINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370703_a_372032]
-
ce se plimba haotic pe ziduri, dar hainele-i erau de foc. Cu siguranță era o fiică a stelelor creeate de mine. La început am privit-o cu teamă, pe urmă cu atâta îndrăzneală, încât fata mea ardea ca o torță. Devenise soarele ce guverna celelalte stele, steaua supremă ce-mi lumina visul. (Tace un moment și strânge o haină căreia i-a descusut căptușeala în brațe.) Nu mai pot ajunge în lumea cea vie, pentru că nu le găsesc. Fata din
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
în firava păpădie ... Oriunde-ar fi, cu delicate Aripi de flutur vei pluti. Nu cu războaie vei răzbi În lumile adevărate. Inima este sclavă forței! Buze mușcând nu guști săruturi, A tale's cu aripi de fluturi, Fă întunericul rob torței! Lumini și aripi să te poarte Spre lumile adevărate, Păstrează-le îngemănate Departe, dincolo de moarte! 02.02.2016 Referință Bibliografică: Înhamă fluturii! Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2329, Anul VII, 17 mai 2017. Drepturi de Autor
ÎNHAMĂ FLUTURII! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362701_a_364030]