2,344 matches
-
cu hîrtie cu tot. Ca șef de gubernie (cum devenise Republica Populară Română), Dej a ținut biserica între represiune și toleranță. Procentul de unu la sută (după Biserica întemnițată. România 1944-89, carte scoasă în '98 de Institutul Național pentru Studiul totalitarismului, coordonator Paul Caravia) dintre deținuți a fost reprezentat de preoții ortodocși: 1725 de nume. Apoi, în ordine, 225 de greco-catolici, 165 de romano-catolici, 65 de pastori protestanți, 25-neoprotestanți, 13-mozaici. Ceea ce dovedește, cu fapte, că nu Patriarhia de la Constantinopol ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
semnificant Și-l dă pe rîzătoare". Luca Pițu 2 ianuarie, 2003 E iarnă și joi, frig și joi. Ninsoare măruntă și urîtă ca o mătreață. Întrebare pentru Radio Erevan: Există viață înainte de moarte? Gluma asta amară e formula exactă a totalitarismului. Dacă regimul comunist îți fractura destinul, nu-i mai descurcai ițele. Pe poarta infernului roșu ar trebui scris: Teme-te de restrîngeri de activitate. Se mai numeau și raționalizări, chiar dacă n-aveau nici o rațiune; erau făcute, însă, din varii rațiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de aceea încearcă să atragă atenția asupra lui făcând mult zgomot pentru nimic). Iată ca exemplu un scurt fragment din articolul Un pericol pentru Cluj-Napoca: organizația „Sarmisegetuza“, publicat de clujeanul Tiberiu Fărcaș în ziarul Mesagerul: „Din mormintele urât mirositoare ale totalitarismului românesc interbelic strigoii se întorc periodic, cu noi proiecte politice. Ei nu mai luptă contra parlamentarismului și a democrației liberale, care le-a dat (și le dă) drept de exprimare, ci vor să asaneze România încercând să înlocuiască acum un
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
o eleganță rară, dar nu lipsite de transparență în spunerea adevărului. Presupunînd că ar exista astăzi, undeva, un alt Machiavelli care ar scrie un nou cod al cuceririi și păstrării puterii, după ce în istoria secolului nostru s-a făcut experiența totalitarismului comunist sau de altă culoare, cu metodele numite concentraționare, cine ar fi vinovat de un asemenea text? Autorul sau istoria? De partea cui ar fi imoralitatea? Și încă, nu cumva, pe lîngă o astfel de carte, Principele ar păli? Apărîndu-ne
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de autorități, numai pentru a fi condamnat la aceeași moarte câteva zile mai târziu! Tentativa de suicid a încetat să mai fie un delict în Insulele Britanice abia în 1961. Reluând o constatare formulată convingător de Hannah Arendt în Originile totalitarismului, este interesant de observat, în final, că, ori de câte ori s-au confruntat cu situații-limită (războaie, pogromuri, catastrofe naturale, epidemii etc.), care le reclamau concentrare de energie și curaj, oamenii au încetat aproape să se sinucidă. Statistic, suicidul este un act care
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
unui popor colonizat Legea și onoarea nu sunt altceva decât cuvinte. Jules Guesde Nu există nuanțe de gri în privința cinstei și dreptății. Cele șapte principii ale codului Bushido În impresionanta sa analiză a formării și a manifestării mecanismelor dictatoriale, Originile totalitarismului, Hannah Arendt discută, la un moment dat, infatuarea detașată a funcționarilor imperiali britanici, care se dovedea a fi un mod de a guverna încă mai pernicios decât tirania, "pentru că nu tolera nici măcar acea ultimă verigă dintre despot și supușii săi
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Desigur, prin asta nu se înțelege iluzia optică, apariția supranaturală, ci viziunea generală fundamentată, perspectiva generală pentru viața individului și pentru societatea însăși. Totuși, o asemenea viziune implică deziluzie, dezamăgire. Pentru mine primele avertizări veniseră, pe de o parte, de la totalitarismul socialist și de la regimul stalinist, lucru care mi se confirmase destul de curând în cărțile lui Aleksandr Soljenițîn și în distopia lui George Orwell, 1984, publicată în ianuarie anului 1949. De cealaltă parte, viziunea teribilă din Minunata lume nouă de Aldous
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
dintre disciplinele fundamentale ale culturii, dreptul său la autonomie. Suprimarea acestui drept, sau, dacă vreți, hegemonia stărilor de lucruri sociale trebuie gândită în funcție de acestea din urmă, de tripla structurare a oricărei societăți: politică, economică și, astăzi, tehnico-științifică. Subordonarea politică înseamnă totalitarism. Subordonarea economică înseamnă a impune oricărei forme de acțiune, mai cu seamă intelectuală și spirituală, o finalitate străină, ea implică răsturnarea teleologiei vitale. Subordonarea tehnico-științifică, cu releele sale politice și administrative, cere expulzarea culturii din locul prevăzut pentru dezvoltarea sa
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
secolul Luminilor și drepturilor omului, acesta din urmă este supus exigențelor comunității de bază, care aici este familia. Această noțiune de subsidiaritate a fost reluată în 1931 într-un document pontifical (enciclica Quadragesimo anno), ce încerca, într-o epocă a totalitarismului brun sau roșu, să atragă atenția asupra exceselor puterii statale. Vorbind despre organizarea socială a unei comunități, Papa Pius al XI-lea se referea la funcția "supletivă" a oricărei comunități (subsidiarii officii principium), care va fi popularizată ulterior sub numele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
monarhiilor, dar asta nu înseamnă că e singura logică sau explicație valabilă, puterea charismei nefiind o soluție durabilă, căci se confruntă rapid cu problema rutinizării. Și, mai ales, să nu uităm că există în astfel de cazuri riscul alunecării în totalitarism. Hitler și Mussolini, de pildă, nu erau lipsiți de charismă. 4.2. Economia bunăstării și alegerilor colective Economia bunăstării se preocupă de identificarea condițiilor în care se poate asigura maximum de satisfacție indivizilor care compun societatea. Într-un prim timp
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Geo Vasile Claudio Magris (Trieste, 1939) a dat poate cea mai succintă și sugestivă definiție a Europei: "Europa este demnitatea individului aflată în opoziție față de orice totalitarism". Cunoscutului scriitor și germanist italian (a predat cursuri de literatură germană la universitățile din Torino și Trieste) i se va decerna în toamna anului 2009 la Târgul de carte din Frankfurt pe Main cel mai prestigios premiu din Germania, Premiul
Romanul cu o sută de voci by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7003_a_8328]
-
în anii treizeci fără existența, cu forța știută, a Germaniei și a Italiei, nu s-ar fi produs. Azi, astfel de țări cu ideologii totalitare nu mai există în Europa. Integrarea țării noastre în structurile europene presupune democrație și nu totalitarism. Neîndoielnic, pe fondul tensiunilor sociale determinate de tranziția spre economia de piață și a lipsei de speranță a tinerilor, se va înregistra apariția unor grupări extremiste (de dreapta sau de stânga). Viitorul nu e însă al lor." (pag. 406) Asta
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
apărută în 1980) pe care o intitulasem Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea. Din păcate, această carte nu putea fi - și nici nu trebuia - publicată. Nu putea fi publicată pentru că era imposibilă comentarea, cum se cuvine, a ideii de totalitarism și partid unic, de democrație parlamentară, idei-forță patrimoniale deopotrivă pentru extrema dreaptă ca și cea stângă. Și nu trebuia publicată pentru că dezvăluia credo-ul politic și ideologic al celor ce, în anii treizeci, erau personalitățile proeminente ale noii generații (Mircea
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
este, chiar de la început, foarte bine creionat, aliații și adversarii se află în tabere bine definite. Lumea este bipolară, între Est și Vest există o cortină (de fier), logica terțului exclus este singura valabilă. Mai mult decât atât, dacă vocile totalitarismului sunt prezente într-un fel sau altul, au avocați de marcă în presa și viața publică occidentale, niciun semn de liberalizare nu răzbate dincolo de cortina de fier (cel puțin în România). Mereu egală cu sine, Monica Lovinescu dovedește încă de la
Reîntoarcere în lumea terțului exclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7407_a_8732]
-
cu sine, Monica Lovinescu dovedește încă de la început o mare luciditate politică. Într-o epocă în care intelectualii occidentali (francezi, mai cu seamă) cădeau pe capete, amețiți de propagan-da "umanistă" a Krem-li-nului, eseista pune ferm semnul egalității între cele două totalitarisme ale secolului XX (comunismul și fascismul) și de-nun-ță cu sarcasm crimele comunismului ambalate adesea într-o retorică ipocrită și mincinoasă. Chiar la mijlocul anilor '60, când lumea occidentală, inclusiv generalul de Gaulle, era sub vraja tânărului Nicolae Ceaușescu, Monica Lovi-nes-cu denunță
Reîntoarcere în lumea terțului exclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7407_a_8732]
-
incursiunilor lor nu s-a măsurat atît în pagube logistice aduse instituțiilor de represiune, cît în perpetuarea unei stări de spirit: o ostilitate vădită față de regimul comunist. Oamenii știau că, undeva în munți, sunt cîțiva nebuni frumoși care nu acceptă totalitarismul, iar detaliul acesta năștea o rumoare transmisă prin canalele irefutabile ale bîrfei colective. Dusă din gură în gură și colportată de la un oraș la altul, aura Arnăuțoilor a atins pragul real al unei veritabile glorii neoficiale. Dar prestigiul pe care
Lupii de la Nucșoara by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6752_a_8077]
-
istorică petrecută cu vreo o sută și jumătate de secol în urmă și care avea să deschidă cale Utopiei rusești. Gen utopiile lui Potemkin, celebrele potemkiniade, ca stalinistele colectivizări, ca dislocările țărănimii așa-zis industrializate, precum toate celelalte invenții ale totalitarismului leninist-bolșevic... Lăsând la o parte asasinatele celor două epoci despărțite de aproximativ 150 de ani, asasinarea lui Petru al treilea gâtuit de Alexis Orlof, un uriaș cu degetele de fier, un slujbaș mărunt care primise sarcina de a redacta manifestul
Ecaterina a doua cea Mare a Rusiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6781_a_8106]
-
Gheorghe Grigurcu Una din vinovățiile cele mai grave ale totalitarismului comunist este cea a încercării de a înăbuși spiritul creator, prin măsuri ce ilustrau un evantai sinistru, de la cenzură pînă la prigoana administrativă și suprimarea fizică a celor socotiți inconformiști. Comunismul cuprinde mormîntul nu doar al unor creații zădărnicite sau
O victimă a stalinismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7428_a_8753]
-
este una șubredă și prea puțin credibilă ” Ideea că IICCMER ar ține locul unui asemenea muzeu este rizibilă. Un institut este un centru de cercetare, un muzeu este, în cazul de fată, o arhivă vie a ceea ce-a însemnat totalitarismul comunist”, scrie profesorul de științe politice pe contributors.ro.
Muzeul Comunismului, respins. Ilieșiu: Mulți lideri politici, fii de securiști și comuniști by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79609_a_80934]
-
Grossman propune, iar dumneavoastră, Lev Abramovici aduceți pe scenă este tocmai acel discurs moral în care prăpastia separă nu în funcție de sînge, de gene și de etnie, ci numai după ticăloșie. Fascismul și comunismul stau de aceeași parte a baricadei. Împreună cu totalitarismul, cu extremismul. Împreună cu un arsenal întreg de bestialități și cruzimi. Tot acolo este cinismul diabolic și prea adînca aplecare a omului spre odioșenii îndreptate, din cauze aparent diferite, împotriva celuilalt. Hitler, Stalin și pleiada și-au născocit ținte, le-au
Dragul meu Lev Abramovici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7812_a_9137]
-
fascism. Cine mai are și firave iluzii privind scopurile și metodele prin care stânga încearcă să ajungă și să rămână la putere trebuie să citească acest studiu (traducerea românească în "Idei în dialog") despre "bufonul ucigaș" și jubilația sa în fața totalitarismului, terorii revoluționare, violenței utopice și antisemitismului. Firește că nu veți găsi toate aceste ingrediente în articolele și cărțile tinerilor Alex. Cistelecan, Sorin Adam Matei, Ciprian Șiulea. Dar ele nu se găseau nici în abordările de început ale lui Śiűek! Prin
Știți cine a fost Leonte Răutu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7820_a_9145]
-
pentru care n-a putut lucra în redacția revistei "Familia", fiind menținut în poziția de mărunt funcționar. Or, e șocant să constați că memoria fiului nu doar că nu funcționează, dar că toate eforturile sale publice merg în direcția unui totalitarism cu față anti-cistelecană! O fi limbajul lui Derrida, Badiou sau Bourdieu mai "subtil" decât lozincile primitive ale lui Jdanov și Chișinevschi, dar esența e identică! În acest context, al decerebrării, lobotomizării sau vinovatei pierderi voluntare a memoriei, e reconfortant să
Știți cine a fost Leonte Răutu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7820_a_9145]
-
a comunismului", cum am putea trece peste hecatombele fără precedent ale victimelor sale cunoscute sau încă necunoscute? Cum am putea reconstitui trecutul recent ce încă se întrețese dureros cu prezentul fără a sfîșia tăcerea culpabilă ce se așterne asupra nemerniciilor totalitarismului roșu, fără a le scoate, obiectiv, la lumină? În fine, mass media din Franța recunoaște patru genociduri, cele împotriva poporului armean (1,5 milioane de oameni), împotriva poporului evreu (6 milioane), împotriva poporului cambodgian (1,7 milioane), împotriva poporului din
O expertiză a Răului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7664_a_8989]
-
dreptate indignați de negaționism, id est de negarea Holocaustului. Cum să apreciem altfel decît un alt soi de negaționism, nu mai puțin penibil decît cel antiiudaic, liniile de mai sus ce încearcă a face tabula rasa din închisorile și lagărele totalitarismului roșu, din Canalul Dunăre-Marea Neagră, din atîtea și atîtea prigoniri, torturi, crime ale odioasei sale cîrmuiri? Oricît de liberă, speculația ar trebui să aibă o limită care e rușinea. E adevărat că teroarea, cea mai calificată teroare care a constituit
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
să se implice și el însuși în desfășurarea evenimentelor. Autorul descrie funcționarea statului cucunez cu o nesecată vervă satirică, îngroșând liniile până la caricatură, dar nici o clipă nu abandonează intenția de a alcătui o radiografie cât mai completă și exactă a totalitarismului. Iată câteva exemple din domeniul justiției, al științei și al literaturii. Marele Inchizitor explică în felul următor atitudinea regimului față de dușmani și eretici: Dacă cineva a comis crima supremă de a nu fi de părerea noastră înseamnă că le-a
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]